Anevrism Cerebral: cauze, simptome & tratament

1. Informații generale despre anevrismul cerebral
a. Ce este anevrismul cerebral?
b. Tipuri de anevrism cerebral
c. Cauze și factori de risc pentru anevrismul cerebral
d. Simptome anevrism cerebral
e. Cauzele rupturii unui anevrism cerebral
f. Diagnosticare anevrism cerebral
2. Tratare anevrism cerebral
a. Tratarea anevrismului cerebral nerupt
b. Tratarea anevrismului cerebral rupt
c. Riscurile intervenției chirurgicale în cazul anevrismului cerebral
3. Complicații și riscuri anevrism cerebral
4. Prevenire anevrism cerebral
a. Alimentația sănătoasă și menținerea sub control a colesterolului
b. Menținerea sub control a greutății
c. Evitarea tutunului

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Informații generale despre anevrismul cerebral

Anevrismul cerebral, cunoscut și sub denumirea de anevrism intracranian, reprezintă o zonă slăbită la nivelul unui vas de sânge din creier, care de regulă își mărește volumul, căpătând o formă similară unui balon. Un procent de 1,5 – 5% din populația lumii a avut sau va avea un anevrism cerebral.

Ce este anevrismul cerebral?

Un anevrism cerebral este o zonă slăbită sau umflată care se formează la nivelul peretelui unei artere care asigură fluxul de sânge la nivelul creierului. În cele mai multe cazuri, anevrismul cerebral este trecut cu vederea, însă există și situații mai rare în care acesta cauzează ruperea arterei, fapt care duce la hemoragie la nivelul creierului și, ulterior, la accident vascular cerebral.

Tipuri de anevrism cerebral

Există mai multe tipuri de anevrism: anevrismul cerebral sacular, anevrismul cerebral fuziform și pseudoanevrismul.

Anevrism cerebral sacular

Anevrismul cerebral sacular este cel mai comun tip de anevrism și este și principala cauză pentru hemoragiile subarahnoidiane care nu apar în urma unei traume fizice. Acesta are aspectul unui sac, de aici și denumirea, și se formează la bifurcația dintre două artere mari de la baza creierului.

Anevrism cerebral fusiform

Anevrismul cerebral fusiform este foarte rar întâlnit. Acesta arată precum o umflătură care apare pe toate părțile arterei și care se rupe doar arareori.

Pseudoanevrismul

Pseudoanevrismul este, de fapt, un anevrism fals. Acesta apare atunci când se formează o mică deschizătură în peretele unei artere, însă sângele care vrea să iasă prin deschizătura respectivă este blocat de țesutul ce înconjoară artera. Pseudoanevrismul prezintă risc de ruptură și, astfel, de hemoragie, mai mare decât anevrismul real.

Cauze și factori de risc pentru anevrismul cerebral

O persoană poate moșteni genetic tendința de a dezvolta un anevrism, iar de cele mai multe ori acesta se formează după împlinirea vârstei de 40 de ani. Există și cazuri foarte rare de anevrism cerebral la copii, iar de cele mai multe ori acestea nu se manifestă simptomatic decât după ce se produce ruptura. Anevrismul poate apărea și ca o urmare a îngroșării arterelor din cauza aterosclerozei sau din cauza procesului natural de îmbătrânire.

Există și factori de risc care măresc predispoziția pentru această problemă – unii dintre aceștia pot fi controlați, alții nu.

Factorii de risc ai anevrismului cerebral:

Genul – femeile sunt mai predispuse anevrismului cerebral, comparativ cu bărbații;
Istoric în ceea ce privește anevrismul cerebral – persoanele care au avut deja un anevrism sunt mai predispuse să întâmpine din nou această problemă;
Hipertensiunea – riscul unui anevrism cu hemoragie subarahnoidiană este mai mare în rândul persoanelor care suferă de hipertensiune;
Fumatul – acest viciu crește șansele rupturii de anevrism dacă acesta există deja.

Simptome anevrism cerebral

De cele mai multe ori, anevrismul nu cauzează simptome și poate fi descoperit abia în timpul unor analize făcute din motive care nu au legătură cu această problemă. Există însă și situații în care anevrismul declanșează o serie de simptome, care ar trebui să determine pacientul să ceară de urgență ajutor de specialitate.

Simptomele anevrismului cerebral nerupt

Simptomele anevrismului cerebral nerupt apar în situațiile în care anevrismul pune presiune pe o anumită zonă din creier. În funcție de zona afectată, pot apărea simptomele de mai jos:

Durere de cap severă
Vedere încețoșată
Discurs incoerent
Durere în zona cefei

Simptomele anevrismului cerebral rupt

Simptomele anevrismului cerebral rupt debutează subit și trebuie să determine pacientul să apeleze de urgență la ajutor medical – iată care sunt simptomele:

O durere severă de cap care nu se aseamănă cu durerile de cap avute în trecut
Durere puternică în zona cefei
Greață și vărsături
Sensibilitate la lumină
Leșin sau pierderea cunoștinței
Atac de apoplexie

Cauzele rupturii unui anevrism cerebral

Nu se știe din ce cauză se rupe un anevrism cerebral, însă există câțiva factori care cresc riscul ca un anevrism să se rupă și să sângereze:

Hipertensiunea
Emoțiile puternice precum supărarea sau furia
Medicamentele care subțiază sângele ori drogurile precum cocaina

Diagnosticare anevrism cerebral

Anevrismul cerebral poate fi depistat întâmplător, în timpul unor investigații făcute pentru alte probleme de sănătate. Dacă medicul suspectează însă că suferi de anevrism cerebral, va urma pașii pentru confirmarea diagnosticului.

Analize imagistice CT sau IRM

Analizele imagistice precum CT și IRM ajută medicul să identifice anevrismul, precum și tipul acestuia. Aceste analize ajută la descoperirea unei posibile hemoragii la nivel intracranian.

Angiogramă cerebrală

Angiograma cerebrală este o metodă de testare care folosește razele X. Angiograma furnizează medicului imagini pentru a-l ajuta să identifice eventualele blocaje sau alte probleme la nivelul vaselor de sânge din creier sau din zona cefei, adică de la baza craniului. O substanță de contrast este injectată înainte de expunerea la radiații.

Analiza cefalorahidiană

Analiza cefalorahidiană, făcută prin puncție lombară și examinarea lichidului cefalorahidian, este făcută de medici atunci când este suspectată existența unei hemoragii subarahnoidiane, care rareori este detectată la CT (computer tomograf).

Tratare anevrism cerebral

Tratamentul pentru anevrismul cerebral este ales în funcție de mai mulți factori precum vârsta pacientului, dimensiunile anevrismului, alți factori de risc, precum și starea generală de sănătate.

Tratarea anevrismului cerebral nerupt

Anevrismul cerebral nerupt este tratat în funcție de dimensiunile sale. Adesea, atunci când anevrismul are dimensiuni reduse (mai mic de 10 mm), riscul ca acesta să se rupă este extrem de redus, iar medicii preferă să țină sub observație anevrismul, nu să îl opereze.

Tratament medicamentos

În cazul unui anevrism cerebral nerupt, medicul poate recomanda tratament medicamentos cu scopul de a reduce tensiunea arterială, micșorănd astfel și riscul de rupere a anevrismului cerebral, deci de sângerare.

Verificări periodice pentru monitorizarea anevrismului cerebral

În cazul în care medicul hotărăște, în urma analizării situației pacientului, că nu va interveni chirurgical pentru tratarea anevrismului, atunci este extrem de important să se realizeze verificări periodice pentru monitorizarea acestuia. În cazul în care în timpul controalelor periodice se observă schimbări ale anevrismului (de formă, de dimensiuni), medicul poate stabili un alt tip de tratament.

Intervenții chirurgicale sau neurochirurgicale

Dacă anevrismul cerebral nerupt are dimensiuni mari, dacă are o formă bizară, dacă este amplasat într-un loc dificil, fiind sub presiune, ori dacă este vorba despre un pacient cu hipertensiune, medicul va recomanda o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea anevrismului. Anevrismul poate fi îndepărtat atât prin ocluzie endovasculară, cât și prin cliparea sacului anevrismal.

Tratarea anevrismului cerebral rupt

Anevrismul cerebral rupt este tratat atât prin intervenții chirurgicale, cât și prin metode de recuperare. Timp de 10-14 zile după ruperea unui anevrism, internarea în spital este obligatorie întrucât pacientul trebuie să fie ținut sub permanentă observație pentru ca medicii să intervină rapid în caz de sângerare, vasospasm sau alte complicații care pot apărea.

Intervenții chirurgicale

În funcție de dimensiunile, amplasarea și tipul de anevrism, medicul va alege cea mai potrivită metodă chirurgicală pentru tratarea anevrismului cerebral rupt.

Cliparea anevrismului cerebral

Această procedură se realizează prin craniotomie (tăietura craniului), cu scopul de a se localiza anevrismul. Apoi, cu ajutorul microscopului, medicul blochează fluxul de sânge către anevrism prin implantarea unui clip metalic.

Ocluzia endovasculară

Dacă cliparea nu poate fi făcută din cauză că artera este prea afectată de anevrism, atunci medicul chirurg poate apela la ocluzia endovasculară, adică la blocarea completă a arterei de-a lungul căreia se află anevrismul. Fluxul sangvin este apoi redirecționat, cu ajutorul unui bypass, către altă arteră.

Embolizarea endovasculară

Această metodă este folosită în timpul realizării unei angiograme și necesită anestezie generală. În timpul aceste proceduri, un cateter este introdus pe o arteră din zona inghinală, fiind apoi condus către zona în care se află anevrismul. Apoi, mici spirale metalice sunt eliberate în interiorul anevrismului, pentru a bloca circulația sângelui care alimentează anevrismul.

Tratament și proceduri de recuperare după intervenția chirurgicală

Recuperarea după intervenția chirugicală pentru tratarea unui anevrism cerebral este mai dificilă în cazul anevrismului rupt decât în cazul celui nerupt. Efectele fizice și psihice ale unui anevrism rupt diferă de la caz la caz, în funcție de țesuturile afectate de sângerarea cauzată de ruperea anevrismului. Oboseala și slăbiciunea pot persista chiar și câteva luni după externarea pacientului tratat de anevrism cerebral.

În caz de hemoragie subarahnoidiană, pot apărea probleme cu echilibrul, coordonarea, discursul, înghițirea și vederea. Pe măsură ce timpul trece, aceste probleme vor dispărea parțial sau chiar total. Din punct de vedere fizic, vindecarea poate dura de la câteva luni, la câțiva ani.

Există o serie de proceduri de recuperare pe care pacientul le poate folosi pentru accelerarea procesului de vindecare după un anevrism cerebral, începând de la kinetoterapie (terapie fizică) și până la ședințe cu logopedul.

Riscurile intervenției chirurgicale în cazul anevrismului cerebral

Riscurile intervenției chirurgicale în cazul anevrismului cerebral sunt destul de mari, având în vedere că este o intervenție care se realizează pe creier. Medicul va evalua, împreună cu pacientul sau familia acestuia riscurile și va stabili dacă intervenția chirurgicală se va face sau nu.

Cele mai comune riscuri ale unei intervenții de acest gen sunt:

Schimbări comportamentale din cauza unor leziuni neurologice făcute în timpul operației
Formarea unor cheaguri de sânge
Inflamarea creierului
Confuzie
Infecție
Probleme de vedere sau de vorbire
Accident vascular cerebral
Slăbiciune
Probleme de memorie și de coordonare

Aceste probleme pot fi temporare sau permanente. În cele mai multe cazuri însă, riscurile la care pacientul se expune dacă nu se intervine chirurgical sunt mai mari decât dacă apelează la o asemenea intervenție.

Complicații și riscuri anevrism cerebral

Atunci când un anevrism cerebral se rupe, sângerarea durează, de cele mai multe ori, câteva secunde. Hemoragia însă poate ucide celulele din creier sau poate crește presiunea intracraniană. Dacă presiunea intracraniană este foarte ridicată, sângele și oxigenul care trebuie să ajungă la creier pot fi blocate, cauzând pierderea cunoștinței și poate chiar și decesul.

Alte complicații care pot apărea în urma ruperii unui anevrism sunt:

Revenirea sângerării – un anevrism care s-a rupt poate cauza sângerare din nou, chiar și după oprirea sângerării inițiale.
Vasospasm cerebral – după ruptura unui anevrism, vasele de sânge din creier se pot îngusta, cauzând vasospasm cerebral. Acesta limitează fluxul sanguin de la nivelul celulelor creierului, producând accident vascular ischemic.
Hidrocefalie – atunci când sângerarea cauzată de ruptura unui anevrism se petrece în zona dintre creier și țesutul care îl protejează (hemoragie subarahnoidiană), sângele poate bloca lichidul cefalorahidian. Astfel, se poate acumula lichid cefalorahidian în exces, cauzând hidrocefalie.
Hiponatremie – hemoragia subarahnoidiană care poate apărea din cauza ruperii unui anevrism poate cauza dezechilibre la nivelul sodiului din sânge, apărând deficitul de sodiu, adică hiponatremia.

Prevenire anevrism cerebral

Anevrismul poate fi cauzat de hipertensiune, ateroscleroză, traume fizice sau factori genetici. Așadar, unii factori nu pot fi ținuți sub control (de pildă, predispoziția genetică), însă alții pot fi controlați. De exemplu, menținerea tensiunii arteriale în limitele normale și tratarea sau prevenirea aterosclerozei sunt factori care pot fi ținuți sub control. Cu toate că o alimentație sănătoasă și un stil de viață la fel de sănătos pot îmbunătăți starea unei persoane și pot reduce unii factori de risc, anevrismul cerebral nu este o afecțiune care poate fi prevenită în totalitate.

Alimentația sănătoasă și menținerea sub control a colesterolului

Dieta sănătoasă, săracă în grăsimi animale și zahăr, previne creșterea colesterolului, deci și a depunerilor de placă pe pereții arterelor. Totodată, și menținerea sub control a colesterolului pe cale medicamentoasă în caz de dislipidemie este importantă în prevenirea anevrismului cerebral. Cu cât colesterolul este mai mic, cu atât riscul de ateroscleroză scade și, odată cu el, și riscul de anevrism cerebral.

Menținerea sub control a greutății

Supragreutatea reprezintă, de asemenea, un factor de risc pentru ateroscleroză. Așadar, pacientul obez trebuie să scape de kilogramele în plus și să mențină sub control greutatea, pentru a preveni anevrismul cerebral.

Evitarea tutunului

Fumatul este un factor de risc important atunci când vine vorba despre anevrismul cerebral și nu numai. Dacă pacientul nu reușește să se lase de fumat, e bine să ceară sfatul medicului de familie.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Cerebral Aneurysm
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507902/
MSD Manual - Brain Aneurysms
https://www.msdmanuals.com/professional/neurologic-disorders/stroke/brain-aneurysms
Taylor & Francis Online - Unruptured cerebral aneurysms in elderly patients: key challenges and management
https://www.tandfonline.com/doi/citedby/10.1080/07853890.2021.1990393?scroll=top&needAccess=true
Studiul „Unruptured cerebral aneurysms in elderly patients: key challenges and management”, apărut în Annals of Medicine, Volume 53, 2021 - Issue 1, https://doi.org/10.1080/07853890.2021.1990393, autori: Nicholas Caffes et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...