RMN - Scurt ghid pe care orice pacient trebuie să-l cunoască

Despre RMN
-Ce este RMN-ul
-Cum funcționează scanner-ul RMN

Pentru ce se recomandă RMN-ul
-RMN cerebral 
-RMN coloană vertebrală
-RMN inimă și vase de sânge (cardiac sau vascular)
-RMN organe interne
-Toracal
-Abdominal
-Pelvin
-RMN musculo-scheletal
-RMN mamar

Pregătirea pentru RMN
-Reguli înainte de RMN

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Ce se întâmplă în timpul unui RMN
-Ce se întâmplă după un RMN
-Care sunt riscurile unui RMN
-Cui îi este contraindicat RMN-ul
-Când nu este util RMN-ul

Despre RMN 

RMN-ul este o tehnică de imagistică medicală care utilizează câmpul magnetic, radiofrecvența și un computer pentru a crea imagini detaliate ale organelor și țesuturilor din corp. RMN-ul este o procedură nedureroasă și neinvazivă, prin care se pot analiza anomalii ale creierului și coloanei vertebrale, tumori și chisturi în diverse părți ale corpului, anomalii sau afectări ale articulațiilor, anumite probleme ale inimii, boli ale ficatului și ale altor organe interne sau durerea pelvină la femei.

Ce este RMN-ul

Rezonanța magnetică nucleară sau examinarea RMN este o procedură frecvent întâlnită, a cărei dezvoltare a revoluționat medicina. Prin intermediul unui RMN se pot observa anomalii congenitale, se pot depista divese afecțiuni și se pot monitoriza cancerele. Medicul Raymond Damadian a creat primul scanner RMN, iar în prezent, cele mai multe aparate pentru examenul RMN se află în Japonia. În România, în funcție de clinică și de zona de corp examinată, prețul unei investigații RMN variază între 450 și 2000 de lei.

Cum funcționează scanner-ul RMN 

Scanner-ul RMN arată ca un tub mare cu o masă mobilă în mijloc, pe care este așezat pacientul și introdus în tub. În ceea ce privește principiul de funcționare, aparatul pentru RMN nu folosește radiații (spre deosebire de CT). Cele mai importante părți ale acestui echipament sunt doi magneți puternici. Din scannerul RMN fac parte și un sistem de emisie-recepție a undelor radio, o consolă de procesare a datelor obținute și un sistem 3D de afișare a imaginilor.

Corpul uman este în mare parte alcătuit din molecule de apă, care conțin atomi de hidrogen și oxigen. În centrul fiecărui atom există o particulă și mai mică, numită proton, care acționează ca un magnet și este sensibil la orice câmp magnetic. În mod normal, moleculele de apă din corp sunt aranjate aleatoriu, dar când persoana intră într-un scanner RMN, primul magnet face ca moleculele de apă să se alinieze într-o singură direcție. Al doilea câmp magnetic este apoi pornit și oprit scurt, de mai multe ori, determinând fiecare atom de hidrogen să-și schimbe alinierea la pornire, iar la oprire să revină rapid la starea lui originară de relaxare.

La trecerea curentului electric prin bobinele aparatului, acestea vibrează și creează câmpul magnetic, ceea ce duce la apariția unui zgomot puternic în scanner (ca un ciocănit foarte puternic). Deși pacientul nu simte analiza internă care i se face, scanner-ul poate detecta o mulțime de anomalii care vor ajuta medicii să stabilească un diagnostic.

RMN-ul funcțional măsoară activitatea cognitivă monitorizând fluxul sangvin spre anumite zone ale creierului. Fluxul crește în zonele în care neuronii sunt activi, ceea ce oferă o viziune de ansamblu a activității neuronale. Această tehnică a revoluționat cartografierea creierului, permițând cercetătorilor să evalueze creierul și coloana vertebrală fără să apeleze la proceduri invazive sau la injectarea de medicamente. RMN-ul funcțional ajută oamenii de știință să afle mai multe despre funcționarea creierului în condiții normale, de boală sau de leziuni.

Medicii folosesc RMN-ul funcțional pentru a evalua riscurile unei operații pe creier prin identificarea regiunilor cerebrale implicații în funcții critice, precum vorbirea, mișcarea, simțurile sau capacitatea de planificare. RMN-ul funcțional poate fi utilizat pentru a stabili efectele tumorilor, ale accidentelor vasculare cerebrale, ale leziunilor craniene sau cerebrale sau ale afecțiunilor neurodegenerative, precum boala Alzheimer.

Pentru ce se recomandă RMN-ul

RMN-ul este o procedură non-invazivă prin care medicul poate examina organe, țesuturi și sistemul musculo-scheletal. Scanner-ul produce imagini din interiorul corpului la o rezoluție înaltă, care ajută medicul să diagnosticheze o varietate de afecțiuni. Cel mai adesea, RMN-ul se folosește pentru identificarea problemelor în zona cerebrală și a coloanei vertebrale. Există mai multe tipuri de RMN.

RMN cerebral 

RMN-ul cerebral este o unealtă folositoare pentru a detecta numeroase afecțiuni ale creierului, precum: anevrisme, scleroza multiplă, hidrocefalie (un depozit de lichid spinal în cavitățile cerebrale), accidente vasculare cerebrale, infecții, tumori, chisturi, inflamații, tulburări hormonale, precum acromegalia sau sindromul Cushing, hemoragii, probleme de devoltare sau de structură, precum malformația Chiari, afectări ale vaselor de sânge sau probleme cauzate de o lovitură la cap mai veche.

RMN-ul cerebral ajută medicul să stabilească dacă pacientul prezintă daune cauzate de un accident vascular cerebral sau de o rană la cap. Medicul poate solicita un RMN cerebral pentru a investiga simptome precum amețeală, slăbiciune, convulsii, schimbări în gândire sau comportament, vedere încețoșată sau dureri de cap cronice. Aceste simptome pot fi cauzate de o afectare la nivel cerebral care poate fi detectată printr-un RMN. În plus, există un tip de RMN numit angiografie prin rezonanță magnetică, care examinează cu precizie mai mare vasele de sânge din creier.

RMN coloană vertebrală 

RMN-ul pentru coloana vertebrală se recomandă pentru a detecta anatomia și aliniamentul coloanei, anomaliile congenitale ale vertebrelor sau ale coloanei, leziunile oaselor, discurilor, ligamentelor, compresia sau inflamarea coloanei vertebrale sau a nervilor, infecția unei vertebre, a unui disc, a meningelui sau a coloanei, tumori ale vertebrelor, coloanei, nervilor sau țesuturile moi înconjurătoare.
RMN-ul la coloana vertebrală ajută, de asemenea, la stabilirea anumitor intervenții, precum decompresia unui nerv „ciupit” sau injecțiile cu steroizi.

RMN inimă sau vase de sânge (cardiac sau vascular) 

RMN-ul cardiac sau vascular este o investigație a inimii sau a vaselor de sânge prin care se evaluează dimensiunea și funcția camerelor inimii, grosimea și mișcarea pereților inimii, gravitatea daunelor provocate de infarcturi sau boli de inimă, probleme structurale în aortă, precum anevrisme, inflamație sau blocaje în vasele de sânge.

RMN organe interne

Acest tip de RMN este recomandat pentru screening-ul tumorilor sau al altor anomalii care pot apărea în zona organelor interne.

RMN toracal 

RMN-UL în zona toracelui este indicat pentru:

  • a evalua formațiunile anormale, precum cancerul la plămâni sau la alte țesuturi, care fie nu pot fi evaluate adecvat prin alte examene imagistice (de exemplu, prin tomografie computerizată), fie pot fi depistate cu precizie mai mare chiar prin această procedură
  • pentru a descoperi mărimea unei tumori și gradul ei de răspândire în structurile adiacente 
  • pentru a evalua anatomia și funcția inimii și a structurilor componente
  • a evalua fluxul sangvin spre inimă și cicatricele mușchiului cardiac cauzate de obstrucția anterioară a fluxului de sânge
  • pentru a observa nodulii limfatici și vasele de sânge, inclusiv malformațiile limfatice de la nivelul pieptului
  • a evalua problemele oaselor toracice (vertebre, coaste, stern) și ale țesutului moale al peretului toracic
  • a evalua pericardita
  • pentru a caracteriza leziunile mediastinale sau pleurale depistate prin alte investigații imagistice, precum radiografia toracică sau tomografia computerizată.

RMN abdominal 

Un RMN abdominal poate detecta multe probleme de sănătate, printre care: obstrucția venei cave, tromboza venelor renale, obstrucția arterelor renale, hidronefroza (mărirea rinichilor din cauza refluxului urinar), glomerulonefrita (inflamarea glomerulului renal), necroza tubulară acută, amploarea afectării țesutului în urma respingerii transplantului renal, cancerul de pancreas, formațiuni adrenale, tumori ale vezicii biliare, alte tumori sau formațiuni, stadiul în care a ajuns un cancer uterin, de prostată sau de vezică urinară, anomalii ale nodulilor limfatici, obstrucția venei porte, ficat sau splină mărită, vezică biliară sau canale biliare umflate, pietre la fiere, abcese, hemangioame.

Printre alte afecțiuni pentru care s-ar putea recomanda un RMN abdominal se numără și anevrismul aortic abdominal, insuficiență renală acută sau cronică, adenomioză, cancer de uretere, chistinurie, boală chistică medulară, leziuni ale rinichilor sau ureterelor, nefrolitiază, cancer ovarian.

RMN pelvin 

Un RMN pelvin sau ginecologic se recomandă dacă o femeie are unul sau mai multe dintre următoarele simptome:

  • sângerări vaginale anormale
  • o formațiune în zona pelvină (simțită la palpare în timpul unui examen pelvin sau observată în timpul unei alte investigații imagistice)
  • fibrom uterin
  • o formațiune pelvină apărută în timpul sarcinii
  • endometrioză
  • durere sub ombilic
  • infertilitate de cauză necunoscută
  • durere pelvină inexplicabilă.

RMN-ul pelvin poate fi recomandat și bărbaților care se confruntă cu unul dintre simptomele de mai jos:

  • un nodul sau o umflătură în zona testiculelor sau a scrotului
  • testicul necoborât
  • durere inexplicabilă în abdomenul inferior
  • tulburări de urinare inexplicabile.

De asemenea, RMN-ul pelvin poate fi recomandat atât bărbaților, cât și femeilor care au:

  • defecte congenitale de șold
  • leziuni la nivelul șoldurilor
  • dureri inexplicabile în zona șoldurilor
  • rezultate anormale ale unei radiografii pelvine.

De multe ori, un RMN pelvin se face pentru a se observa dacă anumite cancere (de col uterin, de vezică urinară, de prostată etc.) s-au extins în alte zone ale corpului. Această procedură se numește stadializare și este realizată în vederea stabilirii tratamentului adecvat.

RMN musculo-scheletal 

RMN-ul musculo-scheletal ajută medicul să evalueze:

  • anomaliile articulațiilor cauzate de leziuni, cum ar fi ruptura de cartilaj sau de ligamente
  • anomalii ale discurilor de la nivelul coloanei vertebrale
  • infecții osoase
  • tumori ale oaselor și țesuturilor moi.

RMN-ul musculo-scheletal poate fi utilizat pentru a evalua rezultatele procedurilor ortopedice corective. De asemenea, deteriorarea cauzată de artrită poate fi monitorizată prin utilizarea imagisticii prin rezonanță magnetică.

RMN mamar 

RMN-ul mamar poate fi utilizat împreună cu mamografia pentru a detecta cancerul de sân, în special la femeile care au țesut mamar dens sau care ar putea avea un risc ridicat de boală. 
RMN-ul la sân este uneori utilizat la femeile care au fost deja diagnosticate cu cancer de sân, pentru a se observa mărimea tumorii și pentru a verifica dacă există și alte tumori la sân. Pentru anumite femei cu risc ridicat de cancer de sân, se recomandă un RMN de screening împreună cu o mamografie anuală. RMN-ul nu este recomandat ca test de screening de unul singur, deoarece poate omite unele tipuri de cancer pe care le-ar găsi o mamografie.


Pregătirea pentru RMN 

În vederea investigației imagistice prin rezonanță magnetică, e nevoie să se ia câteva măsuri pentru ca procedura să decurgă normal, dar nu este nevoie de o pregătire specială, de analize sau de restricții alimentare.

Reguli înainte de RMN 

Înainte de un RMN, persoana poate mânca normal și își poate urma eventualele tratamente medicamentoase aflate în desfășurare (dacă nu i se spune concret că trebuie să oprească administrarea). La clinică, pacientul se va schimba într-un halat și i se va cere să își scoată orice accesorii care ar putea interfera cu scanner-ul: bijuterii, ace de păr, ochelari, ceas, perucă, proteză dentară, aparat auditiv, sutien cu sârme. De asemenea, nu trebuie folosite produse cosmetice care conțin particule metalice.

Ce se întâmplă în timpul unui RMN 

Pacientul se așază pe masa mobilă care alunecă în interiorul tubului, în timp ce un tehnician monitorizează procedura din altă cameră. Pacientul poate discuta cu tehnicianul printr-un microfon. Deși multe persoane trec prin procedură fără dificultăți, există pacienți care suferă de claustrofobie și care au nevoie de sedare înainte de RMN (li se administrează un anxiolitic care să îi calmeze).
Scanner-ul creeză un câmp magnetic puternic în jurul persoanei intrate în tub și undele radio sunt direcționate către corp. Procedura nu este dureroasă, pacientul nu simte nici câmpul magnetic și nici undele.

În timpul RMN-ului, partea internă a magnetului produce un zgomot puternic, ca un ciocănit repetitiv (motiv pentru care pacieților li se dau uneori dopuri de urechi pentru a atenua zgomotul). În anumite cazuri, este necesară administrarea unei substanțe de contrast, injectată intravenos în braț. Această substanță de contrast crește calitatea anumitor detalii. 

Un RMN poate dura între 15-60 de minute, timp în care persoana trebuie să stea nemișcată, pentru a nu se obține imagini tulburate. În timpul unui RMN, persoanei i se poate cere să îndeplinească diverse sarcini mărunte, precum să-și miște degetele, să-și țină respirația pentru scurt timp sau să răspundă la câteva întrebări.

Ce se întâmplă după un RMN 

La încheierea examinării, masa mobilă va ieși cu tot cu pacient din tub. Acesta trebuie să se ridice ușor, pentru a nu ameți după ce a stat atât de mult timp întins. În cazul în care i s-a administrat anterior un sedativ, i se va cere să se mai odihnească puțin înainte de a pleca de la clinică. Dacă nu, persoana se poate întoarce la activitățile obișnuite. 

În ceea ce privește rezultatele, medicul radiolog va interpreta imaginile obținute în urma scanării și îi va da observațiile medicului curant. Acesta va discuta cu pacientul despre rezultatele obținute și va face recomandări pentru pașii care trebuie urmați. Dacă persoanei i s-a injectat substanța de contrast pentru RMN, iar după ce revine la domiciliu constată că se confruntă cu durere, roșeață sau inflamarea zonei în care i s-a făcut injecția, trebuie să anunțe medicul, deoarece aceste semne ar putea indica o infecție sau un alt tip de reacție.



Care sunt riscurile unui RMN 

Deoarece pentru un RMN nu se utilizează radiații, nu există riscul expunerii la radiații ionizante în timpul procedurii. Din cauza utilizării acelui magnet puternic, trebuie luate, însă, precauții speciale pentru a efectua un RMN la pacienții cu anumite dispozitive implantate, cum ar fi stimulatoarele cardiace sau implanturile cohleare. Tehnologul RMN va avea nevoie de câteva informații cu privire la implantul pacientului pentru a stabili dacă este sigur ca acesta să treacă printr-un RMN. Pacienții care au obiecte metalice interne, cum ar fi agrafe chirurgicale, plăci, șuruburi sau plasă de sârmă s-ar putea să nu fie eligibili pentru un examen RMN.

În cazul în care persoana este claustrofobă, trebuie să solicite medicamente anti-anxietate pe care să le ia înainte de examinarea RMN. În caz de sarcină sau de suspectarea unei sarcini, e bine ca pacienta să discute acest aspect cu medicul. Nu există informații care să indice că RMN-ul este dăunător pentru făt, dar, cu toate acestea, testarea RMN în primul trimestru de sarcină nu este recomandată.

Pentru ca radiologul să vizualizeze mai bine țesuturile interne și vasele de sânge, se poate recomanda injectarea unei substanțe de contrast. În acest caz, există riscul de reacție alergică la această substanță. Pacienții care se știu alergici sau sensibili la iod sau la alte substanțe de contrast trebuie să anunțe radiologul.

Fibroza sistemică nefrogenică este o complicație foarte rară, dar serioasă a utilizării susbtanței de contrast la pacienții cu boală renală sau insuficiență renală. Dacă persoana are antecedente de boli renale, insuficiență renală, transplant de rinichi, boli de ficat sau face dializă, trebuie să informeze radiologul sau tehnicianul înainte de a fi injectat cu substanța de contrast. Această substanță poate avea un efect negativ și asupra altor afecțiuni, precum alergiile, astmul, anemia, hipotensiunea, bolile de rinichi. De asemenea, pot exista și alte riscuri în funcție de starea de sănătate a pacientului examinat. E bine ca acesta să se asigure că discută orice problemă cu medicul înainte de RMN.

Cui îi este contraindicat RMN-ul 

Există câteva motive pentru care o persoană ar trebui să evite această procedură și să cautem, împreună cu medicul, o alternativă. Scanner-ul RMN folosește magneți puternici care atrag orice metal din corp, deci, dacă persoana are dispozitive metalice în corp, ar putea fi rănită în timpul RMN-ului. De asemenea, scanarea poate deteriora dispozitivele implantate, cum ar fi stimulatorul cardiac, de exemplu. Prin urmare, medicul trebuie informat dacă persoana este însărcinată sau are:

  • un stimulator cardiac (pacemaker)
  • pompă de insulină
  • articulații sau membre artificiale
  • piercing-uri
  • implanturi cohleare
  • fragmente de gloanțe, șrapnele etc. rămase în corp
  • clipsuri, ace, capse sau șuruburi chirugicale
  • tatuaje (unele conțin metal)
  • probleme renale.


Când nu este util RMN-ul 

Deși RMN-ul este o investigație extrem de utilă în multe cazuri, sunt și situații când nu este util. De exemplu, o ruptură ligamentară la nivelul genunchiului nu va fi mereu văzută de scanner, ci poate fi diagnosticată printr-o ecografie. La fel, artroza șoldului sau a genunchiului pot fi diagnosticate clar în urma radiografiilor. În unele cazuri, un RMN poate „vedea” anumite lucruri care nu există și poate induce în eroare medicul, întârziind astfel diagnosticul.

 

 

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Medical News Today - What to know about MRI scans
https://www.medicalnewstoday.com/articles/146309
Mayo Clinic – MRI
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/mri/about/pac-20384768
Helathline - Head MRI
https://www.healthline.com/health/head-mri#procedure
Radiology Info - Magnetic Resonance Imaging (MRI) - Spine
https://www.radiologyinfo.org/en/info.cfm?pg=chestmr
UCLA Health - Abdominal MRI Scan
https://www.uclahealth.org/endocrine-center/abdominal-mri-scan
American Cancer Society - Breast MRI
https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer/screening-tests-and-early-detection/breast-mri-scans.html
Johns Hopkins Medicine - Magnetic Resonance Imaging (MRI) of the Bones, Joints and Soft Tissues
https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/mri-of-the-bones-joints-and-soft-tissues
WebMD - Would an MRI be unsafe for me?
https://www.webmd.com/a-to-z-guides/who-should-not-get-an-mri#1
Web MD - Who shouldn’t have an MRI?
https://www.webmd.com/migraines-headaches/qa/who-shouldnt-have-an-mri


 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0