Boala renală cronică, gestionată cu ajutorul exercițiilor fizice [studiu]

Potrivit unui studiu publicat într-un jurnal al Societății Europene de Cardiologie, boala renală este mai puțin susceptibilă să progreseze la persoanele active, acestea obținând astfel și o sănătate cardiacă mai bună.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă pentru sănătatea adulților ca aceștia să facă cel puțin 150 de minute de activități fizice de intensitate moderată pe săptămână (de exemplu, mersul pe jos în pas alert sau mersul pe bicicletă) sau cel puțin 75 de minute de activitate fizică de intensitate mare (de exemplu, alergare) sau o combinație de activități fizice.

În ceea ce privește pacienții cu boală renală cronică, beneficiile sportului pentru starea lor de sănătate sunt la fel de importante, însă e nevoie ca aceștia să ceară sfatul medicului legat de cel fel de activități fizice pot face, la ce intensitate și de câte ori pe săptămână.

Mișcarea suficientă, extrem de importantă în boala renală cronică

Primul studiu¹ care a raportat cantitatea optimă de activitate fizică necesară la pacienții cu afecțiuni renale a fost publicat în European Journal of Preventive Cardiology, în martie 2021. Boala renală, spun autorii studiului, este mai puțin susceptibilă să progreseze la persoanele active, care au, de asemenea, mai puține probleme cardiace, iar șansele de supraviețuire pe termen lung sunt îmbunătățite.

Studiul a constatat că pacienții cu afecțiuni renale al căror nivel de activitate a variat de la minimul recomandat de OMS până la dublul acestei cantități au avut cea mai bună stare de sănătate pe o perioadă de urmărire de aproape doi ani. A rămâne în continuare activ a fost crucial pentru fiecare participanet pentru susținerea beneficiilor.

Autorii studiului spun că aceste rezultate sugerează că activitatea fizică ar trebui integrată în îngrijirea clinică a pacienților cu boli de rinichi. Boala cronică a rinichilor afectează aproximativ 700 de milioane de oameni din întreaga lume. Pierderea musculară are ca rezultat inactivitatea fizică, ceea ce crește riscul bolilor cardiovasculare - principala cauză de deces la acești pacienți.

Odată ce boala renală cronică progresează către boala renală în stadiul final, riscul de deces de cauză cardiovasculară este de 10-20 de ori mai mare comparativ cu cel al populației generale. Acest lucru înseamnă că încetinirea progresiei este importantă pentru sănătatea inimii și pentru longevitate.

Acesta a fost primul studiu pe scară largă care a investigat asocierea dintre activitatea fizică și progresia bolii renale. Mai exact, studiul a examinat legăturile dintre efort și mortalitatea din orice cauză, boala renală în stadiul final și evenimentele cardiovasculare la pacienții cu afecțiuni renale.

Studiul a inclus 4.508 pacienți cu afecțiuni renale cronice între anii 2004 și 2017. Participanții la studiu au fost împărțiți în trei grupuri în funcție de activitatea fizică săptămânală evaluată prin chestionarul National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES): persoane foarte active (care efectuau minimul de mișcare recomandat de OMS sau mai mult), persoane puțin active (care făceau mișcare, dar mai puțină decât minimul recomandat de OMS) și persoane inactive (sedentare, care nu făceau mișcare deloc).

Un total de 1.915 pacienți au fost clasificați ca fiind foarte activi, 879 au fost slab activi și 1.714 au fost inactivi. În timpul unei monitorizări medii de 686 de zile, 739 de pacienți au decedat, 1.059 au dezvoltat boală renală în stadiu final, iar 521 au avut un eveniment cardiovascular advers major (infarct miocardic, accident vascular cerebral, spitalizare pentru insuficiență cardiacă sau deces din cauza bolilor cardiovasculare). 

Grupul din care făceau parte persoanele foarte active a avut cel mai mic risc de a se confrunta cu toate aceste perspective nefericite, urmat, așa cum era de așteptat, de grupul de persoane mai puțin active și de cel alcătuit din persoane inactive.

Cercetătorii au analizat asocierea dintre activitatea fizică, agravarea bolii renale și deces după ajustarea pentru alți factori care ar fi putut influența conexiunile, inclusiv vârsta, sexul, dacă participantul era fumător sau nu, indicele de masă corporală, tensiunea arterială, medicamentele pe care le lua și alte afecțiuni pe care le avea precum diabetul, boala coronariană sau cancerul.

Comparativ cu grupul inactiv, grupul extrem de activ a avut un risc cu 38% mai mic de deces, un risc cu 17% mai mic de boală renală în stadiu final și un risc cu 37% mai mic de evenimente cardiovasculare adverse majore. Beneficiile pentru sănătate în grupul cu activitate redusă nu au atins semnificația statistică.

Oamenii de știință au remarcat că probabilitatea evenimentelor cardiovasculare nu a conitnuat să scadă odată ce activitatea fizică a depășit dublul minimului recomandat de OMS. Aceștia consideră că aportul extrem de exerciții fizice poate induce tulburări ale ritmului cardiac (adică aritmii) la pacienții cu boli de rinichi

Prin urmare, pare adecvat să se evite nivelurile foarte ridicate de activitate fizică pentru a maximiza beneficiile și a minimiza riscurile. Cu alte cuvinte, cele 150 de minute de activitate fizică moderată sau 75 de minute de activitate fizică intensă ori o combinație dintre acestea sunt foarte potrivite pentru pacienții cu boală renală cronică.

Pentru a examina impactul schimbării obiceiurilor obișnuite ale participanților la studiu în ceea ce privește exercițile fizice, activitatea lor a fost reevaluată la șase luni după prima măsurare. Pacienții foarte activi, care au devenit mai sedentari, au avut un risc de două ori mai mare de deces și de evenimente cardiovasculare, comparativ cu cei care au rămas în continuare foarte activi. Acest lucru, concluzionează savanții, evidențiază importanța menținerii activității fizice în rândul pacienților cu boli de rinichi.

Ce înseamnă activitate fizică moderată?

  • Mers pe jos cu parcurgerea a 3 km în 30 de minute;
  • Mers pe bicicletă 8 km în 30 de minute;
  • Tururi de înot timp de 20 de minute;
  • Alergare 2,4 km în 15 minute;
  • Aerobic în apă timp de 30 de minute;
  • Volei timp de 45 de minute;
  • Baschet timp de 20 de minute;
  • Sărit coarda timp de 15 minute;
  • Urcat pe scări timp de 15 minute;
  • Dans ritmat timp de 30 de minute;
  • Grădinărit timp de 45 de minute.

Ce înseamnă activitate fizică intensă?

La activități fizice intense intră alergarea, tenisul, handbalul (și alte sporturi intense de echipă), artele marțiale, urcatul pe munte, înotul rapid, mersul rapid pe bicicletă, step aerobicul, antrenamentele de forță, săpatul în grădină, datul zăpezii.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Oxford Academic - Dose-response effects of physical activity on all-cause mortality and major cardiorenal outcomes in chronic kidney disease
https://academic.oup.com/eurjpc/advance-article-abstract/doi/10.1093/eurjpc/zwaa162/6163224?redirectedFrom=fulltext
1. Studiul „Dose-response effects of physical activity on all-cause mortality and major cardiorenal outcomes in chronic kidney disease”, apărut în European Journal of Preventive Cardiology, 11 martie 2021, https://doi.org/10.1093/eurjpc/zwaa162, autori: Chou-Pin Kuo et al.
Cleveland Clinic - What Does Moderate Exercise Mean, Anyway? 
https://health.clevelandclinic.org/what-does-moderate-exercise-mean-anyway/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0