Totul despre apendicită: simptome, diagnostic, tratament

1. Despre apendicită
   a. Ce este apendicita
   b. Apendicita la copii, la adulți și în sarcină
   c. Tipuri de apendicită
      i. Apendicită acută
      ii. Apendicită cronică
2. Cauzele apendicitei și factorii de risc
3. Simptomele apendicitei
4. Diagnostic apendicită
   a. Test de sânge 
   b. Test de urină 
   c. Test de sarcină 
   d. Test pelvin
   e. Imagistică abdominală
   f. Imagistică toracică
5. Tratament apendicită
   a. Operația de apendicită
      i. Cum te pregătești pentru operația de apendicită
      ii. Cât durează operația de apendicită
      iii. Ce înseamnă recuperarea după operația de apendicită
      iv. Ce complicații pot apărea după operația de apendicită
   b. Alte tratamente pentru apendicită
6. Potențiale complicații ale apendicitei
   a. Abcesul apendicular
   b. Ruptura de apendice
   c. Peritonita
7. Prevenire apendicită

 

Despre apendicită

Apendicita este o afecțiune care presupune inflamarea apendicelui, poate fi acută sau cronică și, de regulă, apare la persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani, dar poate apărea și la vârstnici. Odată ce apendicele se inflamează, este necesară o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea acestuia - în caz contrar, se poate rupe și are potențialul de a pune viața în pericol. În momentul ruperii apendicelui, o serie de bacterii sunt împrăștiate în cavitatea abdominală și se produce o infecție, cunoscută sub numele de peritonită. Apendicita nu se poate preveni, dar există metode de scădeare a risculului de a dezvolta această afecțiune.

Ce este apendicita

Apendicita este o inflamație a apendicelui (tub de țesut situat în dreapta abdomenului, cu o lungime de aproximativ 10 cm, care se extinde din intestinul gros). Această afecțiune reprezintă o urgență medicală care are nevoie aproape întotdeauna de intervenție chirurgicală. Odată ce apendicele este scos, calitatea vieții persoanei nu va fi afectată. 

Apendicita la copii, la adulți și în sarcină

Deși apare cel mai des la persoanele cu vârste între 15 și 30 de ani, apendicita se dezvoltă și la copii. În cazul copiilor, apendicita se manifestă de obicei printr-o durere de stomac în zona buricului, care coboară apoi spre partea dreaptă a abdomenului. De asemenea, e posibil să apară pierderea poftei de mâncare, febră, greață și vărsături. În cazul în care copilul are aceste simptome, medicul trebuie contactat imediat.

În ceea ce privește apendicita în sarcină, aceasta apare în formă acută și este una dintre cele mai frecvente urgențe non-ginecologice care afectează femeile însărcinate. Deși apendicita poate fi confundată cu disconfortul abdominal din timpul sarcinii, e bine ca gravida să se adreseze medicului dacă simte dureri în partea dreaptă jos a abdomenului, deoarece altfel pot apărea complicații, inclusiv pierderea sarcinii.

Apendicita apare mai des la adulții tineri până în 30 de ani, dar și vârstnicii se pot confrunta cu afecțiunea. Dacă simptomele apar la vârstnici, trebuie sunat la numărul de urgență 112, deoarece, în caz de apendice perforat, riscul de mortalitate este mai mare în cazul lor.

Tipuri de apendicită

În funcție de simptome și de necesitatea de necesitatea tratamentului, apendicita poate fi acută sau cronică.

Apendicită acută

Apendicita acută este apariția bruscă și severă a afecțiunii, simptomele dezvoltându-se rapid, într-o zi sau două. Acest tip de apendicită este cel mai frecvent și are nevoie urgentă de tratament, altfel există riscul de ruptură de apendice, care poate avea consecințe fatale.

Apendicita acută poate fi simplă (inflamația apendicelui este una obișnuită) sau complicată (gangrenoasă, când apendicele este tumefiat și cu abcese sau flegmonoasă, când apendicele este mărit și în pericol de a se sparge). O formă mai rară a apendicitei acute este plastronul apendicular (un fel de tumoră localizată în fosa iliacă dreaptă), care poate apărea în 48-72 de ore de la debutul afecțiunii.

Apendicită cronică

Apendicita cronică este mai puțin obișnuită decât cea acută, simptomele sunt mai ușoare și pot să apară și să dispară de mai multe ori de-a lungul unor săptămâni, luni sau chiar ani. Acest tip de apendicită este mai greu de diagnosticat și, de multe ori, nu este diagnosticat decât când ajunge în faza acută.

Cauzele apendicitei și factorii de risc

În multe cazuri, cauza apendicitei nu este cunoscută; experții cred că se dezvoltă atunci când o parte a apendicelui este blocată. Diverse elemente pot bloca apendicele: un fragment de fecale rigidizate, foliculii limfoizi măriți, viermii intestinali, o tumoare sau o leziune gravă. Când apendicele este blocat, bacteriile se pot multiplica în interiorul lui, ceea ce poate duce la apariția inflamației și a puroiului, care cauzează dureri abdominale.

Apendicita poate afecta pe oricine, dar anumite persoane sunt mai susceptibile decât altele. Factorii de risc pentru apendicită sunt vârsta (15-30 de ani), sexul (e mai frecventă la bărbați decât la femei) și istoricul familial (dacă părinții au avut apendicită).

Simptomele apendicitei

Persoanele care au apendicită se confruntă cu unul sau mai multe dintre următoarele simptome:

  • Durere în partea superioară a abdomenului sau în jurul buricului
  • Durere în partea dreaptă jos și o sensibilitate crescută a zonei
  • Pierderea apetitului
  • Indigestie
  • Greață
  • Vărsături
  • Diaree sau constipație
  • Umflarea abdomenului
  • Imposibilitatea de a elimina gazele intestinale
  • Febră ușoară.

Dacă apar aceste simptome, e necesar ca persoana afectată să apeleze la medic. Înainte de control se vor evita consumul de alimente și băuturi, administrarea de medicamente calmante ori laxative și aplicarea de comprese cu apă caldă, întrucât acestea pot duce la ruperea apendicelui.

Diagnostic apendicită

Dacă medicul suspectează că ai apendicită, va efectua întâi un examen fizic, verificând sensibilitatea zonei din dreapta jos a abdomenului, inflamația și rigiditatea. Apoi, va recomanda unul sau mai multe teste pentru a stabili clar diagnosticul.

Test de sânge

Pentru a căuta semnele unei infecții (deoarece apendicita este adesea însoțită de o infecție bacteriană), medicul poate indica analize de sânge. Simptome similare cu ale apendicitei pot da și infecțiile urinare sau ale altor organe din abdomen.

Test de urină

Pentru a respinge posibilitatea unei infecții urinare sau renale, medicul poate indica și analize de urină.

Test de sarcină

O sarcină ectopică poate fi confundată cu apendicita, deci, la o pacientă cu simptome de apendicită, dacă medicul suspectează această problemă, va indica un test de sarcină sau chiar o ecografie transvaginală.

Test pelvin

Tot în cazul femeilor care ajung la medic cu simptome de apendicită, medicul face și un examen pelvin, inspectând vaginul și colul uterin, deoarece simptomele pot fi cauzate în realitate de boala inflamatorie pelvină sau de un chist ovarian. 

Imagistică abdominală

Pentru a verifica gradul de inflamare a apendicelui (și pentru a identifica alte cauze potențiale ale simptomelor), medicul poate solicita o ecografie sau o radiografie abdominală, un CT sau un RMN abdominal.

Imagistică toracică

Simptome asemănătoare cu cele de apendicită dă și pneumonia în lobul inferior drept al plămânilor, astfel încât medicul poate solicita și o radiografie toracică sau un CT.

Tratament apendicită

Planul de tratament pentru apendicită poate include operație pentru îndepărtarea apendicelui, operație pentru curățarea abcesului apendicular, antibiotice, antialgice și dietă lichidă.

Operația de apendicită

Operația de scoatere a apendicelui, numită apendicectomie, este tratamentul standard pentru aproape toate cazurile de apendicită. Apendicectomia se poate face prin chirurgie tradițională sau prin laparoscopie. Dacă medicul suspectează că este vorba de apendicită, în general operația este recomandată rapid, pentru a evita o ruptură de apendice. Dacă pacientul are și un abces apendicular, procedura va avea două părți: mai întâi, puroiul va fi drenat și abia apoi va fi scos apendicele.

Cum te pregătești pentru operația de apendicită

Având în vedere că, de obicei, pacienții sunt aduși la urgență pentru această operație, în multe cazuri nu poate fi vorba de o pregătire acasă. 

Dacă, totuși, pacientul își programează operația, înainte de procedură trebuie să nu mănânce și să nu bea nimic timp de 8 ore, pentru ca medicul chirurg să vadă mai bine cavitatea abdominală și pentru a se reduce riscul de aspirație a conținutului stomacului în plămâni. De asemenea, medicul va sfătui pacientul dacă e cazul să nu ia anumite medicamente (unii medici recomandă, de exemplu, ca pacienții care iau insulină să nu o ia în dimineața operației).

Cât durează operația de apendicită

În general, operația de apendicită se face sub anestezie generală și durează aproximativ 30 de minute. Dacă există complicații (de exemplu, ruptură de apendice), intervenția poate dura mai mult. Chirurgul îndepărtează apendicele și, dacă acesta a explodat sau dacă pacientul a făcut peritonită, curăță și cavitatea abdominală și drenează puroiul.

Ce înseamnă recuperarea după operația de apendicită

Pacientul se poate ridica și deplasa după 12 ore de la operație, iar în 1-2 zile se poate spăla și apoi se poate externa, dacă operația a fost simplă (apendicele nu era rupt). 

În primele zile după operație, persoana trebuie să bea apă suficientă (8 pahare), să consumă alimente cât mai simple (cartofi fierți, orez, banane, iaurt), să nu bea alcool și să nu facă efort. În general, se vor evita eforturile mari și ridicarea de greutăți pentru aproximativ două săptămâni după operație.

Dacă pacientul simte nevoia să tușească, își va presa în acest timp o pernă pe abdomen, pentru a evita presiunea asupra locului operat.

Dacă operația a fost mai complexă, în caz de apendice rupt, pacientul va mai rămâne la spital sub observație și va fi tratat cu antibiotice. E posibil să aibă nevoie și de administrarea unor antialgice.

În două săptămâni, cel mult trei, persoana își poate relua activitățile obișnuite, dacă operația a fost efectuată prin chirurgie tradițională. În cazul în care intervenția a fost făcută prin laparoscopie, și deci incizia a fost mai mică, recuperarea poate fi mai rapidă.

Medicul trebuie contactat imediat dacă, după o apendicectomie, persoana se confruntă cu vărsături, durere abdominală crescândă, roșeață și durere sau puroi la locul operației, febră și amețeală.

Ce complicații pot apărea după operația de apendicită

Riscurile potențiale ale apendicectomiei sunt:

  • Blocaj intestinal: aproximativ 3% dintre pacienții operați de apendicită fac această complicație, care împiedică persoana să aibă scaun și să elimine gazele intestinale.
  • Naștere prematură: apendicectomia în timpul sarcinii poate duce la naștere prematură în 8-10% dintre cazuri. Riscul este de obicei mai mare dacă apendicele s-a rupt.
  • Infectarea locului operației: această complicație apare la mai puțin de 2% dintre pacienții care au fost supuși unei laparoscopii și la aproximativ 4% dintre cei care au fost operați prin metoda tradițională.

Mai puțin de 1% dintre pacienții care au trecut printr-o apendicectomie au complicații precum un cheag de sânge, o infecție de tract urinar, o pneumonie, un infarct sau poate fi vorba chiar de deces.

Alte tratamente pentru apendicită

Deși unele cercetări arată că tratarea apendicitei acute cu antibiotice ar putea ajuta pacientul să evite operația, în prezent nu există tratament pentru apendicită fără operație. De asemenea, nu există dovezi cum că anumite remedii naturiste ar fi utile pentru tratamentul apendicitei. În cazuri rare, pacientul cu apendicită se poate simți mai bine fără să aibă nevoie de operație, dar, în general, aceasta este o urgență medicală care se tratează prin intervenție chirurgicală. 

Potențiale complicații ale apendicitei

Apendicita poate avea complicații grave, cum ar fi un abces, o ruptură de apendice sau peritonita. Pentru a preveni sau a gestiona aceste complicații, medicul va recomanda operația și antibiotice.

Abcesul apendicular

Abcesul apendicular este un fel de buzunar plin cu puroi în apendice. Din abces se pot scurge puroi și bacterii în cavitatea abdominală. Când se face apendicectomia, chirurgul drenează mai întâi abcesul, apoi scoate apendicele.

Ruptura de apendice

Apendicita poate duce și la ruptura de apendice. Dacă apendicele se sparge, poate împrăștia materii fecale și bacterii în cavitatea abdominală.

Peritonita

Dacă bacteriile se împrăștie în cavitatea abdominală, țesutul care o căptușește se poate inflama și infecta. Această problemă este cunoscută sub numele de peritonită, afecțiune care pune viața în pericol. 

Prevenire apendicită

Nu se cunoaște nicio metodă sigură de a preveni apendicita, dar măsura care se poate lua pentru a scădea riscul este adoptarea unei alimentații care pune accentul pe fibre (fructe, legume, orez brun, pâine integrală și leguminoase - fasole, năut, linte, mazăre) și consumul suficient de apă (8 pahare pe zi sau mai multe, în funcție de activitatea fizică pe care o desfășoară o persoană și de temperatura mediului ambiental). De altfel, această afecțiune este mai puțin răspândită în țările în care populația consumă preponderent alimente bogate în fibre.
 

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Appendicitis
https://www.nhs.uk/conditions/appendicitis/
Johns Hopkins Medicine - Appendicitis
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/appendicitis

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0