Totul despre Hemoglobină: ce este, tipuri, boli asociate și tratament

1. Despre hemoglobină
  1.1. Ce este hemoglobina
  1.2. Structura hemoglobinei
  1.3. Rolul hemoglobinei în organism
  1.4 Tipuri și forme de hemoglobină
  1.5. Tipurile de hemoglobină de-a lungul ciclului vieții
  1.6. Factori care influențează nivelul de hemoglobină
  1.7. Nivelul normal de hemoglobină din organism în funcție de vârstă și sex
2. Cum influențează nivelul de hemoglobină sănătatea
  2.1. Simptome specifice dereglării nivelului de hemoglobină din sânge
  2.2. Hemoglobina scăzută și bolile asociate
  2.3 Hemoglobina ridicată și bolile asociate
  2.4. Analize specifice determinării nivelului de hemoglobină din sânge
3. Cum se poate regla nivelul de hemoglobină din sânge
  3.1. Alimente care cresc nivelul de hemoglobină
  3.2. Tratament medicamentos pentru reglarea nivelului de hemoglobină
  3.3. Transfuzii de sânge

Recomandările experților DOC.ro

1. Despre hemoglobină

De fiecare dată când mergi la un centru de transfuzii pentru a dona sânge, specialiștii de acolo îți testează mai întâi nivelul hemoglobinei (Hb). Te-ai întrebat vreodată de ce este atât de importantă hemoglobina? Din acest articol amplu vei afla răspunsul acestei întrebări.

1.1. Ce este hemoglobina

Hemoglobina este o proteină care se găsește în globulele roșii din sânge (numite și "eritrocite" sau "hematii"), care transportă oxigenul prin tot corpul tău și care îi dă sângelui culoarea roșie caracteristică. Nivelul hemoglobinei variază de la o persoană la alta. Bărbații, de obicei, au valori mai mari decât ale femeilor. Este bine de știut că persoanele cu un nivel scăzut de hemoglobină (sub valoarea considerată normală), sunt, prin definiție, anemice. Această moleculă numită hemoglobină este cea care transportă oxigenul de la plămâni catre țesuturile din tot corpul și aduce, în schimb, dioxidul de carbon pe care îl preia din țesuturi și îl duce către plâmâni.

1.2. Structura hemoglobinei

Hemoglobina este alcătuită din patru molecule proteice (lanțuri de globuline) care sunt legate între ele. Molecula normală de hemoglobină la adulți (abreviată Hgb sau Hb) conține două lanțuri de alfa-globulină și două lanțuri de beta-globulină. Fiecare lanț de globulină are un compus important (porfirină / porfirine) ce conține fier, numit "fier hemic". Încastrat/fixat în interiorul compusului hemic se află un atom de fier care este vital în transportarea oxigenului și a dioxidului de carbon în sângele nostru. Fierul care se află în hemoglobină este, totodată, responsabil pentru culoarea roșie a sângelui. Hemoglobina este o moleculă proteică mare, aranjată în jurul a patru atomi de fier și are o structură complexă.

În cazul hemoglobinei, există patru lanțuri de polipeptide, iar fiecare dintre aceste lanțuri conține un grup hemic care este capabil să se lege sau să se lipească de o moleculă de oxigen. Prin urmare, patru molecule de oxigen pot fi transportate de fiecare moleculă de hemoglobină. În fiecare globulă roșie există aproximativ 270 de milioane de molecule de hemoglobină și, astfel, fiecare globulă roșie din sânge poate să transporte aproximativ 1080 de milioane de molecule de oxigen.

1.3. Rolul hemoglobinei în organism

Pe lângă faptul că ea transportă oxigenul de la plâmânii noștri, hemoglobina joacă, de asemenea, un rol important în menținerea formei globulelor roșii din compoziția sângelui. În forma lor naturală, globulele roșii (eritrocitele) sunt rotunde, cu un centru îngust, asemănătoare cu o gogoașă fără o gaură în mijloc. Structura anormală a hemoglobinei poate, prin urmare, să perturbe forma globulelor roșii și poate să împiedice buna funcționare a acestora și circulația lor prin vasele de sânge.

Rolul hemoglobinei este similar cu cel al unui camion care face livrări. Asta deoarece hemoglobina încarcă "lăzile" cu oxigen, transportă oxigenul și apoi, la final, descarcă oxigenul la destinație. Procesul prin care hemoglobina încarcă oxigenul se numește asociere, iar acest lucru se întâmplă în regiunile în care există mari concentrații de oxigen: plămânii. Aici, oxigenul și hemoglobina se combină, formând oxihemoglobina. Procesul prin care hemoglobina "descarcă" oxigenul se numește disociere și are loc în regiunile cu concentrații mici de oxigen - în țesuturi. Aici, oxihemoglobina se descompune în oxigen și hemoglobină.

1.4. Tipuri si forme de hemoglobină

Există șapte tipuri de molecule de hemoglobină care se formează pe parcursul vieții unui om. Patru tipuri de hemoglobină se creează când suntem embrioni, un tip de hemoglobină apare o dată ce s-a dezvoltat fătul în uterul mamei, iar apoi, la vârsta adultă, avem două tipuri de hemoglobină. Pe lângă aceste tipuri, există alte variante de hemoglobine care pot cauza anumite boli:

  • Hemoglobina D-Punjab;
  • Hemoglobina H;
  • Hemoglobina Barts;
  • Hemoglobina S - o variantă a hemoglobinei care se găsește în cazul oamenilor care au anemia cu celule în seceră (sau siclemia);
  • Hemoglobina C - această variantă cauzează o formă ușoară de anemie hemolitică cronică;
  • Hemoglobina E - cauzează tot o formă ușoară de anemie hemolitică cronică;
  • Hemoglobina AS;
  • Hemoglobina Hopkins-2.

La fel ca în cazul tuturor substanțelor biologice, pot avea loc, la un moment dat, și mutații. Aceste mutații genetice pot cauza o schimbare în genele care codifică hemoglobina, iar astfel se formează alte forme sau variante ale hemoglobinei.

Specialiștii spun că există mai multe sute de variante la formele de bază ale hemoglobinei. Din fericire, majoritatea formelor de hemoglobină care au suferit mutații cauzează prea puține probleme sau chiar deloc. Cu toate acestea, există câteva care pot da naștere unor forme de anemie, iar cea mai cunoscută dintre aceste forme este hemoglobina S. Ea are o ușoară modificare în structură, iar din această cauză, la unele persoane, apare anemia cu celule în seceră.

Această anemie este caracterizată de o formă anormală a globulelor roșii (numite și hematii), care au o formă ca de seceră (în engleză, "sickle"), în loc să aibă forma normală de disc. Mutațiile genetice la nivelul hemoglobinei pot provoca, pe lângă anemia cu celule în seceră, și alte boli, cum ar fi alfa-talasemiile sau beta-talasemiile.

Mai există și hemoglobina glicozilată (sau Hb-A1c). Ea este prezentă în cantități mici la adulții normali, sănătoși (în proporție de 3-5%) și este un indicator important pentru diagnosticul diabetului zaharat (și este prezentă în proporție de 6-15% în cazul pacienților diabetici).

1.5. Tipurile de hemoglobină de-a lungul ciclului vieții

De-a lungul ciclului vieții, se disting trei tipuri de hemoglobină:

  • Hemoglobina embrionară: forma de hemoglobină cea mai întâlnită și care se găsește în cea mai mare proporție într-un embrion este hemoglobina Gower I; celelalte trei forme de hemoglobină prezente în niveluri mult mai mici sunt: hemoglobina Gower II, hemoglobina Portland I și hemoglobina Portland II.
  • Hemoglobina fetală: odată ce un embrion se dezvoltă într-un făt, iar cele patru molecule de hemoglobină embrionară dispar, acestea sunt înlocuite de hemoglobina F (HbF). Acest tip de hemoglobină este folosită deoarece are o afinitate mult mai mare pentru oxigen decât hemoglobina adultă. Prin urmare, fătul care de dezvoltă în pântece este capabil să ia oxigenul de la mama lui, oxigen care se găsește în fluxul sangvin al gravidei.
  • Hemoglobina adultă: hemoglobina F rămâne în sângele copilului pănă în jurul vârstei de 6 luni și apoi aproape toată este înlocuită de hemoglobina adultă. Cele două tipuri de hemoglobină adultă sunt: hemoglobina A și hemoglobina A2. De asemenea, există și o cantitate mică de hemoglobină F, care rămâne în organism. Hemoglobina A este prevalentă și alcătuiește aproximativ 95-97% din hemoglobina adultă.

1.6. Factori care influențează nivelul de hemoglobină

Nivelul de hemoglobină poate fi influențat de numeroși factori, iar în unele cazuri, valorile hemoglobinei fie scad prea mult, fie cresc dincolo de nivelul considerat normal. O hemoglobină scăzută poate fi asociată, de exemplu, cu o boală ori o condiție care determină corpul să producă prea puține globule roșii în sânge. De asemenea, există boli și factori care determină organismul să distrugă globulele roșii din sânge mai repede decât acestea pot fi produse.

Un alt factor care influențează nivelul de hemoglobină este pierderea sângelui (hemoragiile), iar din această cauză, hemoglobina este scăzută din motive precum:

  • sângerarea masivă dintr-o rană/leziune;
  • hemoragie în tractul digestiv, cum ar fi din cauza ulcerelor, diferitelor forme de cancer sau hemoroizilor;
  • sângerare în tractul urinar;
  • donarea de sânge în mod frecvent;
  • menoragia (sângerări menstruale abundente).

1.7. Nivelul normal de hemoglobină din organism în funcție de vârstă și sex

Nivelul hemoglobinei este exprimat ca valoarea de hemoglobină în grame (g) per decilitru (dl). Valori normale (de referință) pentru concentrația de hemoglobină la adulți sunt următoarele:

  • la bărbați: 14,0-17,5 g/dl;
  • la femei: 12,3-15,3 g/dl.

Valorile normale pentru concentrația de hemoglobină în funcție de vârstă și de sex:

  • nou-născuți: 17-22 g/dl;
  • bebelușii care au o săptămână de viață: 15-20 g/dl;
  • bebelușii de o lună: 11-15 g/dl;
  • copii: 11-13 g/dl;
  • bărbații adulți: 14-18 g/dl;
  • femeile adulte: 12-16 g/dl;
  • bărbații după vârsta a doua: 12,4-14,9 g/dl;
  • femeile după vârsta a doua: 11,7-13,8 m/dl.

Reține! Toate aceste valori pot să varieze ușor, de la un laborator la altul. Unele laboratoare de analize nu fac diferența între valorile de la categoriile "adult" și "după vârsta a doua". De asemenea, valorile de referință pot varia în funcție de laboratorul unde au fost efectuate analizele de sânge, de instrumentele și de metodele folosite pentru a afla nivelul hemoglobinei.

Alte valori de referință (considerate valori normale) pentru concentrația de hemoglobină la copii sunt următoarele:

  • la naștere: o medie de 16,5 g/dl;
  • bebelușul care are 1-3 zile: o medie de 18,5 g/dl;
  • bebelușul de 1 săptămână: o medie de 17,5 g/dl;
  • bebelușul de 2 săptămâni: o medie de 16,5 g/dl;
  • bebelușul de 1 lună: o medie de 14,0 g/dl;
  • bebelușul de 2 luni: o medie de 11,5 g/dl;
  • bebelușul între 3-6 luni: o medie de 11,5 g/dl;
  • copilul între 6 luni și 2 ani: o medie de 12,0 g/dl;
  • copilul între 2 și 6 ani: o medie de 12,5 g/dl;
  • copilul între 6-12 ani: o medie de 13,5 g/dl;
  • fetele cu vârste între 12 și 18 ani: o medie de 14,0 g/dl;
  • băieții cu vârste între 12 și 18 ani: o medie de 14,5 g/dl. 

2. Cum influențează nivelul de hemoglobină sănătatea

Valorile hemoglobinei pot să influențeze sănătatea unei persoane. De exemplu, femeilor gravide le este recomandat să evite atât nivelurile ridicate ale hemoglobinei, cât și nivelurile scăzute ale acesteia. Pentru a evita riscul de a naște un copil mort și riscul de naștere prematură sau de a avea un copil cu o greutate mică la naștere. Nu doar sănătatea femeilor însărcinate este influențată de nivelul hemoglobinei, ci și sănătatea altor categorii de persoane.

2.1. Simptome specifice dereglării nivelului de hemoglobină din sânge

Testele pentru determinarea nivelului de hemoglobină se fac din mai multe motive, cum ar fi pentru screening sau pentru că ajută în diagnosticarea unei boli sau pentru a monitoriza răspunsul organismului la un anumit tratament.

Unii oameni descoperă că au hemoglobina scăzută atunci când merg, de pildă, să doneze sânge. Dacă și ție ți s-a spus că nu poți dona sânge deoarece ai hemoglobina scăzută, fă-ți o programare la medicul tău și mergi să discuți cu el. Este extrem de important să îți programezi un consult medical dacă ai semne și simptome specifice dereglării nivelului de hemoglobină din sânge.

Semnele și simptomele hemoglobinei scăzute pot include:

Medicul tău îți poate recomanda o hemogramă completă pentru a determina dacă ai hemoglobina scăzută sau dacă semnele și simptomele tale sunt cauzate de altceva. Pe de altă parte, este posibil ca unele persoane să aibă hemoglobina ridicată sau crescută. Acest lucru se întâmplă, cel mai frecvent, când corpul tău are nevoie de celule cu o capacitate crescută de a transporta oxigenul, de obicei pentru că:

  • fumezi;
  • locuiești la altitudini foarte mari, iar producția ta de globule roșii crește în mod natural pentru a compensa pentru concentrația scăzută de oxigen a aerului din acea zonă.

Valorile ridicate sau prea mari ale hemoglobinei se întâmplă mai puțin frecvent și asta pentru că producția ta de globule roșii din sânge crește pentru a compensa nivelurile scăzute ale oxigenului din sânge, din cauza proastei funcționări a inimii sau a plămânilor.

Când să mergi la doctor

Unele cazuri în care hemoglobina este scăzută nu pot fi rezolvate doar prin intermediul dietei și al suplimentelor. Contactează-ți medicul dacă ai oricare dintre următoarele simptome în timp ce încerci să îți crești nivelul hemoglobinei din sânge:

  • piele palidă și gingii decolorate;
  • oboseală și slăbiciune musculară;
  • bătăi neregulate ale inimii sau bătăi rapide;
  • dureri de cap frecvente;
  • te învinețești frecvent sau în mod inexplicabil (apar echimoze).

2.2. Hemoglobina scăzută și bolile asociate

Bolile și condițiile care pot determina organismul să producă mai puține eritrocite (globule roșii) decât ar putea să producă în mod normal, includ:

  • anemia aplastică;
  • cancerul;
  • anumite medicamente, cum ar fi cele anti-retrovirale pentru infecția cu HIV și medicamentele din cadrul chimioterapiei la pacienții care au cancer și alte afecțiuni;
  • boala cronică renală;
  • ciroza;
  • limfomul Hodgkin;
  • hipotiroidismul (când glanda tiroidă este subactivă);
  • anemia prin carența de fier;
  • intoxicarea cu plumb;
  • leucemia;
  • mielomul multiplu;
  • sindroamele mielodisplastice;
  • limfomul non-Hodgkin;
  • anemia prin deficit de vitamine.

Bolile și condițiile care pot face organismul să distrugă globulele roșii (eritrocitele) mai repede decât le produce, includ:

  • splina mărită (splenomegalie);
  • hemoliza (distrugerea globulelor roșii din sânge și trecerea lor în plasmă);
  • porfiria;
  • anemia cu celule în seceră;
  • talasemia;
  • vasculita (inflamarea vaselor de sânge).

2.3. Hemoglobina ridicată și bolile asociate

Cum e relația ta cu somnul?
 
Hemoglobina care are valori ridicate, în absența altor anomalii, este prea puțin probabil să fie legată de vreo boală sau afecțiune care să reprezinte un motiv de îngrijorare.

Bolile specifice sau alți factori care pot cauza o hemoglobină mărită includ:

  • BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică);
  • deshidratarea;
  • emfizemul pulmonar;
  • insuficiența cardiacă;
  • cancerul la rinichi;
  • cancerul hepatic;
  • faptul că persoana locuiește la altitudini mari, acolo unde există mai puțin oxigen în aer;
  • alte tipuri de boli de inimă;
  • alte tipuri de boli de plămâni;
  • Policitemia vera;
  • fumatul, care poate să aibă drept rezultat niveluri scăzute ale oxigenului din sânge.

2.4. Analize specifice determinării nivelului de hemoglobină din sânge

Hemoglobina din sânge se măsoară cu ajutorul unor teste de sânge, care pot fi recomandate de medicul tău. Hemoglobina este în mod curent măsurată ca parte dintr-un test de sânge de rutină, numit hemogramă.

O hemogramă completă reprezintă unul dintre cele mai frecvente analize de sânge pe care medicii le recomandă pacienților. Hemograma se face în aparate automate, care folosesc o mostră de sânge luată de la pacient și care este apoi tratată chimic pentru a elibera hemoglobina din globulele roșii ale sângelui. Hemoglobina eliberată este "legată" sau fixată chimic de o substanță care formează un compus care absoarbe lumina. Cantitatea de lumină absorbită este apoi măsurată, iar această măsurătoare este în mod direct legată de cât de multă hemoglobină este prezentă în sângele acelui pacient.

3. Cum se poate regla nivelul de hemoglobină din sânge

Nu trebuie să te sperii dacă în urma analizelor a reieșit că nivelul de hemoglobină din sânge este mai scăzut decât ar fi normal. Medicul tău specialist îți poate recomanda cele mai bune metode, alimente și suplimente care te vor ajuta să crești nivelul de hemoglobină.

Există multe lucruri care pot determina o hemoglobină scăzută, cum ar fi:

  • anemia prin carență de fier, numită și anemie feriprivă;
  • sarcina;
  • problemele ficatului;
  • infecțiile tractului urinar;

În plus, unii oameni au în mod natural valori mai scăzute ale hemoglobinei, fără să aibă o cauză clară la bază. Alte persoane au hemoglobina scăzută, dar nu au niciodată niciun fel de simptom. Important este că sunt anumite lucruri pe care le poți face pentru a crește nivelul de hemoglobină și pentru a lupta împotriva diferitelor tipuri de anemii.

3.1. Alimente care cresc nivelul de hemoglobină

În primul rând, este important să mănânci alimente care conțin fier și acid folic. Fierul joacă un rol important în producția de hemoglobină. O proteină numită "transferină" se atașează de fier și îl transportă astfel prin tot corpul. Acest lucru îți ajută corpul să producă globulele roșii din sânge, care conțin hemoglobină. Primul pas pentru a-ți crește nivelurile hemoglobinei, pe cont propriu, este să începi să mănânci mai mult fier.

Alimentele care au un conținut mare de fier sunt:

  • ficatul și organele de la diverse animale;
  • crustacee;
  • carne de vită;
  • broccoli;
  • varza kale;
  • spanac;
  • fasole verde;
  • varză.

Acidul folic este o vitamină din complexul B pe care corpul tău o folosește pentru a produce heme, partea globulelor tale roșii din sânge care conține hemoglobină (de aici și sintagma de fier heme sau fier hemic). Fără o cantitate suficientă de acid folic, globulele tale roșii nu se pot dezvolta, nu pot ajunge la maturitate. Acest lucru poate duce la o anemie prin deficit de acid folic (vitamina B9) și la niveluri scăzute ale hemoglobinei.

Poți include acidul folic în dieta ta mâncând mai multe alimente bogate în această vitamină:

  • carnea de vită;
  • spanacul;
  • fasolea "cu ochi negru";
  • avocado;
  • salata verde (lăptuca);
  • orez;
  • fasole roșie Kidney;
  • arahide.

Dacă ai lipsă de fier și semnele sunt evidente, medicul tău sau nutriționistul îți poate recomanda o serie de alimente care maximizează sau care contribuie la absorbția fierului.

Atunci când mănânci ceva care are un conținut bogat de fier sau când iei un supliment alimentar cu fier, încearcă să mănânci alimente bogate în vitamina C sau să iei un astfel de supliment în același timp. Vitamina C poate ajuta la creșterea cantitătii de fier pe care corpul tău o absoarbe.

Alimente bogate în vitamina C sunt:

  • fructele citrice;
  • căpșunile;
  • legumele frunzoase, cele care au frunze de un verde închis la culoare;

Vitamina A și betacarotenul, care îți ajută corpul să producă vitamina A, pot, de asemenea, să îți ajute organismul să absoarbă mai mult fier. Poți găsi vitamina A în produsele de origine animală, cum ar fi peștele și ficatul.

Betacarotenul se găsește, de obicei, în fructele și legumele de culoare roșie, galbenă și portocalie, cum ar fi:

Totodată, poți lua suplimente cu vitamina A, dar asigură-te că discuți înainte de toate cu medicul tău, pentru a găsi împreună o doză sigură pentru tine. Prea multă vitamina A poate duce la o boală care are potențialul de a fi gravă, numită hipervitaminoza A.

3.2. Tratament medicamentos pentru reglarea nivelului de hemoglobină

Medicul tău specialist îți poate recomanda, pe lângă o dietă bogată în fier și acid folic, și o cură cu suplimente alimentare ce conțin fier. Dacă trebuie să crești destul de mult nivelul hemoglobinei, va trebui să iei suplimente alimentare (orale) pe bază de fier. Cu toate acestea, trebuie să știi că prea mult fier poate cauza o boală numită hemocromatoză. Această boală poate duce la afecțiuni hepatice, precum ciroză, și la alte efecte adverse, cum ar fi constipația, greața și vărsăturile.

Discută cu medicul tău pentru a vă da seama care este doza sigură pentru tine și evită să iei mai mult de 25 de miligrame (mg) la o singură administrare. Specialiștii de peste hotare recomandă ca bărbații să ia pănă la 8 mg de fier pe zi, pe când femeile ar trebui să ia până la 18 mg de fier pe zi. Dacă ești însărcinată, ar trebui să țintești către o doză de până la 27 mg de fier pe zi.

Poți să începi să observi diferența în ceea ce privește nivelul de fier după aproximativ o săptămână sau o lună, în funcție de afecțiunea sau boala care se află la baza stărilor tale, care este cauza hemoglobinei scăzute.

3.3.Transfuzii de sânge

Există și alte lucruri pe care le poți face pentru a crește valoarea hemoglobinei din sânge, pe lângă modificările din alimentație și administrarea de suplimente. Asigură-te că ții permanent legătura cu medicul tău în timp ce încerci să îți crești nivelul hemoglobinei. Este posibil să ai nevoie de un tratament adițional, cum ar fi transfuziile de sânge și administrarea intravenoasă de fier, în special dacă ești însărcinată sau ai o boală cronică ce îți poate pune viața în pericol.

Potrivit unor specialiști, în funcție de cauza de la baza stării tale precare de sănătate (mai ales dacă hemoglobina este extrem de scăzută) și de schimbările pe care le faci, poate dura între câteva săptămâni și până la aproape un an pentru a crește nivelul hemoglobinei.

În formele severe de anemie, unii pacienți au nevoie de transfuzii regulate de sânge, pe când alți pacienți necesită transfuzii sporadice când activitatea măduvei osoase este suprimată, de exemplu, de o infecție virală.


 
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Hemoglobin function, oxygen affinity, and erythropoietin - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/235878/
Clinical Methods: The History, Physical, and Laboratory Examinations. 3rd edition. - Chapter 151Hemoglobin and Hematocrit - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK259/ 
Higher hemoglobin levels are associated with better physical performance among older adults without anemia: a longitudinal analysis - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35313814/ 
Hemoglobin level, chronic kidney disease, and the risks of death and hospitalization in adults with chronic heart failure: the Anemia in Chronic Heart Failure: Outcomes and Resource Utilization (ANCHOR) Study - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16754803/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0