Tuberculoza (TBC) - Ce este, Simptome si Tratament

1. Ce trebuie să știi despre tuberculoză (TBC)?
   a. Ce este tuberculoza? 
   b. Cauze și factori de risc tuberculoză
   c. Simptome tuberculoză
   d. Forme de tuberculoză
   e. Diagnosticare tuberculoză
2. Tratament tuberculoză
   a. Normele de igienă pentru bolnavii de tuberculoză
   b. Tratament medicamentos tuberculoză
   c. Alimentația pentru tuberculoză
3. Complicații tuberculoză
4. Metode de prevenire a tuberculozei
   a. Importanța vaccinului contra tuberculozei
   b. Tratarea preventivă a tuberculozei latente
   c. Întărirea sistemului imuntar
   d. Izolarea persoanelor bolnave de tuberculoză

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC


Ce trebuie să știi despre tuberculoză (TBC)?

Tuberculoza sau TBC-ul, numită în trecut „oftică”, este o boală extrem de infecțioasă care afectează în principal plămânii. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), tuberculoza este una dintre primele 10 cauze de deces la nivelul întregii lumi și este mai frecventă în țările în curs de dezvoltare. Această boală poate fi, de regulă, prevenită și este vindecabilă dacă persoana îndeplinește condițiile corespunzătoare.

Ce este tuberculoza?

Tuberculoza este o infecție bacteriană răspândită prin inhalarea unor picături mici de salivă care provin din tusea sau strănutul unei persoane infectate. Boala atacă în principal plămânii, însă poate să afecteze orice parte a corpului, inclusiv glandele din abdomen, oasele și sistemul nervos. TBC este o afecțiune gravă, dar poate fi vindecată dacă este tratată corespunzător

Cauze și factori de risc tuberculoză

O bacterie numită Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) este cea care provoacă tuberculoza. Există o gamă variată de bacili care duc la apariția tuberculozei, iar unii dintre acești bacili au devenit rezistenți la medicamente. Bacilii de tuberculoză sunt transmiși prin intermediul picăturilor infectate din aer. Odată ce ajung în aer, o altă persoană din apropiere le poate inhala.

O persoană care are TBC poate să transmită bacilii prin strănut, tuse, vorbire sau cântat. Persoanele care au un sistem imunitar care funcționează bine este posibil să nu se confrunte cu simptome ale tuberculozei, chiar dacă acestea sunt infectate cu bacteria care provoacă boala. Aceasta este cunoscută sub numele de infecție tuberculoasă latentă sau inactivă.

Potrivit OMS, aproximativ un sfert din populația lumii are o infecție tuberculoasă latentă. Tuberculoza latentă nu este contagioasă, dar infecția poate deveni o boală activă, în timp. Persoanele care fumează, folosesc droguri sau consumă alcool pe termen lung au o probabilitate mai mare să aibă o infecție activă, la fel și persoanele care sunt diagnosticate cu HIV și cu alte probleme ale sistemului imunitar.

Alți factori de risc pentru a dezvolta o infecție tuberculoasă activă includ diabetul, bolile cronice de rinichi în stadiul terminal, malnutriția și anumite cancere. Medicamentele care suprimă funcționarea sistemului imunitar pot, totodată, să îi supună pe pacienți unui risc de a dezvolta o infecție tuberculoasă activă, îndeosebi medicamentele care ajută la împiedicarea respingerii unui organ transplantat.

Alte medicamente care pot crește riscul de TBC sunt cele administrate pentru a trata cancerul, poliartrita reumatoidă, boala Crohn, psoriazisul și lupusul. Faptul că o persoană călătorește în regiuni geografice unde ratele de tuberculoză sunt foarte mari îi crește riscul de a lua infecția. Printre aceste regiuni se află: India, anumite părți din Africa, Mexic și alte țări din America Latină, China și multe alte țări din Asia, părți din Rusia și alte țări ale fostei Uniuni Sovietice, insule din Sud-Estul Asiei.

Anumite persoane au un risc mai mare de a face tuberculoză, de exemplu copiii care locuiesc în zone cu numeroase cazuri de TBC, persoanele care au rude apropiate din țări cu o incidență mare a tuberculozei, persoanele care locuiesc sau lucrează cu oameni, de peste 3 luni, într-o zonă cu incidență mare a bolii.

Oricine poate face TBC, încă cel mai mare risc îl au oamenii care au contact apropiat prelungit cu un pacient care este infectat, trăiesc în condiții precare, au o afecțiune care le slăbește sistemul imunitar (de exemplu, HIV) sau urmează tratamente care le slăbesc sistemul imunitar (chimioterapia).

Simptome tuberculoză

Infecția tuberculoasă activă, de regulă, provoacă multe simptome care sunt cel mai frecvent legate de sistemul respirator, inclusiv faptul că persoana tușește cu sânge sau are spută (secreții sau flegmă în cursul unui acces de tuse). Tusea durează mai bine de trei săptămâni și persoana afectată poate să simtă durere în piept când tușește sau chiar când respiră normal. 

Alte simptome de TBC pot fi oboseala sau epuizarea inexplicabilă, febra, transpirația nocturnă, pierderea poftei de mâncare și scăderea în greutate. Deși TBC-ul afectează de regulă plămânii, boala poate să afecteze și alte organe, cum ar fi rinichii, coloana vertebrală, măduva osoasă și creierul. Simptomele pot varia în funcție de organul care este infectat. 

Simptomele clinice și semnele tuberculozei pulmonare pot include:

  • febra,
  • transpirațiile nocturne,
  • tusea (adesea cronică),
  • hemoptizia (tuse ori expectorație cu sânge),
  • scăderea sau pierderea apetitului,
  • scăderea în greutate și sau pierderea masei musculare (neintenționat),
  • oboseala sau o stare proastă, durere în piept (durere în timp ce persoană respiră),
  • dificultăți în respirație,
  • ganglioni limfatici umflați,
  • pneumonita (poate fi singurul simptom la vârstnici).

Mai rar, infecțiile de tipul tuberculozei se dezvoltă în zone din exteriorul plămânilor, cum ar fi micile glande care fac parte din sistemul imunitar (ganglionii limfatici), oasele și articulațiile, sistemul digestiv, vezica urinară și sistemul reproducător, cât și creierul și nervii (sistemul nervos).

Simptomele de TBC pot fi - atunci când boala este localizată în afara plămânilor:

  • ganglioni limfatici umflați tot timpul,
  • durere abdominală,
  • faptul că pacientul nu își poate mișca osul sau articulația afectată,
  • confuzie,
  • durere de cap care persistă,
  • convulsii.

Tuberculoza care afectează alte părți din corp este mai frecventă la persoanele care au sistemul imunitar slăbit.

Forme de tuberculoză

Există mai multe tipuri sau forme de tuberculoză, dar principalele două tipuri sunt denumite fie infecție tuberculoasă activă, fie infecție tuberculoasă latentă.

Tuberculoză activă este atunci când boala produce în mod activ simptome și poate fi transmisă altor persoane.

Tuberculoza latentă (infecția inactivă) este atunci când persoana este infectată cu bacteria Mycobacterium tuberculosis, dar nu are simptome - de obicei, datorită faptului că sistemul imunitar suprimă dezvoltarea și răspândirea bacteriilor, iar pacientul nu are bacili Koch în spută.

Persoanele cu o infecție tuberculoasă latentă, de regulă, nu pot răspândi bacteria Mycobacterium tuberculosis la alte persoane, cu excepția cazului în care sistemul imunitar cedează. În acest caz, când sistemul imunitar este prea slăbit, se reactivează infecția, lucru care rezultă într-o formă activă de tuberculoză, astfel încât persoana în cauza devine contagioasă.

Multe alte tipuri de tuberculoză există, fie în formă activă, fie în formă latentă a bolii. Aceste tipuri de tuberculoză sunt numite în funcție de semnele și în funcție de sistemele din corp pe care bacteria Mycobacterium tuberculosis le infectează preferențial:

  • Tuberculoză pulmonară - această formă infectează în principal sistemul pulmonar;
  • Tuberculoză cutanată - pacientul prezintă simptome la nivelul pielii;
  • Tuberculoză diseminată - descrie mici zone infectate, răspândite în corp; este vorba de leziuni sau granuloame de aproximativ 1-5 milimetri, care se găsesc în organele din corp. Nu este un lucru neobișnuit ca unii indivizi să dezvolte mai mult de un singur tip de tuberculoză activă.

Diagnosticare tuberculoză

Tuberculoza poate fi depistată prin mai multe metode. Una dintre aceste metode este testul cutanat. Medicul poate folosi testul PPD (testul cutanat la tuberculină), pentru a stabili prezența infecției cu bacteria care provoacă TBC-ul. Pentru acest test, medicul injectează o cantitate foarte mică de PPD (un derivat de proteine purificate) sub stratul superior al pielii.

Într-un interval de două sau de trei zile după acest test, pacientul trebuie să revină la cabinetul medicului pentru interpretarea rezultatelor. Dacă există un semn pe piele, de peste 5 mm în diametru acolo unde PPD a fost injectat, pacientul ar putea fi infectat cu bacteria care provoacă tuberculoză. Reacțiile de pe piele care au dimensiuni între 5 și 15 mm pot fi considerate rezultate pozitive, în funcție de factorii de risc, de sănătatea pacientului și de antecedentele medicale. 

Toate reacțiile de pe piele mai mari de 15 mm sunt considerate pozitive, indiferent de factorii de risc ai persoanei. Chiar și așa, acest test nu este perfect. Unele persoane nu au reacții la test, chiar dacă au tuberculoză, pe când alte persoane au rezultate la test, deși nu au TBC.

Medicul poate indica apoi un test de sânge, ca urmare a rezultatelor obținute la testul cutanat pentru diagnosticarea tuberculozei. Testul de sânge poate fi recomandat pentru anumite grupuri de persoane. Rezultatele la testul de sânge sunt raportate ca fiind pozitive, negative sau nedeterminate. La fel ca testul cutanat, testul de sânge nu poate indica precis dacă în organism există sau nu o formă activă de tuberculoză.

Dacă testul cutanat sau testul de sânge este pozitiv, cel mai probabil pacientul va fi trimis să facă o radiografie toracică, iar această metodă evidențiază petele mici de pe plămâni. Aceste zone sau pete sunt semnul unei infecții, semne de tuberculoză și indică faptul că organismul pacientului încearcă să izoleze bacteria care provoacă boala.

Dacă radiografia toracică are rezultate negative, cel mai probabil pacientul are o infecție tuberculoasă latentă (inactivă). Totodată, este posibil ca rezultatele testelor pacientului să fi fost incorecte, așa că ar putea fi necesare alte teste.

Medicul poate recomanda, totodată, și alte teste în ceea ce privește sputa extrasă din interiorul plămânilor, pentru a verifica dacă este prezent bacilul Koch. Alte teste, precum scanarea CT, bronhoscopia sau biopsia pulmonară ar putea fi necesare dacă rezultatele obținute la alte teste rămân neclare.

Complicații tuberculoză

Deși este posibil ca unii pacienți să nu dezvolte niciun fel de complicații, alții pot avea complicații ușoare și chiar unele severe, inclusiv decesul. Unele dintre cele mai grave complicații includ:

  • afectarea sau deteriorarea funcției pulmonare,  
  • dureri osoase (coloană vertebrală, coaste și articulații),
  • meningită,
  • slaba funcționare a rinichilor și/sau a ficatului,
  • tamponadă cardiacă
  • tulburări de vedere.

Alte infecții și boli, precum și accesul insuficient la îngrijiri medicale pot complica o infecție tuberculoasă.

Tratament tuberculoză

Multe infecții bacteriene se tratează cu antibiotice vreme de o săptămână sau două săptămâni, însă TBC-ul este diferit, așa că necesită un protocol mai complex de tratament.

Normele de igienă pentru bolnavii de TBC

Tuberculoza pulmonară este o boală vindecabilă, infecția poate fi îndepărtată cu ajutorul tratamentului, dar dacă este lăsată netratată sau nu este pe deplin tratată, boala poate provoca adesea complicații care pot pune viața pacientului în pericol.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, există anumite norme de igienă pentru bolnavii de TBC. Se sugerează că pacienții care au o infecție tuberculoasă activă să fie tratați după ce au fost izolați de ceilalți pacienți, cu o serie de medicamente anti-tuberculoză, pentru a preveni răspândirea bolii.

Tratament medicamentos tuberculoză

Tratamentul pentru TBC depinde de tipul de infecție tuberculoasă pe care îl are pacientul și de sensibilitatea la medicamente a bacililor care provoacă acea formă de tuberculoză. Pentru tuberculoza latentă, sunt folosite trei medicamente anti-TBC:

  • izoniazida (INH), un antibiotic folosit pentru tratamentul tuberculozei;
  • rifampicina (RIF), un antibiotic folosit pentru a trata mai multe tipuri de infecții bacteriene, printre care și tuberculoza;
  • rifapentina (RPT), un antibiotic folosit tot în tratamentul tuberculozei.

Dozele și regimul de tratament sunt alese de medicul care tratează pacientul, în funcție de starea generală a acelui pacient și de tipul de TBC la care persoana a fost expusă. Persoanele diagnosticate cu o infecție tuberculoasă activă, în general, trebuie să ia o combinație de medicamente, pe o perioadă de 6 până la 9 luni. Tratamentul recomandat de medic trebuie dus la bun sfârșit, adică trebuie să fie urmat în întregime. În caz contrar, există o mare probabilitate ca infecția cu bacilii Koch să revină. Dacă tuberculoza este recurentă, poate fi rezistență la medicamentele administrate anterior, iar medicului îi va fi mult mai dificil să o trateze.

Medicamentele folosite pentru a trata tuberculoza activă sunt:

  • izoniazida (INH),
  • rifampicina (RIF),
  • etambutolul
  • pirazinamida,
  • rifapentina.

Medicul poate prescrie mai multe antibiotice, deoarece unele bacterii care provoacă tuberculoza sunt rezistente la anumite tipuri de medicamente. Cea mai întâlnită combinație de medicamente pentru tuberculoză activă include: izoniazida, etambutolul, pirazinamida, rifampicina și rifapentina. În cazul unor pacienți, distrugerea plămânilor poate fi foarte gravă și singura opțiune de tratament rămasă ar putea fi rezecția chirurgicală a țesutului pulmonar afectat de TBC.

Alimentația pentru tuberculoză

Alimentele nu tratează TBC-ul, dar pot să ajute în reducerea simptomelor. Lista acestor alimente include laptele, ananasul, coacăzul indian și bananele.

Metode de prevenire a tuberculozei

Evitarea îmbolnăvirii de TBC poate fi dificilă pentru persoanele care lucrează într-un mediu frecventat de pacienți cu TBC sau pentru cele care au grijă de un membru al familiei care suferă de tuberculoză, dar asta nu înseamnă că boala nu poate fi prevenită.

Persoanele care au fost diagnosticate cu o infecție tuberculoasă activă ar trebui să evite aglomerările de oameni până când nu mai sunt contagioase.

Potrivit OMS, persoanele cu o formă activă de tuberculoză pot să infecteze între 10 și 15 oameni prin contactul apropiat, pe an, dacă nu își iau măsuri de precauție (de exemplu, să poarte o mască chirurgicală, pentru a împiedica particulele de salivă să se răspândească în aer).

Importanța vaccinului contra tuberculozei 

Majoritatea oamenilor care locuiesc în regiuni geografice cu risc crescut sunt vaccinați contra tuberculozei încă din copilărie. Vaccinul este numit Bacillus Calmette-Guerin (abreviat BCG) și protejează doar împotriva anumitor forme de TBC.

Noi medicamente și noi tratamente sunt, în prezent, în curs de dezvoltare pentru a preveni tuberculoza latentă și infecția tuberculoasă activă, în special pentru că unii pacienți dezvoltă o infecție tuberculoasă rezistentă la mai multe medicamente.

Tratarea preventivă a tuberculozei latente 

Faptul că o persoană are în organism Mycobacterium tuberculosis nu înseamnă neapărat că va avea și simptome de tuberculoză activă. Cum am discutat deja, tratarea preventivă a tuberculozei latente este posibilă. Medicul poate recomanda un protocol scurt de tratament cu antibiotice, pentru a împiedica infecția să se transforme într-o infecție tuberculoasă activă. Medicamentele pentru tuberculoză latentă trebuie să fie luate într-un interval care începe de la trei luni și care poate ajunge până la nouă luni.

Întărirea sistemului imuntar

Persoanele cu tuberculoză latentă nu sunt contagioase și nu prezintă simptome deoarece sistemul lor imunitar le protejează și le împiedică să se îmbolnăvească. Pentru a consolida sistemul imunitar, mâinile se vor spăla corect cu apă și săpun, de mai multe ori de-a lungul zilei (înainte de masă, după folosirea toaletei, după atingerea unor suprafețe comune, des atinse de multe persoane), se vor evita fumatul și alcoolul în exces, alimentația se va baza pe legume și fructe, iar greutatea va fi menținută în parametrii normali cu ajutorul alimentației și cu activitate fizică regulată.

Izolarea persoanelor bolnave de tuberculoză

Pacienții care au o infecție tuberculoasă probabilă activă treuie să fie izolați într-un salon privat, unde aerul este filtrat cu ajutorul unui filtru performant și eficient. Mai mult, personalul medical care are grijă de acești pacienți cu TBC trebuie să poarte măști de protecție de unică folosință, suficient de eficiente pentru a ține la distanță bacteriile care se pot transmite prin aerul respirat.

Izolarea continuă a pacientului este sugerată până când la testele realizate pe mostrele de spută se obțin trei rezultate negative consecutive (de obicei, după aproximativ două sau patru săptămâni de tratament). Prevenirea tuberculozei implică atât tratarea precoce a bolii, pentru a reduce șansele ca infecția să fie transmisă și altor persoane, cât și izolarea persoanelor bolnave de TBC, până când acestea nu mai sunt contagioase.

Prognosticul este bun, mai ales dacă pacienții cu TBC și-au tratat infecția în mod corespunzător, nu au omis nicio doză și au respectat întocmai recomandările medicului.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS Choices – Tuberculosis (TB)
https://www.nhs.uk/conditions/tuberculosis-tb/
American Lung Association – Tuberculosis Symptoms and Diagnosis
https://www.lung.org/lung-health-and-diseases/lung-disease-lookup/tuberculosis/tuberculosis-symptoms.html
World Health Organization – Tuberculosis
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/tuberculosis
Nature - Anti-tuberculosis treatment strategies and drug development: challenges and priorities
https://www.nature.com/articles/s41579-022-00731-y
Studiul „Anti-tuberculosis treatment strategies and drug development: challenges and priorities”, apărut în Nat Rev Microbiol (2022). https://doi.org/10.1038/s41579-022-00731-y, autori: Dartois, V.A. et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0