Electrocardiograma - EKG: ce este? Tipuri si rolul acestora

1. Despre EKG
  a. Ce este analiza EKG?
  b. Tipuri de EKG
  c. Factori care influențează rezultatul EKG
  d. Contraindicații în realizarea unui EKG
  e. Frecvența și durata recomandată a electrocardiogramelor
  f. Analize și teste complementare unui EKG
  g. Când se recomandă realizarea unui EKG?
  h. Limitările unui EKG
2. Cum se realizează și cum se interpretează un EKG?
  a. Etapele unui EKG
  b. Interpretarea rezultatelor și ce poate fi detectat cu un EKG
3. Care este rolul unui EKG?
  a. EKG – metodă de diagnosticare și prevenție pentru bolile cardiace
  b. EKG – metodă de monitorizare a evoluției unei boli cardiace

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Despre EKG

Realizarea unei electrocardiograme, numită și EKG, poate fi indicată de medic pentru a verifica prezența semnelor unei posibile boli cardiovasculare. Electrocardiograma este un test care înregistrează activitatea electrică a inimii, prin intermediul unor mici electrozi pe care un tehnician îi atașează pe piele, în zona pieptului, pe brațe și pe picioare.

Află din acest articol cum se face un EKG, ce înseamnă rezultatele, ce influențeză testul și când este contraindicat.

Ce este analiza EKG?

EKG este o analiză rapidă, sigură și nedureroasă. Cu ajutorul acestui test, medicul va putea:

  • să îți verifice bătăile (ritmul) inimii
  • să vadă dacă ai o circulație proastă a sângelui către mușchiul inimii (ischemie);
  • să diagnosticheze un infarct miocardic, așa cum mai este numit atacul de cord;
  • să verifice acele aspecte care sunt anormale, cum ar fi mușchiul inimii (miocardul) îngroșat.

O electrocardiogramă (EKG) este un test care verifică dacă există probleme la activitatea electrică a inimii tale. Un EKG arată activitatea electrică a inimii ca niște linii lăsate pe hârtie. Creșterile și scăderile subite în aceste linii sunt numite unde.

Tipuri de EKG

Există trei tipuri principale de EKG:

  • EKG de repaus - Dacă medicul este interesat de modul în care inima funcționează în timp ce ești în repaus (te odihnești), îți va cere să te întinzi și să te relaxezi în timp ce bătăile inimii sunt înregistrate cu ajutorul acestei metode.
  • EKG de efort sau testul de efort cardiac - Medicul poate să fie interesat de modul în care inima reacționează la o activitate fizică sau la un efort fizic, așa că vei fi rugat să mergi sau să alergi pe o bandă de alergare sau să pedalezi pe o bicicletă staționară, în timp ce activitatea electrică a inimii tale este înregistrată.
  • EKG Holter sau monitorizarea Holter - Acesta este un EKG portabil care verifică activitatea electrică a inimii preț de una sau două zile, 24 de ore pe zi. Medicul poate sugera să faci un EKG Holter dacă suspectează că ai un ritm anormal al inimii, că ai palpitații sau că nu ai o cantitate suficientă de sânge care să circule către mușchiul inimii.

Factori care influențează rezultatul EKG

Anumiți factori pot să influențeze rezultatele unui EKG de efort, de exemplu:

  • dacă pacientul a mâncat o masă copioasă, a băut multă cofeină și/sau a fumat înainte de procedură.
  • hipertensiunea arterială;
  • dezechilibrele electrolitice, cum ar fi prea mult sau prea puțin potasiu în sânge, prea mult sau prea puțin magneziu și/sau prea mult sau prea puțin calciu în sânge; 
  • administrarea anumitor medicamente;
  • bolile valvelor inimii;
  • ventriculul stâng mărit.

Totodată, există și alți factori sau boli care pot influența rezultatele unei electrocardiograme, iar printre aceștia se numără și:

  • obezitatea,
  • sarcina,
  • acumularea de lichid în abdomen (ascită),
  • considerații anatomice, cum ar fi dimensiunea pieptului și localizarea inimii în torace,
  • dacă pacientul se mișcă în timpul testului.

Contraindicații în realizarea unui EKG

Nu există contraindicații absolute pentru efectuarea unei electrocardiograme, altele decât refuzul pacientului. Unii pacienți pot avea anumite alergii sau, mai frecvent, sensibilități la adezivul folosit pentru a lipi electrozii pe piele. În unele cazuri, există alternative hipoalergenice de la diferiți producători.

La EKG-ul de efort, contraindicațiile pot fi absolute sau relative. Pe scurt, testul de efort cardiac nu trebuie realizat dacă există contraindicații absolute și anume:

  • disecția de aortă - din cauza riscului de progresie și de ruptură;
  • infarctul miocardic acut în decurs de 48 de ore - din cauza riscului de a agrava infarctul, precum și din cauză că se pot induce aritmii ventriculare;
  • angină pectorală instabilă în faza acută (înainte de stabilizarea simptomelor) - din cauza riscului de a dezvolta un infarct miocardic acut și de a induce aritmii ventriculare;
  • prezența unor aritmii care au potențialul de a fi grave - din cauza riscului colapsului circulației sângelui;
  • insuficiență cardiacă decompensată - din cauza riscului colapsului circulației sângelui și riscului aritmiilor;
  • embolism pulmonar în faza acută - din cauza riscului de agravare a acestei afecțiuni;
  • infarct pulmonar în faza acută - din cauza riscului de agravare a acestei afecțiuni;
  • pericardită (miocardită) în faza acută - din cauza riscului de aritmii;
  • stenoză aortică severă - din cauza riscului de ischemie și de aritmii cardiace;
  • endocardită - din cauza riscului de embolie;
  • tromboză venoasă profundă - din cauza riscului de embolie.

Contraindicații relative pentru EKG-ul de efort cardiac:

  • hipertensiune severă;
  • stenoza arterei coronare stângi;
  • dezechilibrul electrolitic sever;
  • hipertiroidism sever;
  • stenoză aortică moderată până la severă;
  • aritmii insuficient controlate;
  • cardiomiopatie hipertrofică obstructivă;
  • blocul atrioventricular de gradul doi sau de gradul trei;
  • accident vascular cerebral în interval de o lună de când a avut loc.

Frecvența și durata recomandată a electrocardiogramelor

Dacă ești o persoană aflată la vârsta a două sau a treia și ai factori de risc pentru un infarct miocardic, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul LDL (lipoproteinele cu densitate scăzută) mărit sau diabet, ar trebui, cel mai probabil, să îți faci o electrocardiogramă anual, chiar dacă te simți bine.

De asemenea, deoarece există variații a ceea ce înseamnă un EKG normal, este de ajutor să ai un EKG de bază, pe care medicul să îl compare cu viitoarele teste EKG pe care le vei face, pentru a depista orice modificări anormale. În ceea ce privește durata recomandată a electrocardiogramelor, întreaga procedură durează aproximativ 10 minute.

Analize și teste complementare unui EKG

În unele cazuri, este posibil ca medicul, după ce a efectuat o electrocardiogramă, să recomande și alte investigații (analize sau teste) pentru a putea pune un diagnostic cert. De exemplu, dacă ai hipertensiune arterială, medicul îți poate recomanda o serie de teste de rutină, cum ar fi un test de urină (sumarul de urină), teste de sânge, un test pentru a afla valorile colesterolului.

De asemenea, medicul specialist poate recomanda teste adiționale, cum ar fi o ecocardiogramă, pentru a verifică prezența mai multor semne care indică sau nu prezența unei boli cardiovasculare.

Testele de care vei avea nevoie pentru a diagnostica boala cardiovasculară depind de afecțiunea pe care medicul o suspectează. Indiferent de ce tip de boală de inimă ai, medicul va efectua un examen clinic și te va întreba despre istoricul medical personal, dar și despre cel al familiei tale înainte de a-ți face orice teste sau analize.

Alte teste folosite pentru a diagnostica bolile cardiovasculare pot include:

  • Coronarografia sau cateterizarea cardiacă - în acest test, un tub scurt este introdus într-o venă sau într-o arteră din picior sau braț. Un tub mai lung, subțire și flexibil este apoi introdus în celălalt tub; cu ajutorul imaginilor cu raze X de pe un ecran, medicul ghidează cateterul prin arteră, până când ajunge la inimă; presiunile din camerele inimii pot fi astfel măsurate, iar o substanță de contrast poate fi injectată; această substanță se poate vedea cu ajutorul razelor X, iar metoda îl ajută pe medic să vadă circulația sângelui în interiorul inimii, vaselor de sânge și valvelor, pentru a detecta orice anomalie.
  • Tomografia computerizată (CT) cardiacă - acest test este adeseori folosit pentru a verifica problemele care există la nivelul inimii; în cadrul unei scanări CT, stai întins pe un pat, în interiorul unui aparat. Un tub cu raze X din interiorul mașinăriei se rotește în jurul corpului și colectează imagini ale inimii și pieptului;
  • Rezonanța magnetică (RMN) cardiacă - pentru acest test, stai întins pe un pat, în interiorul unui aparat lung, asemănător unui tub, care produce un câmp magnetic; acest câmp magnetic produce imagini care îl ajută pe medic să îți evalueze inima.

Când se recomandă realizarea unui EKG?

O electrocardiogramă este un test simplu și nedureros care măsoară activitatea electrică a inimii. Fiecare bătaie a inimii este declanșată de un semnal electric care începe în partea de sus a inimii și care călătorește spre partea de jos a inimii. Problemele cardiace adeseori afectează activitatea electrică a inimii, iar medicul poate recomanda un EKG dacă te confrunți cu simptome precum:

  • durere în piept,
  • probleme respiratorii,
  • oboseală sau slăbiciune
  • senzația că inima bate cu putere, că bate prea repede sau că bate anormal
  • detectarea unor sunete neobișnuite atunci când medicul ascultă inima cu un stetoscop

Un EKG îl va ajuta pe medic să determine care este cauza simptomelor, dar și ce tip de tratament ar putea fi necesar. Dacă ai 50 de ani sau peste, ori dacă ai antecedente medicale familiale de boli cardiovasculare, medicul îți poate recomanda un EKG și pentru a vedea dacă există semne precoce ale unei boli de inimă.

Electrocardiograma s-a dovedit a fi unul dintre cele mai utile teste de diagnostic în medicina clinică, fiind utilizată în mod curent în evaluarea pacienților, pentru detectarea leziunilor miocardului, ischemiei cardiace și prezenței unui infarct anterior. În același timp, este folosită în evaluarea pacienților cu tulburări electrolitice, cu anumite toxicități la medicamente, cu defibrilatoare implantabile și cu stimulatoare cardiace.

Limitările unui EKG

Electrocardiograma are și câteva limitări:

1. EKG-ul este o imagine statică și poate să nu reflecte problemele grave ale inimii într-un moment în care pacientul nu prezintă niciun simptom. Cel mai bun exemplu în acest sens este în cazul unui pacient cu antecedente medicale de dureri în piept intermitente, pe fondul unei boli arteriale coronariene. Acest pacient poate să aibă un EKG în întregime normal, într-un moment în care nu prezintă niciun fel de simptome. În astfel de cazuri, EKG-ul este înregistrat în timpul unui test de efort, care poate reflecta fondul unei anomalii prezente, pe când EKG-ul efectuat în momentele de repaus ar putea să dea rezultate normale.

2. Multe tipare sau modele anormale obținute la un EKG pot să nu fie specifice, ceea ce înseamnă că pot fi observate în cazul multor afecțiuni. Aceste afecțiuni pot fi adesea depistate de un medic cu experiență, care examinează în detaliu EKG-ul, iar ocazional, medicul poate recomanda alte teste din sfera cardiacă, pentru a pune un diagnostic cert (de exemplu, ecocardiogramă, test de efort).

3. În unele situații, EKG-ul poate fi în întregime normal, în ciuda prezenței unei afecțiuni cardiace care, în mod normal, ar fi reflectată în rezultatul electrocardiogramei. Motivele pentru care se întâmplă acest lucru sunt, în mare parte, necunoscute, dar este important să ne amintim că un EKG normal nu exclude neapărat posibilitatea prezenței unei boli cardiace. Mai mult, un pacient cu simptome cardiace poate avea nevoie adeseori de evaluări și de testări complementare EKG-ului.

Cum se realizează și cum se interpretează un EKG?

EKG-ul este un test rapid, nedureros și care nu îți dăunează în niciun fel. Electrocardiograma este efectuată ca parte dintr-un examen clinic de rutină sau ca evaluare a stării pacientului (un screening). Desigur, electrocardiograma se poate efectua și ca parte dintr-un test de efort cardiac, dacă medicul îți recomandă.

Etapele unui EKG

EKG-ul nu are foarte multe etape. După ce te schimbi într-un halat special, un tehnician atașează 12 sau 15 electrozi flexibili cu ajutorul unui gel de pieptul tău, pe brațe și pe picioare. Tehnicianul s-ar putea să fie nevoit să îndepărteze părul de pe mici zone de pe piele, pentru a se asigura că electrozii se lipesc în mod corect de piele. Fiecare electrod este de dimensiunile unei monede.

Acești electrozi sunt atașați de niște fire electrice, care sunt legate la un aparat EKG. În timpul testului, trebuie să stai nemișcât pe un pat, în timp ce aparatul EKG înregistrează activitatea electrică a inimii și înregistrează informația pe un grafic, pe o hârtie.
Asigură-te că stai cât mai nemișcat posibil și că respiri normal. Nu trebuie să vorbești în timpul electrocardiogramei. După procedură, electrozii sunt îndepărtați. Întregul proces durează aproximativ 10 minute.

Cum te pregătești pentru un EKG?

Evită să bei apă rece sau să faci exerciții fizice sau un efort mare înaintea unei electrocardiograme. Dacă vei bea apă rece, acest factor poate provoca modificări în tiparele electrice pe care EKG-ul le înregistrează. Activitatea ori exercițiile fizice pot să crească numărul de bătăi ale inimii și pot afecta rezultatele testului EKG.

Interpretarea rezultatelor și ce poate fi detectat cu un EKG

Dacă sunt rezultate normale, cel mai probabil medicul se va uita peste acestea și va interpreta EKG-ul în prezența ta, la o următoare vizită la cabinet. Medicul tău te va contacta imediat dacă EKG-ul tău indică semnele unor probleme grave de sănătate.

Ce este măsurat sau ce poate fi detectat în timpul unui EKG?

Electrocardiograma măsoară activitatea electrică a inimii. Prin poziționarea electrozilor pe corp, în anumite zone standard, informațiile despre multe afecțiuni ale muchiului inimii pot fi descoperite, prin faptul că medicul se uită la tiparele/modelele caracteristice obținute în urma unui EKG. Astfel, în urma unei electrocardiograme, pot fi detectate:

  • viteza și ritmul de la baza mecanismului inimii;
  • orientarea inimii (cum este poziționată) în cavitatea toracică;
  • dovezile privind hipertrofiile mușchiului inimii (miocardul poate să crească în grosime);
  • dovezile privind deteriorarea diferitelor părți ale miocardului (anomalii structurale);
  • dovezile privind fluxul sangvin afectat și oxigenarea sângelui din zona mușchiului inimii;
  • modelele care indică o activitate electrică anormală care poate predispune pacientul la tulburări ale ritmului cardiac;
  • alte modificări cardiace.

Care este rolul unui EKG?

Rolul pe care îl are o electrocardiogramă este unul complex. EKG-ul poate fi atât o metodă de diagnosticare și de prevenire a bolilor cardiovasculare, cât și o metodă de monitorizare a evoluției unei boli cardiace.

EKG – metodă de diagnosticare și prevenție pentru bolile cardiace

Electrocardiograma este atât o bună metodă de diagnosticare, cât și un mijloc prin care pot fi prevenite bolile cardiovasculare. Iată o listă cu afecțiunile care pot fi diagnosticate cu un simplu EKG:

  • ritmul cardiac neregulat sau bătăile inimii anormal de rapide;
  • ritmul cardiac anormal de lent;
  • conducerea anormală a impulsurilor electrice la nivelul țesutului cardiac, care poate sugera fondul unor afecțiuni cardiace sau metabolice;
  • dovadă că a avut loc un atac de cord anterior;
  • dovada unui infarct miocardic acut, în evoluție;
  • dovada unei deprecieri a circulației sângelui către inimă în timpul unui episod de angină instabilă (există posibilitatea să aibă loc un atac de cord);
  • efecte adverse asupra inimii, din cauza diferitelor afecțiuni cardiace sau diverselor boli sistemice (cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile tiroidei, etc.);
  • efecte adverse asupra inimii din cauza anumitor afecțiuni pulmonare (cum ar fi emfizemul, embolia pulmonară);
  • anumite malformații congenitale ale inimii;
  • dovada unui dezechilibru electrolitic al sângelui (concentrația de potasiu, calciu, magneziu);
  • dovezi ale inflamației inimii sau stratului care căptușește mușchiul inimii (miocardită, pericardită).

EKG – metodă de monitorizare a evoluției unei boli cardiace

Electrocardiogramele sunt adeseori efectuate în cabinetul medicului, într-o clinică sau în spital și au devenit echipamentul standard în sălile de operație și în ambulanțe.

Dacă ai deja un diagnostic clar și știi că suferi de o anumită afecțiune cardiacă, medicul îți va recomanda să faci la anumite intervale de timp o electrocardiogramă, pentru că metoda îl ajută să monitorizeze evoluția bolii. De exemplu, în timpul EKG-ului, medicul va căuta un ritm cardiac constant, cu numărul de bătăi ale inimii cuprins între 50 și 100 (de bătăi pe minut).

Dacă ai un ritm mai rapid sau mai lent al inimii sau dacă ai bătăi neregulate ale inimii, acestea îi oferă medicului indicii prețioase despre starea inimii tale, cum ar fi:

  • Viteza bătăilor inimii - Un EKG poate fi de folos dacă pulsul se simte destul de greu; metoda îl poate ajuta pe medic să identifice și să monitorizeze tahicardia (dacă inima bate neobișnuit de rapid) sau bradicardia (dacă inima bate neobișnuit de lent).
  • Ritmul cardiac - Un EKG poate să arate aritmiile (cât de neregulat este ritmul în care bate inima). În unele cazuri, medicamentele, cum este cazul beta-blocantelor, pot declanșa aritmiile cardiace, tocmai de aceea este important ca medicul să te monitorizeze dacă te confrunți cu aritmiile.
  • Infarctul miocardic - Un EKG îl ajută pe medic să monitorizeze starea inimii tale, pentru că metoda poate să arate dovezile unui atac de cord anterior sau poate să arate un infarct miocardic care este în curs de desfășurare. Modelele observate la un EKG pot să indice și ce parte a inimii tale a fost afectată, precum și daunele care au avut loc în mușchiul inimii.
  • Fluxul sangvin inadecvat și oxigenarea sângelui la nivelul inimii - Un EKG efectuat în timp ce ai simptome îl poate ajuta pe medic să monitorizeze starea miocardului, să determine dacă durerea în piept pe care o simți este cauzată de un flux sangvin redus către mușchiul inimii.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Heart Association - Electrocardiogram (ECG or EKG)
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/diagnosing-a-heart-attack/electrocardiogram-ecg-or-ekg
Cleveland Clinic - Electrocardiogram (EKG)
https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/16953-electrocardiogram-ekg 
Johns Hopknins Medicine - Electrocardiogram
https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/electrocardiogram 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0