Electrocardiograma - EKG: ce este? Tipuri si rolul acestora

Despre EKG

  a. Ce este analiza EKG
  b. Un istoric al analizei EKG
  c. Tipuri de EKG
  d. Factori ce influenteaza rezultatul EKG
  e. Contraindicatii in realizarea unui EKG
  f. Frecventa si durata recomandata a electrocardiogramelor
  g. Analize si teste complementare unui EKG
  h. Cand se recomanda realizarea unui EKG
  i. Limitarile unui EKG

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Cum se realizeaza si cum se interpreteaza un EKG

  a. Etapele unui EKG
  b. Interpretarea rezultatelor si ce poate fi detectat cu un EKG

Care este rolul unui EKG

  a. EKG – metoda de diagnosticare si preventie pentru bolile cardiace
  b. EKG – metoda de monitorizare a evolutiei unei boli cardiace

Despre EKG

In unele cazuri, medicul tau iti poate sugera sa faci o electrocardiograma, numita si EKG, pentru a verifica prezenta semnelor unei posibile boli cardiovasculare. Electrocardiograma sau EKG-ul este un test care inregistreaza activitatea electrica a inimii tale, prin intermediul unor mici electrozi pe care un tehnician ii ataseaza pe pielea ta, in zona pieptului, pe brate si pe picioare.

Ce este analiza EKG

EKG este o analiza rapida, sigura si nedureroasa. Cu ajutorul acestui test, medicul tau va putea:

• sa iti verifice bataile (ritmul) inimii; • sa vada daca ai o circulatie proasta a sangelui catre muschiul inimii (aceasta este numita ischemie);

• sa diagnosticheze un infarct miocardic, asa cum mai este numit atacul de cord;

• sa verifice acele aspecte care sunt anormale, cum ar fi muschiul inimii (miocardul) ingrosat.

O electrocardiograma (EKG) este un test care verifica daca exista probleme la activitatea electrica a inimii tale. Un EKG arata activitatea electrica a inimii tale ca niste linii lasate pe hartie. Cresterile si scaderile subite in aceste linii sunt numite unde.

Un istoric scurt al analizei EKG

Electrocardiograma are o istorie destul de lunga. Se spune ca Alexander Muirhead ar fi atasat fire de incheietura unui pacient in stare febrila pentru a obtine o inregistrare a batailor inimii acelui pacient, in 1872, la spitalul St Bartholomew. Un alt pionier care si-a incercat norocul in acest domeniu a fost Augustus Waller, de la spitalul St Mary din Londra. Masinaria lui (electrocardiograful) era alcatuita dintr-un electrometru capilar Lippman, care era fixat de un proiector. Urma lasata de bataile inimii era proiectata pe o zona fotografica care era fixata, la randul ei, pe un trenulet de jucarie. Acest lucru permitea ca fluxurile inimii sa fie notate in timp real. O descoperire initiala a avut loc cand Willem Einthoven, pe cand lucra in Leiden, Olanda, a folosit un galvanometru special (primul elecrocardiograf practic), pe care tot el l-a inventat in 1901. Dispozitivul lui era mult mai sensibili decat ale altor inventatori

Tipuri de EKG

Exista trei tipuri principale de EKG sau electrocardiograma:

• EKG de repaus - Daca medicul tau este interesat de modul in care inima ta functioneaza in timp ce tu esti in repaus (te odihnesti), el iti va cere sa te intinzi si sa te relaxezi in timp ce bataile inimii sunt inregistrate cu ajutorul acestei metode.

• EKG de efort sau testul de efort cardiac - Medicul tau poate sa fie interesat de modul in care inima ta reactioneaza la o activitate fizica sau la un efort fizic, asa ca vei fi rugat sa mergi sau sa alergi pe o banda de alergare sau sa pedalezi pe o bicicleta stationara, in timp ce activitatea electrica a inimii tale este inregistrata.

• EKG Holter sau monitorizarea Holter - Acesta este un EKG portabil care verifica activitatea electrica a inimii tale pret de 1 sau 2 zile, 24 de ore pe zi. Medicul tau iti poate sugera sa faci un EKG Holter daca suspecteaza ca ai un ritm anormal al inimii, ca ai palpitatii sau ca nu ai o cantitate suficienta de sange care sa circule catre muschiul inimii tale.

Factori ce influenteaza rezultatul EKG

Anumiti factori sau afectiuni pot sa influenteze sau pot sa afecteze rezultatele unui EKG de efort, de exemplu, o procedura care se face pentru a evalua raspunsul inimii la efort sau la exercitiile fizice. Acesti factori includ (dar nu sunt limitati la) urmatoarele:

• daca pacientul a mancat o masa copioasa, a baut multa cofeina si/sau a fumat inainte de procedura;

hipertensiunea arteriala;

• dezechilibrele electrolitice, cum ar fi prea mult sau prea putin potasiu in sange, prea mult sau prea putin magneziu si/sau prea mult sau prea putin calciu in sange; • folosirea anumitor medicamente;

• bolile valvelor inimii;

• ventriculul stang marit.

Totodata, exista si alti factori sau conditii care pot afecta/influenta rezultatele unei electrocardiograme, iar printre acestia se numara si:

• obezitatea,

• sarcina,

• acumularea de lichid in abdomen (ascita),

• consideratii anatomice, cum ar fi dimensiunea pieptului si localizarea inimii in torace,

• daca pacientul se misca in timpul testului.

Contraindicatii in realizarea unui EKG

Nu exista contraindicatii absolute pentru efectuarea unei electrocardiograme, altele decat refuzul pacientului. Unii pacienti pot avea anumite alergii sau, mai frecvent, sensibilitati la adezivul folosit pentru a lipi electrozii pe piele. In unele cazuri, exista alternative hipoalergenice de la diferiti producatori.

Pe de alta parte, la EKG-ul de efort (sau testul de efort) trebuie sa luam in considerare anumite contraindicatii. In acest caz, contraindicatiile pot fi absolute sau relative. Pe scurt, testul de efort cardiac (numit si test EKG de efort) nu trebuie realizat daca exista contraindicatii absolute.

Iata care sunt contraindicatiile absolute pentru un EKG de efort, adica acele situatii cand pacientului nu trebuie sa i se faca acest test:

• disectia de aorta - din cauza riscului de progresie si de ruptura;

infarctul miocardic acut in decurs de 48 de ore - din cauza riscului de a agrava infarctul, precum si din cauza ca se pot induce aritmii ventriculare;

• angina pectorala instabila in faza acuta (inainte de stabilizarea simptomelor) - din cauza riscului de a dezvolta un infarct miocardic acut si de a induce aritmii ventriculare;

• prezenta unor aritmii care au potentialul de a fi grave - din cauza riscului colapsului circulatiei sangelui;

• insuficienta cardiaca decompensata - din cauza riscului colapsului circulatiei sangelui si riscului aritmiilor;

• embolism pulmonar in faza acuta - din cauza riscului de agravare a acestei afectiuni;

• infarct pulmonar in faza acuta - din cauza riscului de agravare a acestei afectiuni;

• pericardita (miocardita) in faza acuta - din cauza riscului de aritmii;

• stenoza aortica severa - din cauza riscului de ischemie si de aritmii cardiace;

• endocardita - din cauza riscului de embolie;

tromboza venoasa profunda - din cauza riscului de embolie.

Contraindicatii relative pentru EKG-ul de efort cardiac:

• hipertensiune severa;

• stenoza arterei coronare stangi;

• dezechilibrul electrolitic sever;

• hipertiroidism sever;

• stenoza aortica moderata pana la severa;

• aritmii insuficient controlate;

• cardiomiopatie hipertrofica obstructiva;

• blocul atrioventricular de gradul doi sau de gradul trei;

• accident vascular cerebral in interval de 1 luna de cand a avut loc.

Frecventa si durata recomandata a electrocardiogramelor

Multa lume se intreaba cat de des ar trebui sa isi faca o electrocardiograma (EKG). Raspunsul vine de la specialisti: daca esti o persoana aflata la varsta a doua sau la varsta a treia si ai factori de risc pentru un infarct miocardic, cum ar fi hipertensiunea arteriala, colesterolul LDL (lipoproteinele cu densitate scazuta/redusa) sau diabet, ar trebui, cel mai probabil, sa iti faci o electrocardiograma (EKG) anual, chiar daca te simti bine.

De asemenea, deoarece exista palete variate a ceea ce inseamna un EKG "normal", este de ajutor sa ai un EKG de baza, pe care medicul tau sa il compare cu viitoarele teste EKG pe care le vei face, pentru a depista orice modificari anormale. In ceea ce priveste durata recomandata a electrocardiogramelor, specialistii spun ca intreaga procedura dureaza aproximativ 10 minute.

Analize si teste complementare unui EKG

In unele cazuri, este posibil ca medicul, dupa ce a efectuat o electrocardiograma, sa recomande si alte investigatii (analize sau teste) pentru a putea pune un diagnostic cert. Acestea sunt analize sau teste complementare unui EKG. De exemplu, daca ai hipertensiune arteriala, medicul tau iti poate recomanda o serie de teste de rutina, cum ar fi un test de urina (sumarul de urina), teste de sange, un test pentru a afla valorile colesterolului si o electrocardiograma (care masoara activitatea electrica a inimii tale).

De asemenea, medicul specialist poate recomanda teste aditionale, cum ar fi o ecocardiograma, pentru a verifica prezenta mai multor semne care indica sau nu prezenta unei boli cardiovasculare.

Testele de care vei avea nevoie pentru a diagnostica boala cardiovasculara depind de afectiunea pe care medicul tau o suspecteaza. Indiferent de ce tip de boala de inima ai, medicul tau cel mai probabil va efectua un examen clinic si te va intreba despre istoricul medical personal, dar si despre cel al familiei tale inainte de a-ti face orice teste sau analize.

Pe langa testele de sange si o radiografie a toracelui, testele folosite pentru a diagnostica bolile cardiovasculare (numite uneori si boli de inima) pot include:

• Electrocardiograma (abreviata EKG) - il ajuta pe medicul tau sa detecteze anomaliile in ceea ce priveste ritmul cardiac si structura inimii tale;

• Monitorizarea Holter - aparatul Holter este un dispozitiv portabil pe care il porti pentru a inregistra un EKG continuu, de obicei pentru un interval cuprins intre 24 si 72 de ore; metoda este folosita pentru a detecta anomaliile ritmului inimii care nu sunt descoperite in timpul unei electrocardiograme de rutina;

• Ecocardiograma (numita si ecocardiografie) - aceasta metoda neinvaziva, care include si analiza cu ajutorul ultrasunetelor a pieptului tau, arata imagini detaliate ale structurii si functiei inimii;

• Testul de efort - acest tip de test implica cresterea ritmului tau cardiac cu ajutorul exercitiilor fizice sau cu ajutorul medicamentelor, in timp ce ti se efectueaza o serie de teste la nivelul inimii si sunt folosite si metode de imagistica, pentru a verifica modul in care inima ta raspunde la efort.

• Coronarografia sau cateterizarea cardiaca - in acest test, un tub scurt este introdus intr-o vena sau intr-o artera din picior sau brat. Un tub mai lung, subtire si flexibil este apoi introdus in celalalt tub; cu ajutorul imaginilor cu raze X de pe un ecran, medicul tau ghideaza cateterul prin artera, pana cand ajunge la inima; presiunile din camerele inimii pot fi astfel masurate, iar o substanta de contrast poate fi injectata; aceasta substanta se poate vedea cu ajutorul razelor X, iar metoda il ajuta pe medicul tau sa vada circulatia sangelui in interiorul inimii tale, vaselor de sange si valvelor, pentru a detecta orice anomalie.

• Tomografia computerizata (CT) cardiaca - acest test este adeseori folosit pentru a verifica problemele care exista la nivelul inimii; in cadrul unei scanari CT, stai intins pe un pat, in interiorul unui aparat ce are forma de gogoasa. Un tub cu raze X din interiorul masinariei se roteste in jurul corpului tau si colecteaza imagini ale inimii si pieptului tau;

• Rezonanta magnetica (RMN) cardiaca - pentru acest test, stai intins pe un pat, in interiorul unui aparat lung, asemanator unui tub, care produce un camp magnetic; acest camp magnetic produce imagini care il ajuta pe medicul tau sa iti evalueze inima.

Cand se recomanda realizarea unui EKG

O electrocardiograma este un test simplu si nedureros care masoara activitatea electrica a inimii tale. Este, de asemenea, cunoscuta si sub denumirea de EKG sau ECG. Fiecare bataie a inimii este declansata de un semnal electric care incepe in partea de sus a inimii tale si care calatoreste (este transmis) spre partea de jos a inimii.

Problemele cardiace adeseori afecteaza activitatea electrica a inimii, iar medicul tau iti poate recomanda sa efectuezi un EKG daca te confrunti cu simptomele sau semnele care pot sugera ca ai o problema la inima, cum ar fi:

• durere in piept,

• probleme respiratorii,

• te simti obosit sau slabit,

• ai senzatia ca inima iti bate cu putere, ca bate prea repede sau ca bate anormal,

• ai senzatia ca inima ta bate dupa un tipar "neuniform",

• detectarea unor sunete neobisnuite atunci cand medicul iti asculta inima cu un stetoscop.

Un EKG il va ajuta pe medicul tau sa determine care este cauza simptomelor tale, dar si ce tip de tratament ar putea fi necesar in cazul tau.

Daca ai 50 de ani sau peste aceasta varsta ori daca ai antecedente medicale familiale de boli cardiovasculare, medicul tau iti poate recomanda un EKG si pentru a vedea daca exista semnele precoce ale unei boli de inima.

Electrocardiograma s-a dovedit a fi unul dintre cele mai utile teste de diagnostic in medicina clinica. Ea este folosita in mod curent in evaluarea pacientilor, pentru detectarea leziunilor miocardului (muschiului inimii), ischemiei cardiace si prezentei unui infarct anterior.

In acelasi timp, este folosita in evaluarea pacientilor cu tulburari electrolitice, pacientilor cu anumite toxicitati la medicamente, cat si pacientilor cu defibrilatoare implantabile si cu stimulatoare cardiace.

Limitarile unui EKG

Electrocardiograma are si cateva limitari, spun specialistii.

1. EKG-ul este o imagine statica si poate sa nu reflecte problemele grave ale inimii intr-un moment in care pacientul nu prezinta niciun simptom. Cel mai bun exemplu in acest sens este in cazul unui pacient cu antecedente medicale de dureri in piept intermitente, pe fondul unei boli arteriale coronariene. Acest pacient poate sa aiba un EKG in intregime normal, intr-un moment in care el sau ea nu prezinta niciun fel de simptome. In astfel de cazuri, EKG-ul este inregistrat in timpul unui test de efort, care poate reflecta fondul unei anomalii prezente, pe cand EKG-ul efectuat in momentele de repaus ar putea sa dea rezultate normale.

2. Multe tipare sau modele anormale obtinute la un EKG pot sa nu fie specifice, ceea ce inseamna ca ele pot fi observate in cazul multor afectiuni. Aceste rezultate pot fi chiar o varianta normala si pot sa nu reflecte nicio anomalie. Aceste afectiuni sau conditii pot fi adesea depistate de un medic cu experienta, care examineaza in detaliu EKG-ul, iar ocazional, medicul poate recomanda alte teste din sfera cardiaca, pentru a pune un diagnostic cert (de exemplu, ecocardiograma, testul de efort).

3. In unele situatii, EKG-ul poate fi in intregime normal, in ciuda prezentei unei afectiuni cardiace care, in mod normal, ar fi reflectata in rezultatul electrocardiogramei. Motivele pentru care se intampla acest lucru sunt, in mare parte, necunoscute, dar este important sa ne amintim ca un EKG normal nu exclude neaparat posibilitatea prezentei unei boli cardiace. Mai mult, un pacient cu simptome cardiace poate avea nevoie adeseori de evaluari si de testari complementare EKG-ului.

Cum se realizeaza si cum se interpreteaza un EKG

EKG-ul este un test rapid, nedureros si care nu iti dauneaza in niciun fel. Electrocardiograma este efectuata ca parte dintr-un examen clinic de rutina sau ca evaluare a starii pacientului (un screening). Desigur, electrocardiograma se poate efectua si ca parte dintr-un test de efort cardiac, daca medicul iti recomanda.

Etapele unui EKG

EKG-ul nu are foarte multe etape. Dupa ce te schimbi intr-un halat special, un tehnician ataseaza 12 sau 15 electrozi flexibili cu ajutorul unui gel de pieptul tau, pe brate si pe picioare. Tehnicianul s-ar putea sa fie nevoit sa indeparteze parul de pe mici zone de pe piele, pentru a se asigura ca electrozii se lipesc in mod corect de pielea ta. Fiecare electrod este de dimensiunile unei monede.

Acesti electrozi sunt atasati de niste fire electrice, care sunt legati la un aparat EKG. In timpul testului, trebuie sa stai nemiscat pe un pat, in timp ce aparatul EKG inregistreaza activitatea electrica a inimii tale si inregistreaza (fluxurile inimii) informatia pe un grafic, pe o hartie.

Asigura-te ca stai cat mai nemiscat posibil si ca respiri normal. Nu trebuie sa vorbesti in timpul electrocardiogramei. Dupa procedura, electrozii sunt indepartati. Intregul proces dureaza aproximativ 10 minute.

Cum te pregatesti pentru un EKG?

Evita sa bei apa rece sau sa faci exercitii fizice sau un efort mare inaintea unei electrocardiograme. Daca vei bea apa rece, acest factor poate provoca modificari in tiparele electrice pe care EKG-ul le inregistreaza. Activitatea ori exercitiile fizice pot sa creasca numarul de batai ale inimii si pot afecta rezultatele testului EKG.

Interpretarea rezultatelor si ce poate fi detectat cu un EKG

Daca EKG-ul tau arata rezultate normale, medicul tau cel mai probabil se va uita peste acestea in prezenta ta, la o urmatoare vizita la cabinet (de follow-up). Medicul tau te va contacta imediat daca EKG-ul tau indica semnele unor probleme grave de sanatate.

O electrocardiograma il poate ajuta pe medicul tau sa determine:

• daca inima ta bate prea repede, bate prea incet sau bate neregulat;

• daca suferi un infarct miocardic sau daca ai suferit un atac de cord anterior;

• daca ai "defecte" ale inimii, inclusiv inima marita, o lipsa a circulatiei sangelui sau malformatii congenitale ale muchiului inimii;

• daca ai probleme in ceea ce priveste valvele inimii.

Medicul tau va folosi rezultatele unui EKG pentru a determina daca unele medicamente sau tratamente pot sa imbunatateasca starea inimii tale.

Ce este masurat sau ce poate fi detectat in timpul unui EKG?

Electrocardiograma masoara activitatea electrica a inimii tale. Prin pozitionarea electrozilor pe corp, in anumite zone standard, informatiile despre multe afectiuni ale muchiului inimii pot fi descoperite, prin faptul ca medicul se uita la tiparele/modelele caracteristice obtinute in urma unui EKG. Astfel, in urma unei electrocardiograme, pot fi detectate:

• viteza si ritmul de la baza mecanismului inimii;

• orientarea inimii (cum este ea asezata/pozitionata) in cavitatea toracica;

• dovezile privind hipertrofiile muschiului inimii (miocardul poate sa creasca in grosime);

• dovezile privind deteriorarea diferitelor parti ale miocardului (se numesc si anormalitati structurale);

• dovezile privind fluxul sangvin afectat si oxigenarea sangelui din zona muschiului inimii;

• modelele ce indica o activitate electrica anormala care poate predispune pacientul la tulburari ale ritmului cardiac;

• alte modificari cardiace.

Care este rolul unui EKG

Rolul pe care il are o electrocardiograma este unul complex. EKG-ul poate fi atat o metoda de diagnosticare si de prevenire a bolilor cardiovasculare; pe de alta parte, cu ajutorul EKG-ului poate fi monitorizata evolutia unei boli cardiace.

EKG – metoda de diagnosticare si preventie pentru bolile cardiace

Electrocardiograma este atat o buna metoda de diagnosticare, cat si un mijloc prin care pot fi prevenite bolile cardiovasculare.

Iata mai jos o lista cu afectiunile sau bolile care pot fi diagnosticate cu un simplu EKG:

• ritmul cardiac neregulat sau bataile inimii anormal de rapide;

• ritmul cardiac care este anormal de lent;

• conducerea anormala a impulsurilor electrice la nivelul tesutului cardiac, care poate sugera fondul unor afectiuni cardiace sau metabolice;

• dovada ca a avut loc un atac de cord anterior (infarctul miocardic);

• dovada unui infarct miocardic acut, in evolutie;

• dovada unei deprecieri a circulatiei sangelui catre inima in timpul unui episod de angina instabila (exista posibilitatea sa aiba loc un atac de cord);

• efecte adverse asupra inimii, din cauza diferitelor afectiuni cardiace sau diverselor boli sistemice (cum ar fi hipertensiunea arteriala, bolile tiroidei, etc.);

• efecte adverse asupra inimii din cauza anumitor afectiuni pulmonare (cum ar fi emfizemul, embolia pulmonara);

• anumite malformatii congentiale ale inimii;

• dovada unui dezechilibru electrolitic al sangelui (concentratia de potasiu, calciu, magneziu);

• dovezi ale inflamatiei inimii sau stratului care captuseste muschiul inimii (miocardita, pericardita).

Electrocardiograma (EKG) poate fi folosita si ca mijloc de prevenire a unor eventuale boli cardiovasculare, mai ales daca pacientul are un risc crescut. De exemplu, daca ai 50 de ani sau peste aceasta varsta sau daca ai antecendente medicale familiale in ceea ce priveste bolile cardiace, medicul tau iti poate recomanda sa efectuezi un EKG pentru ca testul il ajuta sa depisteze semnele timpurii ale unei boli cardiace. In acest fel, poti preveni agravarea unor afectiuni care nu pot fi depistate prin alte mijloace.

EKG – metoda de monitorizare a evolutiei unei boli cardiace

Electrocardiograma, metoda care inregistreaza semnalele electrice din inima ta, este un test folosit in mod frecvent nu doar pentru a detecta problemele de la nivelul inimii, ci si pentru a monitoriza starea muschiului inimii in multe situatii. Electrocardiogramele, numite si ECG sau EKG, sunt adeseori efectuate in cabinetul medicului, intr-o clinica sau in spital si au devenit echipamentul standard in salile de operatie si in ambulante.

Daca ai deja un diagnostic clar si stii ca suferi de o anumita afectiune cardiaca, medicul tau iti va recomanda sa faci la anumite intervale de timp o electrocardiograma (EKG), pentru ca metoda il ajuta sa monitorizeze evolutia bolii. De exemplu, in timpul EKG-ului, medicul tau va cauta un ritm cardiac constant, cu numarul de batai ale inimii cuprins intre 50 si 100 (de batai pe minut).

Daca ai un ritm mai rapid sau mai lent al inimii sau daca ai batai neregulate ale inimii, acestea ii ofera medicului tau indicii pretioase despre starea inimii tale, cum ar fi:

• Viteza batailor inimii - Un EKG poate fi de folos daca pulsul tau se simte destul de greu; metoda il poate ajuta pe medic sa identifice si sa monitorizeze tahicardia (daca inima bate neobisnuit de rapid) sau bradicardia (daca inima bate neobisnuit de lent).

• Ritmul cardiac - Un EKG poate sa rate aritmiile (cat de neregulat este ritmul in care bate inima). In unele cazuri, medicamentele, cum este cazul beta blocantelor pot declansa aritmiile cardiace, tocmai de aceea este important ca medicul sa te monitorizeze daca te confrunti cu aritmiile.

• Infarctul miocardic - Un EKG il ajuta pe medic sa monitorizeze starea inimii tale, pentru ca metoda poate sa arate dovezile unui atac de cord anterior sau poate sa arate un infarct miocardic care este in curs de desfasurare. Modelele observate la un EKG pot sa indice si ce parte a inimii tale a fost afectata, precum si "pagubele" care au avut loc in muschiul inimii.

• Fluxul sangvin inadecvat si oxigenarea sangelui la nivelul inimii - Un EKG efectuat in timp ce ai simptome il poate ajuta pe medicul tau sa monitorizeze starea miocardului, sa determine daca durerea in piept pe care o simti este cauzata de un flux sangvin redus catre muschiul inimii.

• Anomalii structurale - Un EKG, in etapa de monitorizare a unei afectiuni, poate sa ofere indicii pretioase despre marirea camerelor sau peretilor inimii, poate sa arate defectele inimii, cat si alte probleme ale miocardului.

Daca medicul tau descopera orice anomalii pe rezultatele electrocardiogramei tale, acesta poate recomanda efectuarea unor teste complementare, pentru a vedea daca ai nevoie sau nu de tratament.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursa foto: Shutterstock

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0