Analizele de sange: ce depisteaza, dar si cum le poti interpreta

Analizele de sânge trebuie făcute cel puțin o dată pe an. Scopul acestora este de a indica starea generală de sănătate, dar și de a depista anumite probleme specifice. Totodată, aceste analize de sânge pot fi recomandate de către medic și pentru a monitoriza un tratament - dacă funcționează sau nu. 

În primul rând, e bine de știut că recoltarea probei de sânge pentru analize se poate realiza în orice moment al zilei. Este adevărat, însă, că se recomandă ca sângele să fie recoltat dimineața, pe stomacul gol, după 8-12 ore de reapus alimentar (se poate bea doar apă simplă). În al doilea rând, pentru ca anumite analize de sânge, precum colesterolul, glicemia sau trigliceridele, să nu fie compromise, ideal ar fi să se evite consumul de grăsimi și zahăr în seara de dinainte de recoltarea probei.

Când este nevoie să faci analize, medicul îți va oferi indicațiile necesare cu privire la condițiile de recoltare și poți întreba și tu ce te interesează pentru a fi lămurit. Iată ce analize se recomandă și când anume, în ce scop și cum pot fi interpretate: 

Hemoleucograma completă

Hemoleucograma este analiza recomandată pentru depistarea multor afecțiuni, începând de la anemie și până la leucemie. Hemoleucograma furnizează informații cu privire la componența sângelui și cuprinde analiza celulelor albe, analiza celulelor roșii, analiza hematrocritelor, analiza hemoglobinei, analiza trombocitelor precum și analiza de volum mediu plachetar.

Hemocultura

Hemocultura este un test important pentru laboratorul de microbiologie, aceasta având rolul de a detecta microorganismele prezente. Bacteriile și fungii din sânge sunt puși în evidență de hemocultură. Această analiză este recomandată atunci când medicul suspectează prezența unei infecții în organism.

Pentru hemocultură, sângele este recoltat în condiții stricte, apoi este transferat în recipiente care conțin medii sterile de cultură. Hemoculturile sunt apoi urmărite zilnic pentru identificarea agenților patogeni. Rezultatele pentru o asemenea analiză sunt gata în 10 zile.

Panoul tiroidian

Valorile  verificate în mod uzual sunt TSH și/sau T4 total. Acestea îți oferă o mică privire asupra modului în care funcționează tiroida, însă există 6 valori suplimentare legate de tiroidă care sunt verificate în mod obișnuit pentru pacienți:  T4 liber, Total T3, T3 liber, Reverse T3, anti TPO Ab și anti Thyroglobulin aAb. Dacă oricare dintre aceste valori ale analizelor de sânge nu este optimă, se impun și alte explorări imagistice pentru a depista disfuncția sau boala tiroidiană în general.

Nutrienții esențiali: fier/feritină, vitamina D, vitamina B12, magneziu

Fierul, vitamina D, vitamina B12 și magneziul sunt extrem de importante pentru funcționarea optimă a corpului, dar de obicei nu sunt verificate la o vizită de îngrijire primară de rutină. Mulți oameni au deficit de acești nutrienți din diverse motive, așa că este imperativ să se verifice aceste niveluri și să se recomande suplimente alimentare atunci când nu sunt optime. 

Suplimentarea cu oricare dintre acești nutrienți atunci când valorile sunt scăzute poate schimba complet starea de sănătate a pacientului. De exemplu, un pacient cu lipsă de magneziu se simte epuizat, somnoros, are un ritm cardiac anormal și se poate confrunta cu greața și lipsa de apetit, iar după ce i se recomandă un supliment și scapă de aceste stări simte că a revenit la viață, deci inclusiv starea psihică i se îmbunătățește.

Hemoglobina glicozilată, glucoza și insulina a jeun, panoul lipidic

Markerii metabolici bilogici sunt esențiali pentru a înțelege modul în care o persoană procesează macronutrienții pe care îi ia din alimentație. Acestea implică realizarea unui panou de lipide de bază și un nivel de glucoză, precum și hemoglobina glicozilată - HbA1c.
HbA1c este o măsurătoare a nivelului mediu de glucoză din sânge în ultimele 90 de zile, dar este și un marker relativ al oxidării în organism. Nivelurile crescute ale glucozei din sânge creează oxidarea sau deteriorarea proteinelor, ADN-ului și țesuturilor din corpul nostru în timp, așa că aceasta este o valoare imperativă de cunoscut și de optimizat.

Creșterile oricăruia dintre aceste niveluri sunt un semn că organismul nu procesează glucoza în mod corespunzător, ceea ce îți poate crește riscul de diabet, boli de inimă, cancer și boală Alzheimer. Unele cercetări au arătat că, chiar dacă Hba1c este considerată în „interval normal”, fiecare creștere cu 0,1 va crește rata cu care creierul se micșorează în dimensiune pe an. Acesta este motivul pentru care să fii sfătuit cu privire la modul de a ajunge la „interval optim” este mult mai important decât pur și simplu să spui că te afli în „interval normal”.

Markerii inflamatori: proteina C reactivă (hsCRP), homocisteină

Markerii inflamatori ca aceștia nu sunt aproape niciodată verificați la o vizită de rutină la asistență medicală primară. Proteina C reactivă (hsCRP) este un marker inflamator care poate indica starea inflamatorie generală a organismului. Chiar și creșterile ușoare ale hsCRP sunt asociate cu risc sporit de evenimente cardiace sau depresie.

O creștere ne poate spune că are loc o inflamație în organism care ar trebui abordată, fie că este vorba de traume fizice, stres emoțional, stres oxidativ, toxicitate asupra mediului, alergie, stil de viață sedentar sau sensibilități alimentare.

Homocisteina este un aminoacid care necesită vitamina B12 metilată și acid folic pentru a fi eliminate. Creșterile la acest nivel indică o multitudine de lucruri precum riscul de accident vascular cerebral și boli de inimă, starea vitaminei B, capacitatea de a metila, capacitatea de detoxifiere și de a produce neurotransmițători și capacitatea de a opri genele cancerului. Este un marker important care trebuie adus în intervalul optim, suplimentând cu vitamine metil-B atunci când este necesar.

Fibrinogenul

Un test de activitate a fibrinogenului evaluează acea parte a procesului de coagulare în care fibrinogenul solubil este transformat în fire de fibrină și măsoară timpul necesar pentru formarea unui cheag de fibrină după ce o cantitate standard de trombină este adăugată la proba de sânge (plasmă). 

Dacă fibrinogenul este scăzut, este posibil să ai risc de cheaguri de sânge mari în vasele de sânge, boală hepatică, malnutriție severă sau o afecțiune moștenită rară, cum ar fi disfibrinogenemia, afibrinogenemia sau hipofibrinogenemia. Un test de antigen fibrinogen măsoară nivelul de fibrinogen dintr-o probă de sânge, incluzând atât fibrinogenul funcțional, cât și pe cel disfuncțional.

Valori de referință pentru interpretarea analizelor de sânge

Hematii (Eritrocite)

4,2 – 5,5 milioane de hematii/ mm cub de sânge (la bărbați valorile pot fi mai mari)
Valorile scăzute pot indica: hemoragie, anemie, hemoliză, leucemie, mielom multiplu
Valorile crescute pot indica: boală cardiacă congenitală, BPOC, fibroză pulmonară, stres, altitudine crescută

Hemoglobina

12 – 16 g/ 100 mL (la bărbați valorile pot fi mai mari)
Valorile scăzute pot indica: anemie, hemoragie, boli renale, malnutriție, hemoglobinopatie
Valorile crescute pot indica: deshidratare, altitudine înaltă, boli cardiace congenitale, BPOC, arsuri

Leucocite

4.000 – 11.000/ mm cub
Valorile scăzute pot indica: gripă, rubeolă, rujeolă, febră tifoidă, hepatită, septicemie
Valorile crescute pot indica: sarcină, stres, menstruație, efort fizic, infecții, tumori, comă diabetică sau anumite tratamente medicamentoase (pe bază de adrenalină, acid acetilsalicilic și nu numai)

Trigliceride

sub 1,5 g/l
Valorile scăzute pot indica: malnutriție, hipertiroidism
Valorile crescute pot indica: diabet, hipotiroidism, pancreatită, alcoolism, boli hepatice, sarcină, alimentație bogată în carbohidrați, tratament cu anumite medicamente (steroizi, contraceptive orale, acid acetilsalicilic și nu numai)

VSH

0 – 30 mm/h (valorile de referință diferă în funcție de sex și categoria de vârstă, medicul poate spune dacă valorile sunt sau nu normale pentru categoria din care faci parte)
Valorile scăzute pot indica: policitemie, sferocitoză, microcitoză, insuficiență cardiacă congestivă, ciroză, hipervâscozitate a sângelui
Valorile crescute pot indica: anemie, sarcină, menstruație, infecții acute, infecții cronice, infecții virale, infecții parazitare, boli inflamatorii, insuficiență renală, intoxicație cu metale grele, boli autoimune

Fibrinogen

Intervalul normal este de la 200 la 400 mg/dL (2,0 la 4,0 g/L). Intervalele de valori normale pot varia ușor între diferite laboratoare.
Valorile scăzute ale fibrinogenului pot fi asociate cu: boală de ficat, probleme de coagulare a sângelui, coagulare intravasculară diseminată, cancer, malnutriție, tulburări ereditare sau congenitale de coagulare a sângelui, transfuzii de sânge frecvente.
Nivelurile crescute de fibrinogen pot fi corelate cu: infecții, cancer, boală coronariană, atac de cord, accident vascular cerebral, tulburări inflamatorii (cum ar fi poliartrita reumatoidă și glomerulonefrita, o formă de boală de rinichi), o traumă, boala arterelor periferice, fumatul (la marii fumători)

HDL-C (colesterolul bun)

35 – 100 mg/dL
Valorile scăzute pot indica: fumat, sedentarism, obezitate, diabet, insuficiență renală
Valorile crescute pot indica: efort fizic, consum de alcool, tratament cu insulină

LDL (colesterolul rău)

până în 100 mg/dL
Valorile ce se află între 100 – 160 mg/dL: risc moderat de atac de cord
Valorile de peste 160 mg/dL: risc crescut de atac de cord

Analize tiroidiene

În cazul hormonilor tiroidieni , „intervalul normal” pentru TSH este în general considerat 0,2 – 4,5, cu toate acestea, există studii care arată că organismul nu funcționează corect atunci când TSH crește peste 2,5. Anumite cercetări au arătat chiar că rata avorturilor spontane în primul trimestru de sarcină a fost aproape dublă atunci când TSH era peste 2,5.

Vitamina D

În cazul 2-hidroxi-vitamina D, multe studii științifice au arătat că nivelurile optime sunt de cel puțin 75 nmol/l în raport cu densitatea minerală osoasă optimă, funcția extremităților inferioare, sănătatea dentară, riscul de cădere, internarea la azilul de bătrâni, fracturi, prevenirea cancerului și incidența hipertensiunii arteriale.

Campanie DOC-Time Eco Abdominala

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bilbiografie:
NHS - Blood tests
https://www.nhs.uk/conditions/blood-tests/
Cleveland Clinic - Blood Tests 
https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/24508-blood-tests


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 4