Hemoglobina: Ce este? Tipuri si Forme & Cauze

Despre hemoglobina
  a. Ce este hemoglobina
  b. Structura hemoglobinei
  c. Rolul hemoglobinei in organism
  d. Tipuri si forme de hemoglobina
  e. Tipurile de hemoglobina de-a lungul ciclului vietii
  f. Factori care influenteaza nivelul de hemoglobina
  g. Nivelul normal de hemoglobina din organism in functie de varsta si sex

Cum influenteaza nivelul de hemoglobina sanatatea
  a. Simptome specifice dereglarii nivelului de hemoglobina din sange
  b. Hemoglobina scazuta si bolile asociate
  c. Hemoglobina ridicata si bolile asociate
  d. Analize specifice determinarii nivelului de hemoglobina din sange

Cum se poate regla nivelul de hemoglobina din sange
  a. Alimente care cresc nivelul de hemoglobina
  b. Tratament medicamentos pentru reglarea nivelului de hemoglobina
  c. Transfuzii de sange

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Despre hemoglobina

De fiecare data cand mergi la un centru de transfuzii pentru a dona sange, specialistii de acolo iti testeaza mai intai nivelul hemoglobinei (Hb). Te-ai intrebat vreodata de ce este atat de importanta hemoglobina? Vei afla raspunsurile din acest articol amplu.

Ce este hemoglobina

Hemoglobina este o proteina care se gaseste in globulele rosii din sange (numite si "eritrocite" sau "hematii"), care transporta oxigenul prin tot corpul tau si care ii da sangelui culoarea rosie caracteristica. Nivelul hemoglobinei variaza de la o persoana la alta. Barbatii, de obicei, au valori mai mari decat ale femeilor. Este bine de stiut ca persoanele cu un nivel scazut de hemoglobina (sub valoarea considerata normala), sunt, prin definitie, anemice. Aceasta molecula numita hemoglobina este cea care transporta oxigenul de la plamani catre tesuturile din tot corpul si aduce, in schimb, dioxidul de carbon pe care il preia din tesuturi si il duce catre plamani.

Structura hemoglobinei

Hemoglobina este alcatuita din patru molecule proteice (lanturi de globuline) care sunt legate intre ele. Molecula normala de hemoglobina la adulti (abreviata Hgb sau Hb) contine doua lanturi de alfa-globulina si doua lanturi de beta-globulina. Fiecare lant de globulina are un compus important (porfirină / porfirine) ce contine fier, numit "fier hemic". Incastrat/fixat in interiorul compusului hemic se afla un atom de fier care este vital in transportarea oxigenului si a dioxidului de carbon in sangele nostru. Fierul care se afla in hemoglobina este, totodata, responsabil pentru culoarea rosie a sangelui. Hemoglobina este o molecula proteica mare, aranjata in jurul a patru atomi de fier si are o structura complexa.

In cazul hemoglobinei, exista patru lanturi de polipeptide, iar fiecare dintre aceste lanturi contine un grup hemic care este capabil sa se lege sau sa se lipeasca de o molecula de oxigen. Prin urmare, patru molecule de oxigen pot fi transportate de fiecare molecula de hemoglobina. In fiecare globula rosie exista aproximativ 270 de milioane de molecule de hemoglobina si, astfel, fiecare globula rosie din sange poate sa transporte aproximativ 1080 de milioane de molecule de oxigen.

Rolul hemoglobinei in organism

Pe langa faptul ca ea transporta oxigenul de la plamanii nostri, hemoglobina joaca, de asemenea, un rol important in mentinerea formei globulelor rosii din compozitia sangelui. In forma lor naturala, globulele rosii (eritrocitele) sunt rotunde, cu un centru ingust, asemanatoare cu o gogoasa fara o gaura in mijloc. Structura anormala a hemoglobiei poate, prin urmare, sa perturbe forma globulelor rosii si poate sa impiedice buna functionare a acestora si circulatia lor prin vasele de sange.

Rolul hemoglobinei este similar cu cel al unui camion care face livrari. Asta deoarece hemoglobina incarca "lazile" cu oxigen, transporta oxigenul si apoi, la final, descarca oxigenul la destinatie. Procesul prin care hemoglobina incarca in oxigenul se numeste asociere, iar acest lucru se intampla in regiunile in care exista mari concentratii de oxigen: plamanii. Aici, oxigenul si hemoglobina se combina, formand oxihemoglobina. Procesul prin care hemoglobina "descarca" oxigenul se numeste disociere si are loc in regiunile cu concentratii mici de oxigen - in tesuturi. Aici, oxihemoglobina se descompune in oxigen si hemoglobina.

Tipuri si forme de hemoglobina

Exista sapte tipuri de molecule de hemoglobina care se formeaza pe parcursul vietii unui om. Patru tipuri de hemoglobina se creeaza cand suntem embrioni, un tip de hemoglobina apare o data ce s-a dezvoltat fătul in uterul mamei, iar apoi, la varsta adulta, avem doua tipuri de hemoglobina. Pe langa aceste tipuri, exista alte variante de hemoglobine care pot cauza anumite boli:

• Hemoglobina D-Punjab;

• Hemoglobina H;

• Hemoglobina Barts;

• Hemoglobina S - o varianta a hemoglobinei care se gaseste in cazul oamenilor care au anemia cu celule in seceră (sau siclemia);

• Hemoglobina C - aceasta varianta cauzeaza o forma usoara de anemie hemolitica cronica;

• Hemoglobina E - cauzeaza tot o forma usoara de anemie hemolitica cronica;

• Hemoglobina AS;

• Hemoglobina Hopkins-2.

La fel ca in cazul tuturor substantelor biologice, pot avea loc, la un moment dat, si mutatii. Aceste mutatii genetice pot cauza o schimbare, o modificare in genele care codifică hemoglobina, iar astfel se formeaza alte forme sau variante ale hemoglobinei.

Specialistii spun ca exista mai multe sute de variante la formele de baza ale hemoglobinei. Din fericire, majoritatea formelor de hemoglobina care au suferit mutatii cauzeaza prea putine probleme sau chiar deloc. Cu toate acestea, exista cateva care pot da nastere unor forme de anemie, iar cea mai cunoscuta dintre aceste forme este hemoglobina S. Ea are o usoare modificare in structura, iar din aceasta cauza, la unele persoane, apare anemia cu celule in secera.

Aceasta anemie este caracterizata de o forma anormala a globulelor rosii (numite si hematii), care au o forma ca de seceră (în engleză, "sickle"), în loc să aibă forma normală de disc. Mutatiile genetice la nivelul hemoglobinei pot provoca, pe langa anemia cu celule in secera, si alte boli, cum ar fi alfa-talasemiile sau beta-talasemiile.

Mai exista si hemoglobina glicozilata (sau Hb-A1c). Ea este prezenta in cantitati mici la adultii normali, sanatosi (in proportie de 3-5%) si este un indicator important pentru diagnosticul diabetului zaharat (si este prezenta in proportie de 6-15% in cazul pacientilor diabetici).

Tipurile de hemoglobina de-a lungul ciclului vietii

De-a lungul ciclului vietii, se disting trei tipuri de hemoglobina:

• Hemoglobina embrionara: forma de hemoglobina cea mai intalnita si care se gaseste in cea mai mare proportie intr-un embrion este hemoglobina Gower I; celelalte trei forme de hemoglobina prezente in niveluri mult mai mici sunt: hemoglobina Gower II, hemoglobina Portland I si hemoglobina Portland II.

• Hemoglobina fetala: odata ce un embrion se dezvolta într-un făt, iar cele patru molecule de hemoglobina embrionara dispar, acestea sunt inlocuite de hemoglobina F (HbF). Acest tip de hemoglobina este folosita deoarece are o afinitate mult mai mare pentru oxigen decat hemoglobina adulta. Prin urmare, fătul care de dezvolta in pantece este capabil sa ia oxigenul de la mama lui, oxigen care se gaseste in fluxul sangvin al gravidei.

• Hemoglobina adulta: hemoglobina F ramane in sangele copilului pana in jurul varstei de 6 luni si apoi aproape toata este inlocuita de hemoglobina adulta. Cele doua tipuri de hemoglobina adulta sunt: hemoglobina A si hemoglobina A2. De asemenea, exista si o cantitate mica de hemoglobina F, care ramane in organism. Hemoglobina A este prevalenta si alcatuieste aproximativ 95-97% din hemoglobina adulta.

Factori care influenteaza nivelul de hemoglobina

Nivelul de hemoglobina poate fi influentat de numerosi factori, iar in unele cazuri, valorile hemoglobinei fie scad prea mult, fie cresc dincolo de nivelul considerat normal. O hemoglobina scazuta poate fi asociata, de exemplu, cu o boala ori o conditie care determina corpul sa produca prea putine globule rosii in sange. De asemenea, exista boli si factori care determina organismul sa distruga globulele rosii din sange mai repede decat acestea pot fi produse.

Un alt factor care influenteaza nivelul de hemoglobina este pierderea sangelui (hemoragiile), iar din aceasta cauza, hemoglobina este scazuta din motive precum:

• sangerarea masiva dintr-o rana/leziune;

• hemoragie in tractul digestiv, cum ar fi din cauza ulcerelor, diferitelor forme de cancer sau hemoroizilor;

• sangerare in tractul urinar;

• donarea de sange in mod frecvent;

• menoragia (sangerari menstruale abundente).

Nivelul normal de hemoglobina din organism in functie de varsta si sex

Nivelul hemoglobinei este exprimat ca valoarea de hemoglobina in grame (g) per decilitru (dl). Valori normale (de referinta) pentru concentratia de hemoglobina la adulti sunt urmatoarele:

• la barbati: 14,0-17,5 g/dl;

• la femei: 12,3-15,3 g/dl.

Valorile normale pentru concentratia de hemoglobina in functie de varsta si de sex:

• nou-nascuti: 17-22 g/dl;

• bebelusii care au 1 saptamana de viata: 15-20 g/dl;

• bebelusii de 1 luna: 11-15 g/dl;

• copii: 11-13 g/dl;

• barbatii adulti: 14-18 g/dl;

• femeile adulte: 12-16 g/dl;

• barbatii dupa varsta a doua: 12,4-14,9 g/dl;

• femeile dupa varsta a doua: 11,7-13,8 m/dl.

Retine! Toate aceste valori pot sa varieze usor, de la un laborator la altul. Unele laboratoare de analize nu fac diferenta intre valorile de la categoriile "adult" si "dupa varsta a doua". De asemenea, valorile de referinta pot varia in functie de laboratorul unde au fost efectuate analizele de sange, de instrumentele si de metodele folosite pentru a afla nivelul hemoglobinei.

Alte valori de referinta (considerate valori normale) pentru concentratia de hemoglobina la copii sunt urmatoarele:

• la nastere: o medie de 16,5 g/dl;

• bebelusul care are 1-3 zile: o medie de 18,5 g/dl;

• bebelusul de 1 saptamana: o medie de 17,5 g/dl;

• bebelusul de 2 saptamani: o medie de 16,5 g/dl;

• bebelusul de 1 luna: o medie de 14,0 g/dl;

• bebelusul de 2 luni: o medie de 11,5 g/dl;

• bebelusul intre 3-6 luni: o medie de 11,5 g/dl;

• copilul intre 6 luni si 2 ani: o medie de 12,0 g/dl;

• copilul intre 2 si 6 ani: o medie de 12,5 g/dl;

• copilul intre 6-12 ani: o medie de 13,5 g/dl;

• fetele cu varste intre 12 si 18 ani: o medie de 14,0 g/dl;

• baietii cu varste intre 12 si 18 ani: o medie de 14,5 g/dl.

Cum influenteaza nivelul de hemoglobina sanatatea

Valorile hemoglobinei pot sa influenteze sanatatea unei persoane. De exemplu, femeilor gravide le este recomandat sa evite atat nivelurile ridicate ale hemoglobinei, cat si nivelurile scazute ale acesteia, pentru a evita riscul de a naste un copil mort si riscul de nastere prematura sau de a avea un copil cu o greutate mica la nastere. Nu doar sanatatea femeilor insarcinate este influentata de nivelul hemoglobinei, ci si sanatatea altor categorii de persoane.

Simptome specifice dereglarii nivelului de hemoglobina din sange

Testele pentru determinarea nivelului de hemoglobina se fac din mai multe motive, cum ar fi pentru screening sau pentru ca ajuta in diagnosticarea unei boli sau pentru a monitoriza raspunsul organismului la un anumit tratament.

Unii oameni descopera ca au hemoglobina scazuta atunci cand merg, de pilda, sa doneze sange. Daca si tie ti s-a spus ca nu poti dona sange deoarece ai hemoglobina scazuta, fa-ti o programare la medicul tau si mergi sa discuti cu el. Este extrem de important sa iti programezi un consult medical daca ai semne si simptome specifice dereglarii nivelului de hemoglobina din sange.

Semnele si simptomele hemoglobinei scazute pot include:

• oboseala;

• senzatie de slabiciune;

• piele palida si gingii palide;

• dificultati de respiratie;

• batai rapide ale inimii sau batai neregulate.

Medicul tau iti poate recomanda o hemograma completa pentru a determina daca ai hemoglobina scazuta sau daca semnele si simptomele tale sunt cauzate de altceva.

Pe de alta parte, este posibil ca unele persoane sa aiba hemoglobina ridicata sau crescuta. Acest lucru se intampla, cel mai frecvent, cand corpul tau are nevoie de celule cu o capacitate crescuta de a transporta oxigenul, de obicei pentru ca:

• fumezi;

• locuiesti la altitudini foarte mari, iar productia ta de globule rosii creste in mod natural pentru a compensa pentru concentratia scazuta de oxigen a aerului din acea zona.

Valorile ridicate sau prea mari ale hemoglobinei se intampla mai putin frecvent si asta pentru ca productia ta de globule rosii din sange creste pentru a compensa nivelurile scazute ale oxigenului din sange, din cauza proastei functionari a inimii sau a plamanilor.

Cand sa mergi la doctor

Unele cazuri in care hemoglobina este scazuta nu pot fi rezolvate doar prin intermediul dietei si al suplimentelor. Contacteaza-ti medicul daca ai oricare dintre urmatoarele simptome in timp ce incerci sa iti cresti nivelul hemoglobinei din sange:

• piele palida si gingii decolorate;

• oboseala si slabiciune musculara;

• batai neregulate ale inimii sau batai rapide;

• dureri de cap frecvente;

• te invinetesti frecvent sau in mod inexplicabil (apar echimoze).

Hemoglobina scazuta si bolile asociate

Bolile si conditiile care pot determina organismul sa produca mai putine eritrocite (globule rosii) decat ar putea sa produca in mod normal includ:

• anemia aplastica;

• cancerul;

• anumite medicamente, cum ar fi cele anti-retrovirale pentru infectia cu HIV si medicamentele din cadrul chimioterapiei la pacientii care au cancer si alte afectiuni;

• boala cronica renala;

• ciroza;

• limfomul Hodgkin;

• hipotiroidismul (cand glanda tiroida este subactiva);

• anemia prin carenta de fier;

• intoxicarea cu plumb;

• leucemia;

• mielomul multiplu;

• sindroamele mielodisplastice;

• limfomul non-Hodgkin;

• anemia prin deficit de vitamine.

Bolile si conditiile care pot face organismul sa distruga globulele rosii (eritrocitele) mai repede decat le produce includ:

• splina marita (splenomegalie);

• hemoliza (distrugerea globulelor rosii din sange si trecerea lor in plasma);

• porfiria;

• anemia cu celule in secera;

• talasemia;

• vasculita (inflamarea vaselor de sange).

Hemoglobina ridicata si bolile asociate

Hemoglobina care are valori ridicate, in absenta altor anomalii, este prea putin probabil sa fie legata de vreo boala sau afectiune care sa reprezinte un motiv de ingrijorare.

Bolile specifice sau alti factori care pot cauza o hemoglobina marita includ:

• BPOC (bronhopneumopatia obstructiva cronica);

• deshidratarea;

• emfizemul pulmonar;

• insuficienta cardiaca;

• cancerul la rinichi;

• cancerul hepatic;

• faptul ca persoana locuieste la altitudini mari, acolo unde exista mai putin oxigen in aer;

• alte tipuri de boli de inima;

• alte tipuri de boli de plamani;

• Policitemia vera;

• fumatul, care poate sa aiba drept rezultat niveluri scazute ale oxigenului din sange.

Analize specifice determinarii nivelului de hemoglobina din sange

Hemoglobina din sange se masoara cu ajutorul unor teste de sange, care pot fi recomandate de medicul tau. Hemoglobina este in mod curent masurata ca parte dintr-un test de sange de rutina, numit hemograma.

O hemograma completa reprezinta unul dintre cele mai frecvente analize de sange pe care medicii le recomanda pacientilor. Hemograma se face in aparate automate, care folosesc o mostra de sange luata de la pacient si care este apoi tratata chimic pentru a elibera hemoglobina din globulele rosii ale sangelui. Hemoglobina eliberata este "legata" sau fixata chimic de o substanta care formeaza un compus care absoarbe lumina. Cantitatea de lumina absorbita este apoi masurata, iar aceasta masuratoare este in mod direct legata de cat de multa hemoglobina este prezenta in sangele acelui pacient.

Cum se poate regla nivelul de hemoglobina din sange

Nu trebuie sa te sperii daca in urma analizelor a reiesit ca nivelului de hemoglobina din sange este mai scazut decat ar fi normal. Medicul tau specialist iti poate recomanda cele mai bune metode, alimente si suplimente care te vor ajuta sa cresti nivelul de hemoglobina.

Exista multe lucruri care pot determina o hemoglobina scazuta, cum ar fi:

• anemia prin carenta de fier, numita si anemie feripriva;

• sarcina;

• problemele ficatului;

• infectiile tractului urinar;

In plus, unii oameni au in mod natural valori mai scazute ale hemoglobinei, fara sa aiba o cauza clara la baza. Alte persoane au hemoglobina scazuta, dar nu au niciodata niciun fel de simptom. Important este ca sunt anumite lucruri pe care le poti face pentru a creste nivelul de hemoglobina si pentru a lupta impotriva diferitelor tipuri de anemii.

Alimente care cresc nivelul de hemoglobina

In primul rand, este important sa mananci alimente care contin fier si acid folic. Fierul joaca un rol important in productia de hemoglobina. O proteina numita "transferina" se ataseaza de fier si il transporta astfel prin tot corpul. Acest lucru iti ajuta corpul sa produca globulele rosii din sange, care contin hemoglobina. Primul pas pentru a-ti creste nivelurile hemoglobinei, pe cont propriu, este sa incepi sa mananci mai mult fier.

Alimentele care au un continut mare de fier sunt:

• ficatul si organele de la diverse animale;

• crustacee;

• carne de vita;

• broccoli;

• varza kale;

• spanac;

• fasole verde;

• varza.

Acidul folic este o vitamina din complexul B pe care corpul tau o foloseste pentru a produce heme, partea globulelor tale rosii din sange care contine hemoglobina (de aici si sintagma de fier heme sau fier hemic). Fara o cantitate suficienta de acid folic, globulele tale rosii nu se pot dezvolta, nu pot ajunge la maturitate. Acest lucru poate duce la o anemie prin deficit de acid folic (vitamina B9) si la niveluri scazute ale hemoglobinei.

Poti include acidul folic in dieta ta mancand mai multe alimente bogate in aceasta vitamina:

• carnea de vita;

• spanacul;

• fasolea "cu ochi negru";

• avocado;

• salata verde (laptuca);

• orez;

• fasole rosie Kidney;

• arahide.

Daca ai lipsa de fier si semnele sunt evidente, medicul tau sau nutritionistul iti poate recomanda o serie de alimente care maximizeaza sau care contribuie la absorbtia fierului.

Atunci cand mananci ceva care are un continut bogat de fier sau cand iei un supliment alimentar cu fier, incearca sa mananci alimente bogate in vitamina C sau sa iei un astfel de supliment in acelasi timp. Vitamina C poate ajuta la cresterea cantitatii de fier pe care corpul tau o absoarbe.

Alimente bogate in vitamina C sunt:

• fructele citrice;

• capsunile;

• legumele frunzoase, cele care au frunze de un verde inchis la culoare;

Vitamina A si betacarotenul, care iti ajuta corpul sa produca vitamina A, pot, de asemenea, sa iti ajute organismul sa absoarba mai mult fier. Poti gasi vitamina A in produsele de origine animala, cum ar fi pestele si ficatul.

Betacarotenul se gaseste, de obicei, in fructele si legumele de culoare rosie, galbena si portocalie, cum ar fi:

• morcovii;

• dovlecelul de iarna;

• cartofii dulci;

• mango.

Totodata, poti lua suplimente cu viamina A, dar asigura-te ca discuti inainte de toate cu medicul tau, pentru a gasi impreuna o doza sigura pentru tine. Prea multa vitamina A poate duce la o boala care are potentialul de a fi grava, numita hipervitaminoza A.

Tratament medicamentos pentru reglarea nivelului de hemoglobina

Medicul tau specialist iti poate recomanda, pe langa o dieta bogata in fier si acid folic, si o cura cu suplimente alimentare ce contin fier. Daca trebuie sa cresti destul de mult nivelul hemoglobinei, va trebui sa iei suplimente alimentare (orale) pe baza de fier. Cu toate acestea, trebuie sa stii ca prea mult fier poate cauza o boala numita hemocromatoza. Aceasta boala poate duce la afectiuni hepatice, precum ciroza, si la alte efecte adverse, cum ar fi constipatia, greata si varsaturile.

Discuta cu medicul tau pentru a va da seama care este doza sigura pentru tine si evita sa iei mai mult de 25 de miligrame (mg) la o singura administrare. Specialistii de peste hotare recomanda ca barbatii sa ia pana la 8 mg de fier pe zi, pe cand femeile ar trebui sa ia pana la 18 mg de fier pe zi. Daca esti insarcinata, ar trebui sa tintesti catre o doza de pana la 27 mg de fier pe zi.

Ar trebui sa incepi sa observi diferenta in ceea ce priveste nivelul de fier dupa aproximativ o saptamana sau o luna, in functie de afectiunea sau boala care se afla la baza starilor tale, care este cauza hemoglobinei scazute.

Transfuzii de sange

Exista si alte lucruri pe care le poti face pentru a creste valoarea hemoglobinei din sange, pe langa modificarile din alimentatie si administrarea de suplimente. Asigura-te ca tii permanent legatura cu medicul tau in timp ce incerci sa iti cresti nivelul hemoglobinei. Este posibil sa ai nevoie de un tratament aditional, cum ar fi transfuziile de sange si administrarea intravenoasa de fier, in special daca esti insarcinata sau ai o boala cronica (ce iti poate pune viata in pericol).

Potrivit healthline.com, in functie de cauza de la baza starii tale precare de sanatate (mai ales daca hemoglobina este extrem de scazuta) si de schimbarile pe care le faci, poate dura intre cateva saptamani si pana la aproape un an pentru a creste nivelul hemoglobinei.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

In formele severe de anemie, unii pacienti au nevoie de transfuzii regulate de sange, pe cand alti pacienti necesita transfuzii sporadice cand activitatea maduvei osoase este suprimata, de exemplu, de o infectie virala.

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0