Anevrism Cerebral: cauze, simptome & tratament

Informatii generale despre anevrismul cerebral

- Ce este anevrismul cerebral

- Tipuri de anevrism cerebral

- Cauzele si factorii de risc ai anevrismului cerebral

- Simptomele anevrismului cerebral

- Cauzele rupturii unui anevrism cerebral

- Diagnosticarea anevrismului cerebral

- Complicatiile si riscurile anevrismului cerebral

Tratarea anevrismului cerebral

- Tratarea anevrismului cerebral nerupt

- Tratarea anevrismului cerebral rupt

- Riscurile interventiei chirurgicale in cazul anevrismului cerebral

Prevenirea anevrismului cerebral

- Dieta sanatoasa si mentinerea sub control a colesterolului

- Mentinerea sub control a greutatii

- Evitarea tutunului

Informatii generale despre anevrismul cerebral

Anevrismul cerebral, cunoscut si sub denumirea de anevrism intracranian, reprezinta o zona slabita la nivelul unui vas de sange din creier, care de regula isi mareste volumul, capatand o forma similara unui balon. Un procent de 1,5 – 5% din populatia lumii a avut sau va avea un anevrism cerebral.

Ce este anevrismul cerebral

Un anevrism cerebral este o zona slabita sau umflata care se formeaza la nivelul peretelui unei artere care asigura fluxul de sange la nivelul creierului. In cele mai multe cazuri, anevrismul cerebral este trecut cu vederea, insa exista si situatii mai rare in care anevrismul cauzeaza ruperea arterei, fapt ca duce la hemoragie la nivelul creierului si, ulterior, la accident vascular cerebral.

Tipuri de anevrism cerebral

Exista mai multe tipuri de anevrism: anevrismul cerebral sacular, anevrismul cerebral fuziform si pseudoanevrismul.

Anevrism cerebral sacular

Anevrismul cerebral sacular este cel mai comun tip de anevrism si este si principala cauza pentru hemoragiile subarahnoidiane care nu apar in urma unei traume fizice. Acesta are aspectul unui sac, de aici si denumirea, si se formeaza la bifurcatia dintre doua artere mari de la baza creierului.

Anevrism cerebral fuziform

Anevrismul cerebral fuziform este foarte rar intalnit. Acesta arata precum o umflatura ce apare pe toate partile arterei. Acesta rareori se rupe.

stop colesterol

Pseudoanevrismul

Pseudoanevrismul este, de fapt, un anevrism fals. Acesta apare atunci cand se formeaza o mica deschizatura in peretele unei artere, insa sangele care vrea sa iasa prin deschizatura respectiva este blocat de tesutul ce inconjoara artera. Pseudoanevrismul prezinta risc de ruptura si, astfel, de hemoragie, mai mare decat anevrismul real.

Cauzele si factorii de risc ai anevrismului cerebral

O persoana poate mosteni genetic tendinta de a dezvolta un anevrism, iar de cele mai multe ori acesta se formeaza dupa implinirea varstei de 40 de ani. Exista si cazuri foarte rare de anevrism cerebral la copii, iar de cele mai multe ori acestea nu se manifesta simptomatic decat dupa ce se produce ruptura. Anevrismul poate aparea si ca o urmare a ingrosarii arterelor din cauza aterosclerozei sau din cauza procesului natural de imbatranire.

Exista si factori de risc care maresc predispozitia pentru aceasta problema – unii dintre acestia pot fi controlati, altii nu.

Factorii de risc ai anevrismului cerebral:

• Sexul – femeile sunt mai predispuse anevrismului cerebral, comparativ cu barbatii

• Istoric in ceea ce priveste anevrismul cerebral – persoanele care au avut deja un anevrism sunt mai predispuse sa intampine din nou aceasta problema

Hipertensiunea – riscul unui anevrism cu hemoragie subarahnoidiana este mai mare in randul persoanelor care sufera de hipertensiune

Fumatul – fumatul creste sansele rupturii de anevrism daca aceste exista deja

Simptomele anevrismului cerebral

De cele mai multe ori, anevrismul nu cauzeaza simptome si poate fi descoperit abia in timpul unor analize facute din motive ce nu au legatura cu aceasta problema. Exista insa si situatii in care anevrismul declanseaza o serie de simptome, care ar trebui sa determine pacientul sa ceara de urgenta ajutor de specialitate.

Simptomele anevrismului cerebral nerupt

Simptomele anevrismului cerebral nerupt apar in situatiile in care anevrismul pune presiune pe o anumita zona din creier. In functie de zona afectata, pot aparea simptomele de mai jos:

Durere de cap severa

• Vedere incetosata

• Discurs incoerent

• Durere in zona cefei

Simptomele anevrismului cerebral rupt

Simptomele anevrismului cerebral rupt debuteaza subit si trebuie sa determine pacientul sa apeleze de urgenta la ajutor medical – iata care sunt simptomele:

• O durere severa de cap care nu se aseamana cu durerile de cap avute in trecut

• Durere puternica in zona cefei

Greata si varsaturi

• Sensibilitate la lumina

Lesin sau pierderea cunostintei

• Atac de apoplexie

Cauzele rupturii unui anevrism cerebral

Nu se stie din ce cauza se rupe un anevrism cerebral, insa exista cativa factori care cresc sansele ca un anevrism sa se rupa si sa sangereze:

• Hipertensiunea

• Emotiile puternice precum supararea sau furia

• Medicamentele care subtiaza sangele ori drogurile precum cocaina

Diagnosticarea anevrismului cerebral

Anevrismul cerebral poate fi depistat intamplator, in timpul unor investigatii facute pentru alte probleme de sanatate. Daca medicul tau suspecteaza insa ca suferi de anevrism cerebral, va folosi o serie de metode medicale pentru confirmarea diagnosticului.

Analize imagistice CT sau IRM

Analizele imagistice precum CT si IRM ajuta medicul sa identifice anevrismul, precum si tipul acestuia. Aceste analize ajuta la identificarea unei posibile hemoragii la nivel intracranian.

Angiograma cerebrala

Angiograma cerebrala este o metoda de testare care foloseste razele X. Angiograma furnizeaza medicului imagini pentru a-l ajuta sa identifice eventualele blocaje sau alte probleme la nivelul vaselor de sange din creier sau din zona cefei, adica de la baza craniului. O substanta de contrast este injectata inainte de expunerea la radiatii.

Analiza cefalorahidiana

Analiza cefalorahidiana, facuta prin punctie lombara si examinarea lichidului cefalorahidian, este facuta de medici atunci cand este suspectata existenta unei hemoragii subarahnoidiana, care rareori este detectata la CT (computer tomograf).

Complicatiile si riscurile anevrismului cerebral

Atunci cand un anevrism cerebral se rupe, sangerarea dureaza, de cele mai multe ori, cateva secunde. Hemoragia insa poate ucide celulele din creier sau poate creste presiune intracraniana. Daca presiunea intracraniana este foarte ridicata, sangele si oxigenul care trebuie sa ajunga la creier pot fi blocate, cauzand pierderea cunostintei si poate chiar si decesul.

Alte complicatii care pot aparea in urma ruperii unui anevrism sunt:

• Revenirea sangerarii – un anevrism care s-a rupt poate cauza sangerare din nou, chiar si dupa oprirea sangerarii initiale.

• Vasospasm cerebral – dupa ruptura unui anevrism, vasele de sange din creier se pot ingusta, cauzand vasospasm cerebral. Acesta limiteaza fluxul sanguin de la nivelul celulelor creierului, producand accident vascular ischemic.

• Hidrocefalie – atunci cand sangerarea cauzata de ruptura unui anevrism se petrece in zona dintre creier si tesutul care il protejeaza (hemoragie subarahnoidiana), sangele poate bloca lichidul cefalorahidian. Astfel, se poate acumula lichid cefalorahidian in exces, cauzand hidrocefalie.

• Hiponatremie – hemoragia subarahnoidiana ce poate aparea din cauza ruperii unui anevrism poate cauza dezechilibre la nivelul sodiului din sange, aparand deficitul de sodiu, adica hiponatremia.

Tratarea anevrismului cerebral

Tratamentul pentru anevrismul cerebral este ales in functie de mai multi factori precum varsta pacientului, dimensiunile anevrismului, alti factori de risc, precum si starea generala de sanatate.

Tratarea anevrismului cerebral nerupt

Anevrismul cerebral nerupt este tratat in functie de dimensiunile sale. Adesea, atunci cand anevrismul are dimensiuni reduse (mai mic de 10 mm), riscul ca acesta sa se rupa este extrem de redus, iar medicii prefera sa tina sub observatie anvrismul, nu sa il opereze.

Tratament medicamentos

In cazul unui anevrism cerebral nerupt, medicul poate recomanda tratament medicamentos cu scopul de a reduce tensiunea arteriala, micsorand astfel si riscul de rupere a anevrismului cerebral, deci de sangerare.

Verificari periodice pentru monitorizarea anevrismului cerebral

In cazul in care medicul hotaraste, in urma analizarii situatiei pacientului, ca nu va interveni chirurgical pentru tratarea anevrismului, atunci este extrem de important sa se realizeze verificari periodice pentru monitorizarea acestuia. In cazul in care in timpul controalelor periodice se observa schimbari ale anevrismului (de forma, de dimensiuni), medicul stabili un alt tip de tratament.

Interventii chirurgicale sau neurochirurgicale

Daca anevrismul cerebral nerupt are dimensiuni mari, daca are o forma bizara, daca este amplasat intr-un loc dificil, fiind sub presiune, ori daca este vorba despre o un pacient cu hipertensiune, medicul va recomanda o interventie chirurgicala sau neurochirurgicala pentru indepartarea anevrismului. Anevrismul poate fi indepartat atat prin ocluzie endovasculara, cat si prin cliparea sacului anevrismal.

Tratarea anevrismului cerebral rupt

Anevrismul cerebral rupt este tratat atat prin interventii chirurgicale, cat si prin metode de recuperare. Timp de 10-14 zile dupa ruperea unui anevrism, internarea in spital este obligatorie intrucat pacientul trebuie sa fie tinut sub permanenta observatie pentru ca medicii sa intervina rapid in caz de sangerare, vasospasm sau alte complicatii ce pot aparea.

Interventii chirurgicale

In functie de dimensiunile, amplasarea si tipul de anevrism, medicul va alege cea mai potrivita metoda chirurgicala pentru traraea anevrismului cerebral rupt.

Cliparea anevrismului cerebral – aceasta procedura se realizeaza prin craniotomie (n.r. taietura craniului), cu scopul de a se localiza anevrismul. Apoi, cu ajutorul microscopului, medicul blocheaza fluxul de sange catre anevrism prin implantarea unui clip metalic.

Ocluzia endovasculara – daca cliparea nu poate fi facuta din cauza ca artera este prea afectata de anevrism, atunci medicul chirurg poate apela la ocluzia endovasculara, adica la blocarea completa a arterei de-a lungul careia se afla anevrismul. Fluxul sanguin este apoi redirectionat, cu ajutorul unui bypass, catre alte artera.

Embolizarea endovasculara – aceasta metoda este folosita in timpul realizarii unei angiograme si necesita anestezie generala. In timpul aceste proceduri, un cateter este introdus pe o artera din zona inghinala, fiind apoi condus catre zona in care se afla anevrismul. Apoi, mici spirale metalice sunt eliberate in interiorul anevrismului, pentru a bloca circulatia sangelui care alimenteaza anevrismul.

Tratament si proceduri de recuperare dupa interventia chirurgicala

Recuperarea dupa interventia chirugicala pentru tratarea unui anevrism cerebral este mai dificila in cazul anevrismului rup decat in cazul celui nerupt. Efectele fizice si psihice ale unui anevrism rupt difera de la caz la caz, in functie de tesuturile afectate de sangerarea cauzata de ruperea anevrismului. Oboseala si slabiciunea pot persista chiar si cateva luni dupa externarea pacientului tratat de anevrism cerebral.

In caz de hemoragie subarahnoidiana, pot aparea probleme cu echilibrul, coordonarea, discursul, inghitirea si vederea. Pe masura ce timpul trece, aceste probleme vor disparea partial sau chiar total. Din punct de vedere fizic, vindecarea poate dura de la cateva luni, la cativa ani.

Exista o serie de proceduri de recuperare pe care pacientul le poate folosi pentru accelerarea procesului de vindecare dupa un anevrism cerebral, incepand de la kinetoterapie (terapie fizica) si pana la sedinte cu logopedul.

Riscurile interventiei chirurgicale in cazul anevrismului cerebral

Riscurile interventiei chirurgicale in cazul anevrismului cerebral sunt destul de mari, avand in vedere ca este o interventie care se realizeaza pe creier. Medicul va evalua, impreuna cu pacientul sau familia acestuia, riscurile interventiei si va stabili daca interventia chirurgicala se va face sau nu.

Cele mai comune riscuri ale unei interventii de acest gen sunt:

• Schimbari comportamentale din cauza unor leziuni neurologice facute in timpul interventiei

• Formarea unor cheaguri de sange

• Inflamarea creierului

• Confuzie

• Infectie

• Probleme de vedere sau de vorbire

Accident vascular cerebral

• Slabiciune

Probleme de memorie si de coordonare

Aceste probleme pot fi temporare sau permanente. In cele mai multe cazuri insa, riscurile la care pacientul se expune daca nu se intervine chirurgical sunt mai mari decat daca apeleaza la o asemenea interventie. 

Prevenirea anevrismului cerebral

Anevrismul poate fi cauzat de hipertensiune, ateroscleroza, traume fizice sau factori genetici. Asadar, unii factori nu pot fi tinuti sub control (de pilda, predispozitia genetica), insa altii pot fi controlati. De exemplu, mentinerea tensiunii arteriale in limitele normale si tratarea sau prevenirea aterosclerozei sunt factori ce pot fi tinuti sub control. Cu toate ca o dieta sanatoasa si un stil de viata la fel de sanatos pot imbunatati sanatatea si pot reduce unii factori de risc, anevrismul cerebral nu este tocmai o afectiune care poate fi prevenita in totalitate.

Dieta sanatoasa si mentinerea sub control a colesterolului

Dieta sanatoasa, saraca in grasimi, previne cresterea colesterolului, deci si a depunerilor de placa pe peretii arterelor. Totodata, si mentinerea sub control a colesterolului pe cale medicamentoasa in caz de dislipidemie este importanta in prevenirea anevrismului cerebral. Cu cat colesterolul este mai mic, cu atat riscul de ateroscleroza scade si, odata cu el, si riscul de anevrism cerebral.

Mentinerea sub control a greutatii

Supraponderabilitatea reprezinta, de asemenea, un factor de risc pentru ateroscleroza. Asadar, pacientul obez trebuie sa scape de kilogarmele in plus si sa mentina sub control greutatea, pentru a preveni anevrismul cerebral.

Evitarea tutunului

Fumatul este un factor de risc important atunci cand vine vorba despre anevrismul cerebral si nu numai. Asadar, fa tot posibilul pentru a renunta la acest viciu, de dragul sanatatii tale. Discuta cu medicul tau pentru a gasi, impreuna, solutii ca tu sa te poti lasa de fumat.

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0