Tuberculoza (TBC) - Ce este, Simptome si Tratament

Ce trebuie sa stim despre TBC

Cauzele TBC-ului

Cum se manifesta TBC-ul

Forme de TBC

Factorii de risc ai TBC-ului

Diagnosticarea TBC-ului

Complicatiile TBC-ului

Tratarea TBC-ului

Normele de igiena pentru bolnavii de TBC

Cum se trateaza TBC-ul

Alimentatia pentru TBC

Metode de prevenire a TBC-ului

Importanta vaccinului contra TBC

Tratarea preventiva a tuberculozei latente

Intarirea sistemului imuntar

Izolarea persoanelor bolnave de TBC

Ce trebuie sa stim despre TBC

Tuberculoza sau TBC, numita in trecut "oftică", este o boala extrem de infectioasa care afecteaza in principal plamanii. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, tuberculoza este una dintre primele 10 cauze de deces la nivelul intregii lumi, iar 1,7 milioane de oameni au murit de TBC in 2016. Tuberculoza este mai frecventa in tarile in curs de dezvoltare. Aceasta boala poate fi, de regula, prevenita si este vindecabila daca persoana indeplineste conditiile corespunzatoare.

Ce este tuberculoza?

Tuberculoza este o infectie bacteriana raspandita prin inhalarea unor picaturi mici de saliva ce provin din tusea sau stranutul unei persoane infectate. Boala afecteaza in principal plamanii, insa ea poate sa afecteze orice parte a corpului, inclusiv glandele din abdomen, oasele si sistemul nervos. TBC este o afectiune grava, dar poate fi vindecata daca este tratata cu antibioticele corespunzatoare.

Cauzele TBC-ului

O bacterie numita "Mycobacterium tuberculosis" (numita si bacilul Koch) este cea care provoaca tuberculoza sau TBC. Exista o gama variata de bacili (una din formele cele mai frecvente ale bacteriei) care duc la aparitia tuberculozei, iar unii dintre acesti bacili au devenit rezistenti la medicamente. Bacilii de tuberculoza sunt transmisi prin intermediul picaturilor infectate din aer. Odat ce ajung in aer, o alta persoana din apropiere le poate inhala.

O persoana care are TBC poate sa transmita bacilii prin:

• stranut;

• tuse;

• vorbire;

• cantat;

Persoanele care au un sistem imunitar care functioneaza bine este posibil sa nu se confrunte cu simptome ale tuberculozei, chiar daca acestea sunt infectate cu bacteria care provoaca boala. Aceasta este cunoscuta sub numele de infectie tuberculoasa latenta sau inactiva.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), aproximativ un sfert din populatia lumii are o infectie tuberculoasa latenta. Tuberculoza latenta nu este contagioasa, dar infectia poate deveni o boala activa, in timp. Infectia tuberculoasa activa te poate imbolnavi atat pe tine, cat si pe altii din jurul tau.

Cum se manifesta TBC-ul (simptome)

Infectia tuberculoasa activa, de regula, provoaca multe simptome care sunt cel mai frecvent legate de sistemul respirator, inclusiv faptul ca persoana tuseste cu sange sau are sputa (secretii sau flegma in cursul unui acces de tuse). Este posibil sa te confrunti cu tusea care dureaza mai bine de trei saptamani si sa simti durere cand tusesti sau durere chiar si in timp ce respiratia ta e normala. Alte simptome pot fi:

• oboseala sau epuizarea inexplicabila;

• febra;

transpirate nocturna;

• pierderea poftei de mancare;

• scaderea in greutate.

Desi TBC-ul afecteaza de regula plamanii, boala poate sa afecteze si alte organe, cum ar fi rinichii, coloana vertebrala, maduva osoasa si creierul. Simptomele pot varia in functie de organul care este infectat. De exemplu, tuberculoza la nivelul rinichilor te poate face sa urinezi cu sange.

Simptomele clinice si semnele tuberculozei pulmonare pot include:

  • febra,
  • transpiratii nocturne,
  • tuse (adesea cronica),
  • hemoptizie (tuse ori expectoratie cu sange),
  • scaderea sau pierderea apetitului,
  • scaderea in greutate si sau pierderea masei musculare (neintentionat),
  • oboseala sau o stare proasta, durere in piept (durere in timp ce persoana respira),
  • dificultati in respiratie,
  • ganglioni limfatici umflati,
  • pneumonita (poate fi singurul simptom la varstnici).

Ce simptome are TBC localizata in plamani?

Simptomele tuberculozei de la nivelul plamanilor pot include:

  • o tuse grava, care persista mai mult de 3 saptamani
  • scaderea in greutate
  • pierderea poftei de mancare
  • tuse cu sputa si sange, uneori
  • dureri in piept
  • stare de slabiciune sau oboseala
  • frisoane
  • febra
  • transpiratii nocturne.

Ce simptome are TBC in afara plamanilor?

Mai rar, infectiile de tipul tuberculozei se dezvolta in zone din exteriorul plamanilor, cum ar fi micile glande care fac parte din sistemul imunitar (ganglionii limfatici), oasele si articulatiile, sistemul digestiv, vezica urinara si sistemul reproducator, cat si creierul si nervii (sistemul nervos).

Simptomele TBC pot fi - atunci cand boala este localizata in afara plamanilor:

  • ganglioni limfatici umflati tot timpul
  • durere abdominala
  • durere si faptul ca pacientul nu isi poate misca osul sau articulatia afectata
  • confuzie
  • durere de cap care persista
  • convulsii.


Tuberculoza care afecteaza alte parti din corp este mai frecventa la persoanele care au sistemul imunitar slabit, spun expertii.

Forme de TBC

Exista mai multe tipuri sau forme de tuberculoza, dar principalele doua tipuri sunt denumite fie infectie tuberculoasa activa, fie infectie tuberculoasa latenta.

• Tuberculoza activa este atunci cand boala produce in mod activ simptome si poate fi transmisa altor persoane.

• Tuberculoza latenta (infectia inactiva) este atunci cand persoana este infectata cu bacteria Mycobacterium tuberculosis, dar aceasta bacterie nu produce simptome (de obicei, datorita faptului ca sistemul imunitar suprima dezvoltarea si raspandirea bacteriilor), iar pacientul nu are bacili Koch in sputa.

Persoanele cu o infectie tuberculoasa latenta, de regula, nu pot raspandi bacteria Mycobacterium tuberculosis la alte persoane, cu exceptia cazului in care sistemul imunitar cedeaza. In acest caz, cand sistemul imunitar este prea slabit, se reactiveaza infectia, lucru care rezulta intr-o forma activa de tuberculoza, astfel incat persoana in cauza devine contagioasa.

Multe alte tipuri de tuberculoza exista, fie in forma activa, fie in forma latenta (inactiva) a bolii. Aceste tipuri de tuberculoza sunt numite in functie de semnele si in functie de sistemele din corp pe care bacteria Mycobacterium tuberculosis le infecteaza preferential. Aceste tipuri de infectie cu bacilii Koch pot varia de la o persoana la alta:

• Tuberculoza pulmonara - aceasta forma infecteaza in principal sistemul pulmonar,

• Tuberculoza cutanata - pacientul prezinta simptome la nivelul pielii,

• Tuberculoza diseminata - descrie mici zone infectate, raspandite in corp; este vorba de leziuni sau granuloame de aproximativ 1-5 milimetri, care se gasesc in organele din corp. Nu este un lucru neobisnuit ca unii indivizi sa dezvolte mai mult de un singur tip de tuberculoza activa.

Factorii de risc ai TBC-ului

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, peste 95% dintre toate decesele care au legatura cu cazurile de tuberculoza au loc in tarile unde populatia are venituri mici si medii, cu alte cuvinte, cei din aceste tari au un risc crescut. Persoanele care fumeaza sau folosesc in mod gresit droguri de mare risc sau consuma alcool pe termen lung au o probabilitate mai mare sa aiba o infectie activa (tuberculoza in forma activa), la fel si persoanele care sunt diagnosticate cu HIV si cu alte probleme ale sistemului imunitar.

Tot potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, tuberculoza este "ucigasul" principal al persoanelor care sunt HIV pozitive. Alti factori de risc pentru a dezvolta o infectie tuberculoasa activa includ:

• diabetul,

• bolile cronice de rinichi in stadiul terminal,

• malnutritia,

• anumite cancere.

Medicamentele care suprima functionarea sistemului imunitar pot, totodata, sa ii supuna pe pacienti unui risc de a dezvolta o infectie tuberculoasa activa, indeosebi medicamentele care ajuta la impiedicarea respingerii unui organ transplantat.

Alte medicamente care iti pot creste riscul de a face tuberculoza sunt cele administrate pentru a trata:

• cancerul,

• artrita reumatoida,

• boala Crohn,

• psoriazisul,

• lupusul.

Faptul ca o persoana calatoreste in regiuni geografice unde ratele de tuberculoza sunt foarte mari ii creste riscul de a lua infectia. Printre aceste regiuni se afla: India, anumite parti din Africa, Mexic si alte tari din America Latina, China si multe alte tari din Asia, parti din Rusia si alte tari ale fostei Uniuni Sovietice, insule din Sud-Estul Asiei.

Grupuri vulnerabile de persoane

Anumite persoane au un risc mai mare de a face tuberculoza, spun expertii. Printre acestea se afla:

  • copiii care locuiesc in zone cu numeroase cazuri de TBC
  • persoanele care au rude apropiate din tari cu o incidenta mare de TBC
  • persoanele care locuiesc sau lucreaza cu oameni, de peste 3 luni, intr-o zona cu incidenta mare de TBC.

Oricine poate face TBC, inca cel mai mare risc il au persoanele care:

  • locuiesc in, provin din sau au petrecut timp intr-o tara sau o regiune cu incidenta mare de TBC
  • au contact apropiat prelungit cu un pacient care este infectat
  • traiesc in conditii precare
  • au o afectiune ori conditie medicala care le slabeste sistemul imunitar (de exemplu, HIV)
  • urmeaza tratamente care le slabesc sistemul imunitar (chimioterapia)
  • sunt foarte tinere sau foarte batrane - sistemul imunitar al varstnicilor si al copiilor foarte mici este mai slabit decat cel al adultilor sanatosi
  • au avut un transplant de organe
  • au o stare precara de sanatate ori o dieta prea saraca in nutrienti din cauza stilului de viata sau a altor factori.

Diagnosticarea TBC-ului

Tuberculoza poate fi depistata prin mai multe metode. Una dintre aceste metode este testul cutanat.

Medicul tau poate folosi testul PPD (testul cutanat la tuberculina), pentru a determina daca esti infectat sau nu cu bacteria care provoaca TBC-ul. Pentru acest test, medicul iti va injecta o cantitate foarte mica de PPD (un derivat de proteine purificate) sub stratul superior al pielii tale.

Intr-un interval de doua sau de trei zile dupa acest test, va trebui sa revii la cabinetul medicului pentru interpretarea rezultatelor. Daca exista un semn pe pielea ta, de peste 5 mm in diametru acolo unde PPD a fost injectat, ai putea avea infectia cu bacteria care provoaca tuberculoza.

Acest test cutanat iti va spune daca ai sau nu o infectie tuberculoasa. El nu poate determina daca ai o infectie tuberculoasa activa. Reactiile de pe piele care au dimensiuni intre 5 si 15 mm pot fi considerate rezultate pozitive, in functie de factorii de risc, de sanatatea pacientului si de antecedentele medicale. Toate reactiile de pe piele mai mari de 15 mm sunt considerate pozitive, indiferent de factorii de risc ai persoanei. Chiar si asa, acest test nu este perfect. Unele persoane nu au reactii la test, chiar daca au tuberculoza, pe cand alte persoane au rezultate la test, desi nu au TBC.

Teste de sange - Medicul tau poate folosi un test de sange, ca urmare a rezultatelor obtinute la testul cutanat pentru diagnosticarea tuberculozei. Testul de sange poate fi recomandat pentru anumite grupuri de persoane. Rezultatele la testul de sange sunt raportate ca fiind pozitive, negative sau nedeterminate. La fel ca si testul cutanat, testul de sange nu poate indica daca ai sau nu in organism o forma activa de tuberculoza.

Radiografia toracica - Daca testul cutanat sau testul de sange este pozitiv, cel mai probabil pacientul va fi trimis sa faca o radiografie in zona toracica (la piept), iar aceasta metoda evidentiaza petele mici de pe plamani. Aceste zone sau pete sunt semnul unei infectii (semne de tuberculoza) si indica faptul ca organismul pacientului incearca sa izoleze bacteria care provoaca tuberculoza.

Daca radiografia toracica are rezultate negative, cel mai probabil pacientul are o infectie tuberculoasa latenta (inactiva). Totodata, este posibil ca rezultatele testelor pacientului sa fi fost incorecte, asa ca ar putea fi necesare alte teste.

Alte teste: medicul tau poate recomanda, totodata, sa faci si alte teste in ceea ce priveste sputa (mucusul) extrasa din interiorul plamanilor tai, pentru a verifica daca este prezent bacilul Koch (bacteria care cauzeaza cele mai multe cazuri de tuberculoza).

Alte teste, precum Computer Tomografia (scanarea CT), bronhoscopia sau biopsia pulmonara ar putea fi necesare daca rezultatele obtinute la alte teste raman neclare.

Complicatiile TBC-ului

Desi este posibil ca unii pacienti sa nu dezvolte niciun fel de complicatii, alti pacienti pot avea complicatii usoare si chiar unele severe, inclusiv decesul. Unele dintre cele mai grave complicatii includ:

  • afectarea sau deteriorarea functiei pulmonare,
  • dureri osoase (coloana vertebrala, coaste si articulatii),
  • meningita,
  • proasta functionare a rinichilor si/sau a ficatului,
  • tamponada cardiaca
  • si tulburari de vedere.


Alte infectii, boli si conditii medicale pot complica o infectie tuberculoasa, precum si accesul insuficient la ingrijiri medicale.

Tratarea TBC-ului

Multe infectii bacteriene se trateaza cu antibiotice vreme de o saptamana sau doua saptamani, insa TBC-ul este diferit, asa ca necesita un protocol mai complex de tratament.

Normele de igiena pentru bolnavii de TBC

Tuberculoza pulmonara este o boala vindecabila, infectia poate fi indepartata cu ajutorul tratamentului, dar daca este lasata netratata sau nu este pe deplin tratata, boala poate provoca adesea complicatii care pot pune viata pacientului in pericol.

Pentru a impiedica raspandirea bolii, exista anumite norme de igiena pentru bolnavii de TBC. Potrivit specialistilor, se sugereaza ca pacientii care au o infectie tuberculoasa activa sa fie tratati dupa ce au fost izolati de ceilalti pacienti, impreuna cu o serie de medicamente anti-tuberculoza, pentru a preveni raspandirea bolii.

Cum se trateaza TBC-ul

Tratamentul pentru TBC depinde de tipul de infectie tuberculoasa pe care il are pacientul si de sensibilitatea la medicamente a bacililor care provoaca acea forma de tuberculoza. Pentru tuberculoza latenta (inactiva), trei medicamente anti-TBC sunt folosite in patru programe diferite recomandate de medicii specialisti. Medicamentele acestea sunt:

  1. izoniazida (INH), un antibiotic folosit pentru tratamentul tuberculozei;
  2. rifampicina (RIF), un antibiotic folosit pentru a trata mai multe tipuri de infectii bacteriene, printre care si tuberculoza;
  3. rifapentina (RPT), un antibiotic folosit tot in tratamentul tuberculozei.

Dozele si regimul de tratament sunt alese de medicul care trateaza pacientul, in functie de starea generala a acelui pacient si de tipul de TBC la care persoana a fost expusa. Persoanele diagnosticate cu o infectie tuberculoasa activa, in general, trebuie sa ia o combinatie de medicamente, pe o perioada de 6 pana la 9 luni. Tratamentul complet, recomandat de medic, trebuie dus la bun sfarsit, adica trebuie sa fie facut complet. In caz contrar, exista o mare probabilitate ca infectia cu bacilii Koch sa revina.

Daca tuberculoza este recurenta, ea poate fi rezistenta la medicamentele administrate anterior, iar medicului ii va fi mult mai dificil sa o trateze daca boala a revenit.

Medicamentele din prima linie de aparare folosite pentru a trata tuberculoza activa sunt:

  1. izoniazida (INH),
  2. rifampicina (RIF),
  3. etambutol
  4. pirazinamida,
  5. si rifapentina.


Medicul iti poate prescrie mai multe medicamente antibiotice, deoarece unele bacterii care provoaca tuberculoza sunt rezistente la anumite tipuri de medicamente. Cea mai intalnita combinatie de medicamente pentru tuberculoza activa include: izoniazida, etambutolul, pirazinamida, rifampicina si rifapentina.

In cazul unor pacienti, distrugerea plamanilor poate fi foarte grava si singura optiune de tratament ramasa ar putea fi rezectia chirurgicala a tesutului pulmonar afectat de TBC.

Alimentatia pentru TBC

Pentru tratamentul tuberculozei este nevoie de medicamente din clasa antibioticelor (cele enumerate mai sus). Remediile naturiste (unele alimente) sau cele preparate acasa nu vor trata TBC-ul, dar in cel mai bun caz, unele dintre ele pot sa ajute in reducerea simptomelor. Lista acestor remedii sau alimente poate include: laptele, ananasul, coacazul indian, bananele si multe altele. Pacientii ar trebui sa discute cu medicul lor inainte de a apela la aceste alimente.

Metode de prevenire a TBC-ului

Uneori poate fi dificil sa eviti sa iei tuberculoza daca lucrezi intr-un mediu frecventat de persoane care au TBC sau daca ai grija de un prieten sau de un membru al familiei care sufera de tuberculoza, dar asta nu inseamna ca boala nu poate fi prevenita. Persoanele care au fost diagnosticate cu o infectie tuberculoasa activa ar trebui sa evite aglomerarile de oameni pana cand boala lor nu mai este contagioasa.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, persoanele cu o forma activa de tuberculoza pot sa infecteze intre 10 si 15 oameni prin contactul apropiat, pe an, daca nu isi iau masuri de precautie (de exemplu, sa poarte o masca chirurgicala, pentru a impiedica particulele de saliva sa se raspandeasca in aer).

Importanta vaccinului contra TBC

Majoritatea oamenilor care locuiesc in regiuni geografice cu risc crescut din intreaga lume sunt vaccinati contra tuberculozei inca de cand sunt copii. Vaccinul este numit Bacillus Calmette-Guerin (abreviat BCG) si protejeaza doar impotriva anumitor forme de TBC.

Specialistii spun ca vaccinul BCG poate sa intervina in interpretarea testului cutanat la tuberculina, insa chiar si asa, el este un vaccin deosebit de important si un numar mare de tari inca il folosesc pentru a reduce infectiile cu TBC in copilarie si tuberculoza diseminata.

Noi medicamente si noi tratamente sunt, in prezent, in curs de dezvoltare pentru a preveni tuberculoza latenta (inactiva) si infectia tuberculoasa activa, in special pentru ca unii pacienti dezvolta o infectie tuberculoasa rezistenta la mai multe medicamente.

In unele tari, tratamentele implica vaccinul numit Bacillus Calmette-Guérin (BCG), care este important. Acest vaccin este util in prevenirea formelor severe de tuberculoza extra-pulmonara (din afara plamanilor) la copii, dar el nu previne dezvoltarea tuberculozei pulmonare.

tuberculoza tratamentTratarea preventiva a tuberculozei latente (infectia inactiva)

Faptul ca ai in organism bacteria Mycobacterium tuberculosis (cunoscuta si ca bacilul Koch), care cauzeaza cele mai multe cazuri de TBC, asta nu inseamna neaparat ca vei avea simptomele unei tuberculoze active.

Daca totusi ai o infectie tuberculoasa cu aceasta bacterie si nu prezinti simptomele specifice, cel mai probabil ai o tuberculoza latenta. Din fericire, tratarea preventiva a tuberculozei latente este posibila.

Medicul tau iti poate recomanda un protocol scurt de tratament cu antibiotice, pentru a impiedica infectia sa se transforme intr-o infectie tuberculoasa activa.

Medicamentele pentru tuberculoza latenta trebuie sa fie luate intr-un interval care incepe de la trei luni si care poate ajunge pana la noua luni, in functie de medicamentele recomandate de medic si de combinatia folosita.

Intarirea sistemului imuntar

Fie ca ai sau nu o infectie cu bacteria care cauzeaza cele mai multe cazuri de TBC, intarirea sistemului imunitar este foarte importanta. De exemplu, persoanele cu tuberculoza latenta nu sunt contagioase si nu prezinta simptome, deoarece sistemul lor imunitar le protejeaza si le impiedica sa se imbolnaveasca. Dar retine ca este posibil ca tuberculoza latenta sa se dezvolte, in timp, si sa devina o forma activa de tuberculoza.

Cere sfatul medicului specialist si respecta recomandarile lui pentru a-ti intari sistemul imunitar si pentru a preveni o eventuala infectie cu bacilii Koch. Majoritatea oamenilor cu aceasta bacterie au un risc de pana la 15% in decursul vietii sa se imbolnaveasca de TBC. Riscul poate fi si mai mare daca ai afectiuni si boli care iti compromit sistemul imunitar, cum ar fi infectia cu HIV.

Izolarea persoanelor bolnave de TBC

Specialistii in boli infectioase recomanda ca pacientii care au o infectie tuberculoasa probabila activa sa fie izolati intr-un salon privat (metodele precum izolarea pacientului se numesc "carantina"), unde aerul este filtrat cu ajutorul unui filtru performant si eficient. Mai mult, personalul medical care are grija de acesti pacienti cu TBC trebuie sa poarte masti de protectie de unica folosinta, suficient de eficiente pentru a tine la distanta bacteriile care se pot transmite prin aerul respirat.

Izolarea continua a pacientului este sugerata pana cand la testele realizate pe mostrele de sputa se obtin trei rezultate negative consecutive (de obicei, dupa aproximativ doua sau patru saptamani de tratament). Prevenirea tuberculozei implica atat tratarea precoce a bolii, pentru a reduce sansele ca infectia sa fie transmisa si altor persoane, si izolarea persoanelor bolnave de TBC, pana cand acestea nu mai sunt contagioase.

Prognosticul este bun, mai ales daca persoanele cu TBC si-au tratat infectia in mod corespunzator, nu au omis nicio doza si au respectat intocmai recomandarile medicului.

 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

  • NHS Choices - https://www.nhs.uk/conditions/tuberculosis-tb/
  • American Lung Association - https://www.lung.org/lung-health-and-diseases/lung-disease-lookup/tuberculosis/tuberculosis-symptoms.html
  • World Health Organization - https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/tuberculosis
  • NHS Choices - https://www.nhs.uk/conditions/tuberculosis-tb/symptoms/
  • Centers for Disease Control and Prevention - https://www.cdc.gov/features/tbsymptoms/index.html

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0