Semnele si simptomele unui anevrism, pe care nu trebuie sa le ignori

Orice afecțiune care determină slăbirea pereților arterelor poate provoca un anevrism. Cele mai frecvente cauze sunt ateroscleroza și hipertensiunea arterială, rănile profunde și infecțiile. Însă, este posibil să te naști cu slăbiciune la unul dintre pereții arterelor.

Ce este anevrismul

Anevrismul este, potrivit definiției, o "umflătură" / o dilatație anormală a peretelui unui vas de sânge. Un anevrism se poate diseca spontan, provocand hemoragii interne și un posibil deces. De aceea, medicii vor să atragă atenția despre natura anevrismelor și să ajute populația să facă diferența dintre un anevrism și o migrenă, de exemplu, atunci cand acesta este localizat la nivel cerebral. Sau între o durere abdominală obișnuintă și una persistentă și pulsatila ombilicală, dacă vorbim de anevrismul de aortă abdominală.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Anevrismele pot apărea în orice vas de sânge, dar de obicei se formează în abdomenul sau în porțiunile toracice ale aortei - principalul vas de sânge care transportă sângele din inimă - sau în arterele care hrănesc creierul ori chiar în cord, la nivelul unuia dintre pereții acestuia.

Anevrismele cerebrale sunt grave, în timp ce cele din alte zone, cum ar fi gamba, pot fi mai puțin periculoase.

Cea mai gravă amenințare a unui anevrism este că se va rupe și va provoca un accident vascular cerebral sau sângerare masivă, care poate pune viața în pericol. Un anevrism mare vă poate afecta circulația și duce la formarea de cheaguri de sânge.

Este important să fie diagnosticat, tratat din timp și monitorizat. Anevrismele au adesea simptome ușoare sau deloc, așa că examenele de rutină pot ajuta medicul să verifice semnele de avertizare. Alteori, acestea sunt depistate întâmplător, în cadrul examenelor de rutină imagistice.

Care sunt tipurile de anevrism?

În funcție de localizarea lor, există câteva tipuri de anevrisme:

Anevrism aortic

După cum sugerează și numele, acest tip este localizat în aortă. Poate fi legată de întărirea arterelor, cunoscută și sub numele de ateroscleroză. Poate fi o afecțiune moștenită sau o complicație a hipertensiunii arteriale sau a fumatului.

Anevrism cerebral

Apare în peretele unui vas de sânge din creier. Fumatul crește riscul dezvoltării sau agravării acestuia. Anevrismele cerebrale au două forme, conform Fundației Brain Aneurysm (BAF):

Anevrism sacular - Este cel mai frecvent tip, se prezintă sub forma unui sac care se dezvoltă pe secțiunea „y” a arterei, precum și pe gâtul și tulpina care se formează.
Anevrism fuziform - Acest tip de anevrism este mai puțin obișnuit și are o „excavație” egală a peretelui arterei pe toate părțile fără tulpină. Este, de asemenea, tipul de anevrism care se rupe rar.

Anevrismul arterei poplitee

Unul dintre cele mai frecvente anevrisme vasculare periferice îl reprezintă o slăbiciune a peretelui arterei care furnizează sânge către articulația genunchiului, gambei și coapsei.

Anevrismul ventricular

Este o umflătură în peretele inimii, iar un atac de cord în antecedente ar fi cea mai frecventă cauză. În cazuri rare, o leziune toracică gravă poate duce și la anevrismul ventricular.

Cum se poate depista un anevrism?

Pentru a se depista și diagnostica un anevrism, medicul va face o anamneză țintită, dacă un alt membru al familiei a avut unul. Însă de multe ori nu se ridică suspiciunea prezenței acestuia în timpul unei consultații obișnuite. El poate fi depistat în cadrul unor consultații de tipul:

Auscultare cardiacă
Verificarea tensiunii arteriale
Eco doppler al arterelor carotide
Palparea abdominală și identificarea unei mase de țesut pulsatil
Depistarea în spatele genunchiului de anevrisme poplitee
Ecocardiograma

Dacă medicul suspectează că aveți un anevrism în aortă, artera principală a organismului, este posibil să recomande un examen eco-doppler. Acesta este nedureros și poate identifica și măsura un anevrism. Dacă se consideră că ar fi localizat în piept, s-ar putea să vi se recomande o scanare CT toracică.

Dacă medicul este îngrijorat că aveți unul pe creier, este posibil să vă faceți o scanare CT sau un test invaziv numit angiografie, prin care o substanță de contrast este injectată într-o arteră a unui braț sau a unui picior și ajunge la creier.

Un RMN poate verifica, de asemenea, aorta sau vasele de sânge din creier. Medicul va afla dimensiunea, tipul și locația anevrismului, pentru a determina găsirea celui mai bun tratament.

Anevrismul toracic

Cea mai frecventă cauză a unui anevrism de aortă toracică este întărirea arterelor - în ateroscleroză. Această afecțiune este mai frecventă la persoanele cu colesterol ridicat, hipertensiune arterială pe termen lung sau care fumează.

Simptomele anevrismului toracic pot include:

Durere în maxilar, gât sau partea superioară a spatelui.
Durere în piept sau spate.
Respirație șuierătoare, tuse sau dificultăți de respirație ca urmare a presiunii asupra traheei (trahee).
Răgușeală ca urmare a presiunii asupra corzilor vocale.
Dificultăți la înghițire din cauza presiunii asupra esofagului.

Un anevrism de aortă toracică reprezintă un risc serios pentru sănătate deoarece, în funcție de localizarea și dimensiunea sa, se poate rupe sau diseca, provocând sângerare internă care pune viața în pericol. Puteți trăi cu un anevrism de aortă toracică și există multe modalități de a preveni despicarea peretelui vasului de sânge care provoacă scurgerea sângelui sau, chiar mai rău, o ruptură a anevrismului.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Unele anevrisme de aortă sunt ereditare sau congenitale, cum ar fi valva aortică bicuspidă, infecții sau afecțiuni inflamatorii. Când este detectat la timp, un anevrism de aortă toracică poate fi adesea reparat prin intervenție chirurgicală sau alte tehnici mai puțin invazive.

Anevrismul de aortă abdominală

Anevrismele de aortă abdominală cresc adesea lent, fără simptome vizibile, ceea ce le face dificil de detectat. Unele anevrisme nu se rup niciodată si rămân mici. Altele cresc în timp, uneori rapid.
Dacă aveți un anevrism de aortă abdominală în creștere, este posibil să observați:

Durere profundă, constantă în zona abdomenului sau în partea laterală a abdomenului (abdomen)
Dureri de spate
Un puls lângă ombilic
Anevrismul cerebral

Medicii descriu durerea pe care o simte un pacient în urma unui anevrism, comparativ cu durerea pe care o simțim când avem o migrena: anevrismul este precum cea mai mare durere de cap pe care ai avut-o vreodată, în toata viața ta.

Aproximativ 25% dintre persoanele care au un anevrism cerebral rupt nu supraviețuiesc în primele 24 de ore. Douăzeci și cinci la sută mor din cauza complicațiilor în decurs de șase luni. În general, aproximativ 40 la sută din cazurile de anevrisme cerebrale care se rup sunt fatale, arată statisticile.

În ultimii ani, totuși, prognosticul în rândul persoanelor cu anevrisme cerebrale nerupte s-a îmbunătățit, conform datelor obținute între anii 2006-2016 și publicate într-un studiu publicat în august 2020 în Journal of NeuroInterventional Surgery ¹.

Nu este deloc surprinzător ca o persoana să vină la Camera de Gardă ori la Urgență, chiar dacă are un istoric medical de dureri de cap sau de migrene, și să spună ca se simte de parcă ar fi fost lovit(a) de fulger sau că are o durere de cap care e atât de intensă, încât nu poate sta în picioare. Anevrismul este această durere de cap severă, care iese din tipare.

Cum își poate da seama o persoană care suferă de migrene cum "arată" un anevrism

Persoanele cu migrene au, uneori, o aură (tulburări vizuale) și totodată au rutine și anumite lucruri pe care le fac pentru ca ajuta la ameliorarea durerii de cap - de exemplu, faptul ca stau într-o cameră întunecoasă, in liniste, și își iau medicamentele. Dar dacă aceste lucruri nu ajută, ar putea fi vorba de un anevrism. Acesta este o durere de cap unică și, intr-adevar, principalul simptom este că persoana simte că această durere de cap nu este la fel ca nicio altă durere de cap pe care a avut-o vreodată în viața sa.

Pe scurt, dacă ai antecedente medicale legate de migrene și rutinele tale de tratament nu te ajută, este vital să ceri imediat asistență medicală.

Semnele și simptomele unui anevrism cerebral

Potrivit medicilor, cele mai intalnite semne și simptome ale unui anevrism (ruptura unui vas de sange) sunt:

o pleoapă căzută;
vedere încețoșată sau când persoana vede dublu;
confuzie;
pierderea constientei;
greață și vărsături;
crize/atac de apoplexie;
sensibilitate la lumină;
durere de cap extrem de severă, subită.

Un anevrism care nu s-a rupt poate produce următoarele simptome:

o pupilă dilatată;
modificarea vederii sau vedere dublă;
amorțire pe o parte a feței;
durere deasupra unui ochi și durere în spatele unui ochi.

Cum este tratat un anevrism?

Singura modalitate de a trata un anevrism este repararea acestuia printr-o intervenție chirurgicală sau o procedură endovasculară. Uneori, intervenția chirurgicală nu este posibilă sau poate reprezenta mai mult pericol decât anevrismul. Monitorizarea atentă și medicația pot fi cele mai bune în acest caz.

Pentru anevrismele inoperabile, vi se pot prescrie medicamente pentru a vă scădea tensiunea arterială sau pentru a ușura forța bătăilor inimii. Șansele tale să se spargă vor scădea.

Chiar și pentru un anevrism operabil, medicul dumneavoastră poate încerca mai întâi medicamente și o abordare de așteptare, monitorizând creșterea acestuia.

Este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală dacă medicul dumneavoastră constată că anevrismul a devenit suficient de mare pentru a fi periculos. Un chirurg o poate trata prin introducerea unui clip care întrerupe fluxul de sânge în zona afectată. În unele cazuri, anevrismul poate fi îndepărtat. Acea secțiune de arteră poate fi înlocuită cu o grefă sintetică.

Prevenirea anevrismelor

Pentru a preveni un anevrism sau pentru a împiedica agravarea anevrismului, procedați în felul următor:

Nu fumați și nu folosiți produse din tutun. Renunțați la fumat și evitați fumatul pasiv. Dacă aveți nevoie de ajutor pentru a renunța, discutați cu medicul dumneavoastră despre medicamente și terapii care vă pot ajuta. De altfel, fumatul este un factor de risc pentru toate tipurile de anevrisme. Fumatul poate crește, de asemenea, riscul de recidivă după ce a fost tratat un anevrism. Un studiu publicat în Journal of Neurosurgery a constatat că dintr-un grup de persoane care au fost tratate cu repararea anevrismului endovascular (EVAR), foștii și actualii fumători au avut o rată de recurență de 23,6, iar cei care nu au fumat niciodată au avut o rată de recurență de 17,2% ².
Adoptați o dietă sănătoasă. Concentrați-vă pe consumul unei varietăți de fructe și legume, cereale integrale, carne de pasăre, pește și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi. Evitați grăsimile saturate și trans și limitați sarea.
Ține tensiunea arterială și colesterolul sub control. Dacă medicul dumneavoastră v-a prescris medicamente, luați-le conform instrucțiunilor.
Faceți exerciții fizice regulate. Încercați să obțineți cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate aerobă moderată. Dacă nu ați fost activ, începeți încet și continuați. Discutați cu medicul dumneavoastră despre ce tipuri de activități sunt potrivite pentru dvs.

Medicii ne sfătuiesc să sunăm la 112 dacă dezvoltăm o durere de cap extremă si subită ori la nivel toracic sau abdominal sau dacă cineva din preajma noastră își pierde conștiența sau dacă are o criză/un atac de apoplexie.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul ”Trends in mortality and morbidity after treatment of unruptured intracranial aneurysm in the United States, 2006–2016”, 2020, Journal of NeuroInterventional Surgery, autori: Majidi S, Mehta A, De Leacy R, et al.
https://jnis.bmj.com/content/neurintsurg/12/Suppl_1/A4.full.pdf
2 Studiul „Influence of smoking on aneurysm recurrence after endovascular treatment of cerebrovascular aneurysms”, publicat în Journal of Neurosurgery, autori:John Futchko MD, Jordan Starr MD, Darryl Lau MD
https://thejns.org/view/journals/j-neurosurg/128/4/article-p992.xml
Brain Aneurysm Basics - Brain Aneurysm Foundation
https://www.bafound.org/about-brain-aneurysms/brain-aneurysm-basics/
American Heart Association-What Is an Aneurysm?
https://www.heart.org/en/health-topics/aortic-aneurysm/what-is-an-aneurysm#.WwMdCqkh1mS