Ghidul analizelor medicale anuale, în funcție de vârstă

Grija pentru sănătate, a ta și a familiei tale, ar trebui să fie în lista de priorități. Dacă dormi 7-8 ore pe noapte, adopți o dietă echilibrată, faci mișcare în fiecare zi și îți faci analize anuale, ești pe drumul cel bun. De asemenea, e important să mergi la medic atunci când ai o temere legată de starea ta de bine. 

Întrucât multe afecțiuni se manifestă foarte târziu, când tratamentul nu mai dă rezultate, este necesar ca an de an să îți faci analize de sânge, pentru a depista din timp orice problemă. Unele dintre aceste analize anuale pot fi gratuite, dacă mergi la medicul de familie să îți dea o trimitere. În acest articol, îți propunem să afli ce investigațiile medicale ar trebui efectuate în funcție de vârstă.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Analize anuale de sânge și alte investigații medicale în funcție de vârstă

Iată când e bine să îți faci analize de sânge, dar și alte teste și investigații în funcție de vârstă:

0 luni - 18 ani

Încă de la naștere, bebelușul trebuie monitorizat de medicul de familie. Acesta va urmări anumiți parametri, precum auzul, văzul, greutatea etc. De regulă, medicul nu recomandă analize celor mici, în lipsa unor simptome, cum sunt paloarea, cearcănele, lipsa poftei de mâncare, retardul de dezvoltare, infecțiile respiratorii, apatia sau somnolența. 

În aceste situații, sunt necesare următoarele analize: 

  • Hemograma;
  • Sumarul de urină;
  • Urocultura;
  • Radiografia pulmonară;
  • Consultul O.R.L.;
  • Examenul coproparazitologic;
  • Exudatul faringian și nazal;
  • Ionograma;
  • Sideremia.
  • Pe măsură ce cresc, copiilor le sunt indicate și:
  • Testarea auzului;
  • Examenul stomatologic, dermatologic și oftalmologic.

18 - 39 de ani

Pentru adulții tineri, sunt recomandate ca analize anuale și investigații următoarele:

  • Hemoleucogramă, glicemie, VSH, profil al grăsimilor (trigliceride, colesterol), transaminaze, uree, creatinină, sideremie, calciu, magneziu, sumar de urină;
  • Teste pentru depistarea bolilor cu transmitere sexuală;
  • Ecografie abdominală;
  • Masurarea tensiunii arteriale, EKG;
  • Examen stomatologic, dermatologic și oftalmologic;
  • Testarea auzului;
  • Femeilor le sunt recomandate și: efectuarea controlului ginecologic, analiza secrețiilor vaginale, testare Babeș-Papanicolau, ecografia de sân, sonoelastografia.

40-49 de ani

După 40 de ani, e indicat să faci următoarele analize de sânge, teste și investigații:

  • Hemoleucogramă, glicemie, VSH, profil al grăsimilor (trigliceride, colesterol), transaminaze, uree, creatinină, sideremie, calciu, magneziu, sumar de urină, TSH și FT4, proteina C reactivă;
  • Ecografie abdominală și colonoscopie;
  • Examen stomatologic, dermatologic și oftalmologic;
  • Măsurarea tensiunii arteriale și electrocardiograma EKG;
  • Femeilor le sunt indicate și: efectuarea controlului ginecologic, analiza secrețiilor vaginale, testul Babeș-Papanicolau, mamografia;
  • Bărbaților le este recomandat efectuarea PSA (antigenul specific prostatic);
  • Fumătorii e bine să efectueze anual o spirometrie și o radiografie pulmonară;
  • Dacă medicul recomandă, se poate efectua și osteodensitometria (DEXA);
  • Teste oftalmologice pentru prezbitism.

Peste 50 de ani

Iată ce analize anuale să faci după vârsta de 50 de ani:

  • Hemoleucogramă, glicemie, VSH, transaminaze, uree, creatinină, sideremie, calciu, magneziu, sumar de urină, proteina C reactivă;
  • Teste oftalmologice;
  • Mamografia și măsurarea densității osoase;
  • Panoul lipidic (colesterol, trigliceride);
  • Teste legate de funcția tiroidiană - TSH , T3 și FT4;
  • Teste legate de nivelul de vitamina B12;
  • Hemoglobină glicată (Hemoglobina A1C) si nivelul insulinei;
  • Atât la femei cat si la bărbați, profil hormonal sexual - estrogen, progesteron, DHEA, testosteron;
  • Colonoscopia este o investigație recomandată o dată la 10 ani. E indicat ca persoanele care au antecedente de cancer colorectal în familie să efectueze o colonoscopie o dată la 5 ani. 

Peste 60 de ani 

După ce ai trecut de 60 de ani se recomandă să iei în calcul următoarele analize anuale:

  • Hemoleucogramă completă, glicemie, VSH, transaminaze, uree, creatinină, fier, calciu, magneziu, potasiu, proteina C reactivă;
  • Sumar de urină, urocultură;
  • Colonoscopie o dată la 5 ani;
  • Teste oftalmologice (pentru depistarea degenerescenței maculare sau a glaucomului);
  • Mamografia și măsurarea densității osoase;
  • Panoul lipidic (colesterol);
  • Teste legate de funcția tiroidiană;
  • Teste legate de nivelul de vitamina B12 si vitamina D;
  • Hemoglobină glicată (Hemoglobina A1C) si nivelul insulinei.

Pierderea auzului este adesea o parte naturală a îmbătrânirii. Uneori poate fi cauzată de o infecție sau de altă afecțiune medicală. La fiecare doi sau trei ani, ar trebui să faci o audiogramă, care  verifică auzul la o varietate de tonuri și niveluri de intensitate. Majoritatea pierderii auzului sunt tratabile, deși opțiunile de tratament depind de cauza și gravitatea pierderii auzului.

Hemoleucograma arată prezența anemiilor

Dezechilibrele în organism, anemia, infecțiile, inflamațiile și deshidratarea sunt doar câteva dintre afecțiunile care se depistează cu ajutorul hemoleucogramei. Această analiză investighează sângele din punct de vedere al celulelor care intră în componența lui. 
Există câțiva factori care pot influența acuratețea rezultatelor acestei analize de sânge. Printre aceștia se numără:

  • Perioada menstruală;
  • Virozele;
  • Gripa;
  • Diareea;
  • Urticaria.

Cu cel puțin 12 ore înainte de recoltare, este important să nu se consume alimente grase, dulciuri și alcool. Analizele se efectuează pe stomacul gol. Se poate bea apă, doar dacă medicul nu recomandă altfel. Valorile hemoleucogramei diferă în funcție de sexul și vârsta pacientului, dar și de anumite boli precum: grad de hidratare, vărsături etc. 

VSH-ul analizează viteza de sedimentare a hematiilor

Un nivel mare al VSH-ului, adică care depășește 30 mm/h poate semnala boli inflamatorii, cum sunt boala Crohn, reumatism inflamator, lupus eritematos sistemic, sau infecții, precum cele pulmonare, digestive, urinare ori diverse tipuri de cancer. 

VSH-ul crește și în prezența unei sarcini, dar și dacă pacientul suferă de obezitate sau a făcut efort fizic. În cazul în care nivelul VSH-ul este scăzut, poate fi vorba despre anumite boli de sânge. Pentru confirmarea sau infirmarea unei inflamații în organism, medicul poate recomanda și efectuarea proteinei C reactive (PCR). Nivelul acesteia crește dacă există inflamații în corp. 

Nivelul transaminazelor crește în hepatite

Testul de măsurare a transaminazelor din corp măsoară nivelul de enzime de acest tip din sânge. Enzimele au ca sarcină să ajute ficatul în descompunerea altor proteine, astfel încât organismul să le poată absorbi mai uşor. Transaminazele -TGO (AST) si TGP (ALT) sunt enzime care pot fi crescute în numeroase afecțiuni hepatice.

Ce arată bilirubina?

Bilirubina se produce la nivelul ficatului. Aceasta crește în anumite boli (hepatită, ciroză, tumori), icter sau dacă se administrează anumite medicamente, precum paracetamol, însă și consumul de alcool favorizează creșterea valorilor. 

Creatinina, ureea și acidul uric cresc în bolile renale

Dacă rinichii nu mai funcționează corespunzător, în sânge se acumulează creatinină, uree și acid uric. În cazul în care, potrivit analizelor, bolnavul are un nivel crescut al creatininei, este posibil să fie vorba despre un calcul renal, o boală cronică, insuficiență renală sau cancer. Și creșterile anormale ale ureei serice semnalează anumite boli renale. Dacă acidul uric are o valoare foarte ridicată, poate fi vorba despre gută, hipertensiune, afecțiuni renale, boli cardiovasculare, iar dacă are o valoare scăzută, semnalizează ciroza sau alcoolismul.

Glicemia are o valoare mare în prediabet

Ca să afli dacă ești expus riscului de a suferi de diabet, este important ca în fiecare an să-ți monitorizezi glicemia. Un nivel ridicat al glucozei (zahărului) din sânge este sugestiv pentru prediabet și diabet. Dacă ai 65 de ani sau mai mult și ai o stare bună de sănătate, ar trebui să faci un screening pentru diabet la fiecare 3 ani, in principal hemoglobina glicozilată și nivelul insulinei. Dacă ești supraponderal și ai alți factori de risc pentru diabet, întreabă medicul dacă ar trebui să fii testat mai des.

Colesterolul mărit este periculos pentru inimă

Colesterolul în exces se depune pe pereții arterelor, proces care poartă denumirea de ateroscleroză. Când vasele de sânge se îngustează, circulația sângelui la inimă și creier este afectată. Prin urmare, există riscul apariției complicațiilor: infarctul și accidentul vascular cerebral. 

Trigliceridele mărite cresc riscul de infarct

Trigliceridele sunt grăsimi care se regăsesc în sânge. Acestea au ca scop să-i ofere organismului energia de care are nevoie între mese. După ce iei masa, organismul transformă caloriile consumate în trigliceride. Când consumi o cantitate prea mare de calorii, îndeosebi carbohidrați și grăsimi, nivelul trigliceridelor crește. O valoare mare a trigliceridelor favorizează îngroșarea arterelor, contribuind la arteroscleroză. Prin urmare, crește riscul de accident vascular cerebral și atac de cord. În cazul în care nivelul trigliceridelor depășește 1000 mg/dl poate cauza pancreatita acută. Dacă nivelul trigliceridelor este foarte scăzut, poate indica prezența unor afecțiuni, precum malnutriție sau hipertiroidism.

Ionograma sau analiza mineralelor

Identificarea valorilor iodului, potasiului, magneziului, calciului, fierului etc. sunt de ajutor în depistarea unor afecțiuni. De exemplu, un nivel prea mare de sodiu este asociat cu probleme renale, pe când, un nivel scăzut este cauzat, de exemplu, de diaree.

În cazul unei concentrații ridicate sau scăzute a calciului, este posibil să fie vorba despre disfuncționalități ale glandelor paratiroide. Un nivel ridicat de potasiu în sânge poate indica probleme renale sau cardiace, pe când un nivel scăzut poate să apară în urma administrării diureticelor. O scădere a fierului semnalează anemie, iar un nivel scăzut de magneziu indică, printre altele, insuficiență tiroidiană. 

Valorile acestei analize variază în funcție de alimentația, vârsta și de istoricul medical al pacientului.

Ce depistează urocultura, sumarul de urină și examenul coproparazitologic?

Prin urocultură se identifică germenii care provoacă infecții ale tractului urinar, precum cistita, nefrita și pielonefrita. Identificarea bacteriilor este însoțită și de o testare a sensibilității acestora la antibiotice (antibiograma). Prin sumarul de urină se pune în evidență cantitatea prea mare de proteine în urină. Asta arată o problemă renală sau a căilor urinare. Examenul coproparazitologic este de ajutor pentru identificarea unor paraziți, cum sunt giardia, tenia, oxiurile în materiile fecale. 

Măsurarea tensiunii, mai mult decât necesară

Hipertensiunea, care reprezintă creșterea tensiunii arteriale peste 140/90 mmHg, este principalul factor de risc cardiovascular. Întrucât hipertensiunea nu dă simptome, este recomandat ca tensiunea să fie măsurată periodic, începând cu 18 ani, dacă există în familie cazuri de hipertensiune.

Electrocardiograma identifică aritmiile

Electrocardiograma (EKG) este o investigație care măsoară activitatea electrică a inimii, adică modul în care inima se contractă și ritmul acesteia. Prin această investigație se depistează tulburările de ritm cardiac, fluxul sangvin insuficient la nivelul inimii, dezechilibrele electrolitice. 

Teste de sânge pentru boli cardiace

Când mușchiul inimii a fost deteriorat, ca în cazul unui atac de cord, se eliberează anumite substanțe în sânge. Testele de sânge pot măsura nivelurile acestor substanțe și pot arăta dacă și cât de mult din inima ta a fost afectată. Cel mai frecvent test după un atac de cord verifică nivelurile de troponină din sânge.

Ecografia abdominală depistează boala ficatului gras

Ecografia abdominală este o investigație care permite examinarea organelor din abdomen și pelvis. Cu ajutorul acestei investigații se depistează ficatul gras, calculii biliari, nodulii ori chisturile de la nivelul ficatului, pancreasului, rinichilor, pancreatita, polipii veziculari, mărirea în volum a prostatei.

Ecografia de sân 

Prin această investigație se pot diferenția formațiunile lichide (chisturile) de cele solide (noduli). Investigația permite și identificarea leziunilor foarte mici, de câțiva centimetri, care nu pot fi detectate prin palpare. 

Sonoelastografia, metodă de prevenție a cancerului de sân

Este o investigație prin care se evaluează calitativ și cantitativ elasticitatea țesutului mamar. Cu ajutorul acestei proceduri se pot depista tumorile foarte mici. Este recomandat ca investigația să se efectueze după menstruație, pentru că atunci sânii sunt mai puțin denși și tensionați. 

Testul Babeș-Papanicolau, util în depistarea cancerului de col uterin

Pentru că prin această investigație se identifică din vreme dacă există celule cervicale anormale sau atipice asociate cu cancerul de col uterin, Babeș-Papanicolau este o investigație pe care femeile care și-au început viața sexuală ar trebui să o efectueze an de an. Pentru rezultate precise, examinarea este indicată între ziua a 10-a și a 20-a după prima zi a ultimului ciclu.

Osteodensitometria (DEXA) se adresează celor cu risc de osteoporoză

Osteodensitometria (DEXA) este o investigație prin care se măsoară densitatea osoasă. Se efectuează la recomandarea medicului, fiind recomandată persoanelor care au risc de osteoporoză (de exemplu, femeilor la menopauză).

Analize pentru starea prostatei: antigenul specific prostatei (PSA) și tușeul rectal

Antigenul specific prostatic (PSA) este produs de celulele prostatice. Pentru că este un marker important în depistarea cancerului prostatic, după vârsta de 50 de ani, este important ca toți bărbații să includă pe lista lor de priorități și controlul urologic. Pe lângă această analiză, important este și examenul prostatei (tușeul rectal). Este bine de știut că bărbații care au cazuri în familie de rude diagnosticate cu cancer de prostată trebuie să-și facă aceste investigații începând de la 40 de ani.

Colonoscopia

Majoritatea oamenilor ar trebui să facă o colonoscopie cel puțin o dată la 10 ani după ce împlinesc 50 de ani. Este posibil să fie nevoie să faci una la fiecare 5 ani după ce împlinești 60 de ani dacă riscul de cancer este crescut - alimentație dezechilibrată (exces de alimente prajite, carne roșie, carnea de vită și porc, carne procesată, cum ar fi slănină, cârnați, crenvurști și mezeluri), cazuri de cancer de colon în familie etc. Odată ce împlinești 75 de ani (sau 80 de ani, în unele cazuri), medicul poate recomanda să nu mai faci colonoscopii.

Markeri tumorali din sange

Dupa vârsta de 45 de ani, daca ai avut cazuri de cancer in familie, ai putea face opțional și o analiză a markerilor tumorali. Exemple de markeri tumorali includ:

  • antigenul specific de prostată (PSA) pentru cancerul de prostată;
  • antigenul tumoral 125 (CA 125) pentru cancerul ovarian;
  • calcitonina pentru cancerul medular tiroidian;
  • alfa-fetoproteina (AFP) pentru cancerul de ficat;
  • gonadotropina corionică umană (HCG) pentru tumori cu celule germinale, cum ar fi cancerul testicular și ovarian.

Testele de depresie

Dupa vârsta de instalare a menopauzei, femeile au un risc cu 70% mai mare decât bărbații să sufere de depresie. Dacă ești îngrijorat de starea ta de spirit, discută cu medicul de familie, care îți poate da recomandări mai departe.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
MSD Manual - Screening Tests for Infants, Children, and Adolescents
https://www.msdmanuals.com/professional/pediatrics/health-supervision-of-the-well-child/screening-tests-for-infants,-children,-and-adolescents
MedlinePlus - Health screenings for women ages 40 to 64
https://medlineplus.gov/ency/article/007467.htm
MedlinePlus - Health screenings for men ages 40 to 64 
https://medlineplus.gov/ency/article/007465.htm


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0