Riscul de a avea un al doilea accident vascular cerebral

Rezumat: Persoanele care au trecut printr-un accident vascular cerebral prezintă un risc mai mare de a suferi un nou AVC. Probabilitatea diferă în funcție de cauza primului atac cerebral, vârstă, starea vaselor de sânge și controlul factorilor de risc.

Riscul este mai ridicat în primele zile și luni, dar rămâne prezent pe termen lung. Respectarea tratamentului, controalele medicale și schimbarea stilului de viață pot reduce considerabil pericolul.

1. Ce înseamnă un al doilea accident vascular cerebral?
2. Cât de mare este riscul de recidivă după un AVC?
3. Factori care cresc riscul unui nou atac cerebral
a. Hipertensiunea arterială necontrolată
b. Fibrilația atrială și alte boli de inimă
c. Colesterolul mărit și diabetul
d. Fumatul, alcoolul și sedentarismul
4. În ce perioadă este cel mai mare riscul unui al doilea AVC?
5. Semnele unui nou accident vascular cerebral
a. Slăbiciune sau amorțeală bruscă
b. Tulburări de vorbire și vedere
c. Amețeală, dezechilibru și durere de cap severă
6. Cum poate fi prevenit un al doilea atac cerebral?
a. Respectarea tratamentului recomandat
b. Controlul tensiunii, glicemiei și colesterolului
c. Alimentația echilibrată și mișcarea
d. Renunțarea la fumat
7. Concluzie

Recomandările Experților DOC

1. Ce înseamnă un al doilea accident vascular cerebral?

Un al doilea accident vascular cerebral este un nou episod de întrerupere sau reducere a circulației sângelui către creier, apărut după ce persoana a mai trecut printr-un AVC. În limbajul obișnuit, evenimentul mai este numit atac cerebral recurent.

Majoritatea accidentelor vasculare cerebrale sunt ischemice. Acestea apar când un cheag blochează un vas de sânge care alimentează creierul. Un AVC hemoragic apare când un vas cerebral se rupe și provoacă o sângerare.

Al doilea AVC nu trebuie să fie neapărat de același tip ca primul. O persoană poate avea inițial un accident vascular cerebral ischemic, iar ulterior un episod ischemic sau hemoragic, în funcție de factorii săi de risc.

Un nou atac cerebral poate afecta aceeași zonă a creierului sau o regiune diferită. Urmările depind de dimensiunea și localizarea leziunii, de rapiditatea tratamentului și de starea generală a pacientului.

Uneori, simptomele primului AVC nu au dispărut complet. Apariția bruscă a unei slăbiciuni noi, agravarea vorbirii sau instalarea altor manifestări neurologice trebuie considerate o urgență, nu o simplă parte a recuperării.

Persoanele care au suferit un accident ischemic tranzitoriu, numit AIT sau „mini-AVC”, prezintă și ele un risc crescut de accident vascular cerebral. AIT-ul produce simptome temporare, dar reprezintă un avertisment important.

2. Cât de mare este riscul de recidivă după un AVC?

Riscul nu este identic pentru toți supraviețuitorii. El depinde de tipul primului AVC, cauza sa, vârstă, bolile asociate, tratamentul primit și măsura în care factorii de risc sunt controlați.

Datele folosite în materialele actuale de prevenție arată că aproximativ unul din patru supraviețuitori ai unui accident vascular cerebral produs prin cheag poate suferi un alt AVC. Această estimare descrie riscul general, nu evoluția sigură a unei anumite persoane.

Ratele raportate diferă considerabil între studii și populații. O analiză recentă concentrată asupra adulților tineri cu AVC ischemic a găsit rate de recurență de aproximativ 4,5-7,3% la un an și 10,5-12,8% la cinci ani.

Un studiu populațional mai vechi a raportat un risc de 7,4% în primul an și de 19,4% în primii cinci ani. Diferențele dintre cifre apar din cauza vârstei participanților, tipurilor de AVC și tratamentelor disponibile.

Cifrele nu trebuie privite ca o predicție personală. Un pacient cu hipertensiune necontrolată, fibrilație atrială netratată și fumat activ poate avea un risc mult diferit de cel al unei persoane care urmează tratamentul și are valorile controlate.

Un accident vascular cerebral anterior este el însuși un factor de risc important. Totuși, o parte semnificativă a riscului poate fi influențată prin tratament, monitorizare și schimbări durabile ale stilului de viață.

3. Factori care cresc riscul unui nou atac cerebral

a. Hipertensiunea arterială necontrolată

Hipertensiunea este unul dintre cei mai importanți factori care pot fi modificați. Presiunea ridicată afectează treptat pereții arterelor și favorizează îngustarea, rigidizarea sau ruperea acestora.

După un accident vascular cerebral, tensiunea trebuie monitorizată regulat. Pentru majoritatea pacienților, recomandările de prevenție secundară urmăresc o valoare sub 130/80 mmHg, însă obiectivul trebuie individualizat de medic.

Tratamentul poate include unul sau mai multe medicamente antihipertensive. Dozele nu trebuie schimbate și tratamentul nu trebuie oprit doar pentru că valorile au devenit normale. Normalizarea poate fi chiar efectul medicamentelor.

b. Fibrilația atrială și alte boli de inimă

Fibrilația atrială este o tulburare de ritm în care camerele superioare ale inimii bat neregulat. Sângele poate stagna și poate forma cheaguri, care se pot deplasa spre creier.

Fibrilația atrială poate fi permanentă sau poate apărea doar în episoade. Unele persoane simt palpitații, dar altele nu au simptome. De aceea, o electrocardiogramă scurtă nu o identifică întotdeauna.

După un accident vascular cerebral fără cauză clară, medicul poate recomanda monitorizarea ritmului cardiac pentru mai multe zile sau o perioadă mai lungă. Detectarea fibrilației atriale poate schimba tratamentul de prevenție.

În anumite cazuri sunt prescrise anticoagulante, medicamente care reduc formarea cheagurilor. Ele nu sunt potrivite tuturor pacienților și nu trebuie înlocuite sau asociate cu aspirină fără recomandare medicală.

Insuficiența cardiacă, bolile valvelor, infarctul miocardic și anumite modificări structurale ale inimii pot crește, de asemenea, riscul unui nou atac cerebral. Evaluarea cardiologică poate fi necesară în cadrul prevenirii secundare.

c. Colesterolul mărit și diabetul

Colesterolul LDL ridicat favorizează formarea plăcilor de aterom în artere. Aceste plăci pot îngusta vasele sau se pot rupe, determinând apariția unui cheag.

După un AVC ischemic, medicul poate recomanda o statină sau alt tratament pentru reducerea colesterolului. Alegerea medicamentului și valoarea-țintă depind de cauza accidentului vascular cerebral și de riscul cardiovascular total.

Tratamentul nu trebuie întrerupt deoarece colesterolul a scăzut. Valorile bune pot arăta că dieta și medicamentele funcționează, nu că riscul a dispărut.

Diabetul afectează în timp vasele de sânge și este asociat cu un risc mai mare de AVC recurent. Hiperglicemia se asociază frecvent și cu hipertensiune, colesterol anormal sau exces ponderal.

Controlul diabetului poate necesita alimentație adaptată, mișcare, monitorizarea glicemiei și medicamente. Obiectivele trebuie stabilite individual, deoarece scăderea excesivă a glicemiei poate fi periculoasă la unele persoane.

d. Fumatul, alcoolul și sedentarismul

Fumatul afectează pereții arterelor, favorizează formarea cheagurilor și crește riscul cardiovascular. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri după un accident vascular cerebral.

Nu este suficientă doar reducerea numărului de țigări. Persoanele care nu reușesc singure pot solicita consiliere și tratament pentru dependența de nicotină, stabilit împreună cu medicul.

Consumul mare de alcool poate crește tensiunea, favoriza fibrilația atrială și reduce capacitatea pacientului de a respecta tratamentul. Alcoolul poate interacționa și cu unele medicamente.

Sedentarismul contribuie la hipertensiune, diabet, creștere în greutate și pierderea forței musculare. După AVC, mișcarea trebuie adaptată capacității pacientului și eventualelor probleme de echilibru.

Un program de recuperare poate include kinetoterapie, mers supravegheat și exerciții progresive. Efortul nu trebuie început brusc dacă persoana are afecțiuni cardiace sau dizabilități importante.

4. În ce perioadă este cel mai mare riscul unui al doilea AVC?

Riscul unui nou accident vascular cerebral este deosebit de ridicat imediat după primul eveniment. Primele zile, săptămâni și luni reprezintă o perioadă critică pentru investigații și inițierea prevenirii secundare.

Cauza primului AVC poate fi încă activă. De exemplu, o arteră sever îngustată poate continua să producă cheaguri, iar fibrilația atrială netratată poate determina un nou embol.

De aceea, evaluarea cauzei trebuie începută rapid. Recomandările actuale susțin realizarea sau inițierea investigațiilor etiologice în primele 48 de ore, atunci când situația clinică permite.

Pericolul nu dispare după primul an. Un nou atac cerebral poate apărea și după mai mulți ani, mai ales dacă tensiunea, colesterolul, diabetul sau fibrilația atrială nu sunt controlate.

Medicamentele prescrise pentru prevenție sunt adesea necesare pe termen lung. Oprirea lor fără aviz medical poate reactiva rapid riscul care fusese redus prin tratament.

Controalele nu ar trebui abandonate după finalizarea recuperării fizice. Prevenirea unui al doilea AVC este un proces pe termen lung, care necesită reevaluări și ajustarea tratamentului.

5. Semnele unui nou accident vascular cerebral

Semnele unui nou AVC apar, de regulă, brusc. Chiar dacă manifestările dispar după câteva minute, poate fi vorba despre un AIT, care necesită evaluare urgentă.

Nu aștepta să vezi dacă simptomele trec și nu conduce persoana la spital cu mașina personală. În România trebuie apelat imediat numărul unic de urgență 112.

a. Slăbiciune sau amorțeală bruscă

Un semn tipic este slăbiciunea sau amorțeala apărută brusc la nivelul feței, brațului ori piciorului, mai ales pe o singură parte a corpului.

Fața poate deveni asimetrică, iar un colț al gurii poate cădea. Persoana poate să nu poată ridica ambele brațe sau unul dintre ele coboară involuntar.

Pot apărea dificultăți la mers, lipsa coordonării sau imposibilitatea de a folosi mâna. Aceste simptome nu trebuie puse automat pe seama sechelelor vechiului AVC.

Orice agravare bruscă sau simptom nou este o urgență. Ora exactă la care manifestările au început trebuie notată, deoarece influențează alegerea tratamentului.

b. Tulburări de vorbire și vedere

Persoana poate vorbi neclar, poate folosi cuvinte nepotrivite sau poate să nu înțeleagă ce i se spune. Uneori nu poate formula nicio propoziție, deși pare conștientă.

O verificare simplă este solicitarea repetării unei fraze. Vorbirea brusc incoerentă sau imposibilitatea de a repeta corect poate indica un atac cerebral.

Tulburările de vedere pot include pierderea vederii la un ochi, vedere dublă sau dispariția unei părți din câmpul vizual. Ele pot fi trecătoare, dar necesită tot evaluare urgentă.

Semnele principale de AVC pot fi reținute prin metoda FAST: față căzută, slăbiciunea unui braț, vorbire afectată și timpul de a apela serviciul de urgență.

c. Amețeală, dezechilibru și durere de cap severă

Amețeala bruscă, pierderea coordonării și dificultatea de a merge pot apărea într-un AVC care afectează partea posterioară a creierului.

Aceste simptome pot avea și cauze mai puțin grave. Totuși, asocierea cu vedere dublă, vorbire neclară, slăbiciune, amorțeală sau vărsături impune apelarea imediată a serviciului de urgență.

O durere de cap extrem de intensă, instalată brusc, poate sugera o hemoragie cerebrală. Pot apărea greață, vărsături, confuzie, somnolență, convulsii sau pierderea stării de conștiență.

Nu se administrează aspirină unei persoane cu simptome de AVC înainte de evaluarea medicală. Dacă există o hemoragie, aspirina poate agrava sângerarea.

6. Cum poate fi prevenit un al doilea atac cerebral?

Prevenirea începe prin identificarea cauzei primului accident vascular cerebral. Tratamentul eficient pentru un AVC provocat de fibrilație atrială poate fi diferit de cel indicat în ateroscleroza arterelor.

Planul poate include medicamente, schimbări ale stilului de viață și, în anumite cazuri, proceduri asupra arterelor sau inimii. Acesta trebuie personalizat și reevaluat periodic.

a. Respectarea tratamentului recomandat

După un AVC ischemic, medicul poate prescrie un antiagregant, precum aspirina sau clopidogrelul, ori un anticoagulant dacă există o indicație precisă, cum este fibrilația atrială.

Aceste categorii nu sunt interschimbabile. Asocierea sau schimbarea lor fără acord medical poate provoca sângerări sau poate lăsa pacientul insuficient protejat.

Pot fi prescrise și medicamente pentru tensiune, colesterol sau diabet. Pentru a evita omisiunile, pot fi utile o cutie săptămânală pentru comprimate și alarmele telefonului.

Reacțiile adverse trebuie discutate cu medicul. În multe situații există alternative, însă abandonarea completă a tratamentului crește riscul unui nou atac cerebral.

b. Controlul tensiunii, glicemiei și colesterolului

Tensiunea poate fi măsurată acasă cu un aparat validat. Valorile trebuie notate și prezentate medicului, fără modificarea dozelor pe baza unei singure măsurători.

Analizele periodice pot include glicemia, hemoglobina glicozilată, colesterolul LDL, funcția rinichilor și alte teste necesare tratamentului.

Controlul acestor valori nu înseamnă doar administrarea medicamentelor. Alimentația, greutatea, somnul, mișcarea și reducerea consumului de sare contribuie la prevenție.

Obiectivele diferă între pacienți. Persoanele fragile, vârstnice sau cu mai multe boli pot avea nevoie de ținte adaptate pentru evitarea amețelilor, căderilor sau hipoglicemiei.

c. Alimentația echilibrată și mișcarea

Este recomandată o alimentație bazată pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, pește, nuci și grăsimi nesaturate. Sarea, carnea procesată, zahărul și grăsimile saturate trebuie limitate.

Porțiile și necesarul caloric se adaptează greutății și nivelului de activitate. Pacienții cu dificultăți de înghițire au nevoie de recomandări speciale pentru evitarea înecului și a pneumoniei de aspirație.

Mișcarea regulată ajută la controlul tensiunii, glicemiei, colesterolului și greutății. Ea poate susține și recuperarea mersului, echilibrului și independenței.

Tipul exercițiilor trebuie stabilit împreună cu echipa medicală, mai ales dacă există paralizie, dureri, probleme cardiace sau risc de cădere.

d. Renunțarea la fumat

Renunțarea la fumat reduce expunerea vaselor la substanțe care favorizează inflamația, ateroscleroza și formarea cheagurilor.

Este importantă și evitarea fumului pasiv. Familia poate sprijini pacientul prin păstrarea locuinței fără fum și prin renunțarea împreună la țigări.

Consilierea, terapia de substituție nicotinică sau alte medicamente pot crește șansele de reușită. Alegerea se face cu medicul, ținând cont de tratamentul și starea pacientului.

Renunțarea este benefică indiferent de vârstă sau de numărul anilor în care persoana a fumat.

7. Concluzie

Un accident vascular cerebral anterior crește probabilitatea unui nou episod, mai ales în primele zile și luni. Riscul continuă însă și după mai mulți ani.

Hipertensiunea necontrolată, fibrilația atrială, colesterolul mare, diabetul, fumatul, alcoolul în exces și sedentarismul sunt factori importanți pentru apariția unui al doilea AVC.

Prevenția trebuie adaptată cauzei primului atac cerebral. Respectarea tratamentului, controalele periodice și un stil de viață echilibrat pot reduce semnificativ riscul.

Simptomele apărute brusc, precum asimetria feței, slăbiciunea unui braț, tulburările de vorbire, pierderea vederii sau dezechilibrul, necesită apelarea imediată a numărului 112.

Un nou atac cerebral nu poate fi prevenit în toate situațiile, dar mulți factori pot fi controlați. Colaborarea constantă cu medicul este esențială pentru protejarea creierului, inimii și vaselor de sânge.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Cât poți trăi după un AVC?
Răspuns: Nu există o durată valabilă pentru toți. Speranța de viață depinde de severitatea și tipul AVC-ului, vârstă, bolile asociate, recuperare și prevenirea unui nou accident vascular cerebral. Mulți pacienți trăiesc ani sau decenii întregi după un AVC.

Întrebare: Cât de probabil este să faci un al doilea AVC?
Răspuns: Riscul diferă individual. În materialele de prevenție este folosită estimarea că aproximativ unul din patru supraviețuitori ai unui AVC produs prin cheag va avea un alt episod, dar tratamentul și controlul factorilor de risc pot reduce pericolul.

Întrebare: După cât timp se poate repeta un atac cerebral?
Răspuns: Un nou atac cerebral poate apărea după zile, luni sau ani. Riscul este deosebit de mare în perioada imediat următoare primului AVC, motiv pentru care investigațiile și tratamentul preventiv trebuie începute rapid.

Întrebare: Care este tensiunea recomandată după un AVC?
Răspuns: Pentru numeroși pacienți se urmărește o tensiune sub 130/80 mmHg, dar obiectivul trebuie stabilit individual de medic, în funcție de tipul AVC-ului, vârstă, tratament și celelalte boli.

Întrebare: Ce faci când apar din nou semne de AVC?
Răspuns: Apelează imediat 112, chiar dacă simptomele sunt ușoare sau dispar. Notează ora debutului, nu administra medicamente fără indicație și nu aștepta până a doua zi pentru a solicita ajutor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Recurrent ischemic stroke in young adults: A multicenter cohort study, systematic review, and meta-analysis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40292815/
Studiul „Recurrent ischemic stroke in young adults: A multicenter cohort study, systematic review, and meta-analysis”, apărut în Int J Stroke. 2026 Jan;21(1):24-35. doi: 10.1177/17474930251340799. Epub 2025 Apr 28, autori: Gabriel Yi Ren Kwok et al.
PMC - Targeting inflammation to reduce recurrent stroke
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10964390/
Studiul „Targeting inflammation to reduce recurrent stroke”, apărut în Int J Stroke. 2023 Oct 19;19(4):379–387. doi: 10.1177/17474930231207777, autori: Annaelle Zietz et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...