Teste recomandate pentru monitorizarea sanatatii pulmonare

Monitorizarea sanatatii pulmonare este extrem de importanta pentru orice pacient, insa mai ales pentru fumatori, acestia fiind expusi unor riscuri serioase, precum cel de cancer pulmonar. In plus, traversarea unui episod de viroza sezoniera- gripala sau de infectie cu virsului SARS-Cov-2 poate afecta starea aparatului respirator, cu persistenta tusei, dificultatilor de respiratie, starii de oboseala. Tipul de pneumonie asociat cu COVID-19 poate provoca leziuni de lungă durată micilor saci de aer (alveole) din plămâni. Țesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respirație pe termen lung care trebuie adresate medicului pneumolog si monitorizate.

Analizele si testele pulmonare pot identifica in mod eficient stadiul afectiunile plamanilor, garantand astfel o abordare terapeutica si prognostic mai bune, indiferent de diagnosticul stabilit.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Dintre testele functionale pulmonare, spirometria este cea mai cunoscuta, insa si testul de masurare a volumului pulmonar este adesea folosit de medici.

In cazul pacinetilor care au suferit de COVID, evaluarea starii pulmonare se face mai degraba cu ajutorul Computer Tomografului (CT pulmonar) penyru monitorizarea osibilei insuficiențe a  funcției pulmonare, care  afectează aproape 70% dintre pacienți la trei luni după pneumonia SARS-CoV-2, în mare parte prin modificarea capacității de difuzie. 

Testarea functiei pulmonare se face printr-o serie de teste nedureroase, care nu dureaza mai mult de cateva minute. Pentru ca rezultatele acestora sa fie concludente, se recomanda evitarea fumatului cu cel putin 6 ore inainte de testare, precum si evitarea folosirii dispozitivului inhalator cu 6-8 ore inainte de testare – bineinteles, daca situatia impune folosirea acestuia, inhalatorul este permis.

Medicii recomanda testele pulmonare numai in anumite situatii, cum ar fi:

  • Diagnosticul sau suspiciunea de afectiuni pulmonare,
  • Expunerea la anumite substante toxice, prin prisma locului de munca sau a mediului in care pacientul traieste,
  • Pentru monitorizarea evolutiei unor afectiuni precum astmul sau BPOC-ul,
  • Pentru monitorizarea functiilor pulmonare inainte de o interventie chirurgicala.
  • Dupa un episod de gravitate moderata sau severa COVID.


Insa testele pulmonare pot fi facute si fara un motiv anume, mai ales daca ne aflam in categoria de risc crescut de afectiuni pulmonare – sunteti fumatori, lucrati intr-un mediu care ne expune la radon sau azbest ori am avut probleme pulmonare in trecut, precum tuberculoza sau pneumonii, pneumotorax sau pleurezii.

In plus, scanările CT de urmărire obținute în decurs de 6 luni de la debutul bolii COVID au arătat modificări fibrotice la nivelul plămânilor la mai mult de o treime dintre pacienții care au supraviețuit bolii coronavirusului grave si au prezentat o boală mai severă în timpul fazei acute. 
 

Iata ce teste pulmonare ar trebui facute anual, astfel incat sa verifici starea de functionalitate a plamanilor:

Spriometria – spirometria masoara cantitatea de aer pe care plamanii o pot retine, precum si forta cu care pacientul isi poate goli plamanii de aer. Acest test pulmonar este facut in special pacientilor care sufera de boli ce afecteaza volumul pulmonar. Totodata, spirometria este folosita si pentru screening la pacientii suspectati de astm, BPOC (bronhopneumopatie obstructiva cronica) sau alte boli ale cailor respiratorii.

Pletismografia cu capacitate pulmonara totala – aceasta investigatie permite masurarea cantitatii totale de aer pe care plamanii au capacitatea de a o stoca. Aceasta analiza permite si masurarea volumului rezidual – adica cea a aerului ramas in plamani dupa expirul complet.

Analiza de difuzie a gazelor – acest test care poate aduce date semnificative pentru starea de sanatte generala la pacientii cu suferinta pulmonara si reprezinta un test important de urmarire si a sechelelor post COVID, intrucat masoara usurinta cu care oxigenul ajunge in sange, prin patrunderea in alveolele pulmonare. DLCO -capacitatea difuzivă a plămânului pentru carbon oferă o măsură a severității bolii pulmonare parenchimatoase - deși măsurarea poate reflecta si inegalitățile de ventilație-perfuzie, mai degrabă decât funcția afectată a membranei capilare alveolare. In cadrul unui studiu care urmarea starea paceintilor cu pneumonie post COVID la trei si sase luni dupa infectie a aratat ca 26% dintre acestia au avut o capacitate difuzivă anormală a plămânului pentru  monoxid de carbon  la urmărirea de 6 luni, care a apărut mai frecvent la participanții cu modificări fibrotice la nivelul plămânului. 

Teste si analize suplimentare, folosite numai la recomandarea medicului

Radiografia – unii doctori sunt de parere ca fumatorii ar trebui sa isi faca anual o radiografie pentru identificarea eventualelor probleme din timp. Pe de alta parte, insa, sunt medici care nu considera necesara expunerea la radiatii pentru screening. Fa-ti o radiografie la recomandarea medicului, daca acesta are anumite suspiciuni.

Tomografia computerizata – si CT-ul foloseste radiatiile pentru a oferi imagini precise, care sa ii permita medicului sa depisteze afectiuni precum cancerul pulmonar, fie el si in stadiu incipient. Daca medicul tau iti recomanda un astefl de examen imagistic, ar trebui sa tii cont de parerea sa.

Diagnosticarea timpurie a cancerului la plamani poate face diferenta dintre un prognostic bun si unul tragic. De pilda, pacientii care primesc diagnosticul de cancer pulmonar in stadiu 1 au rata de supravietuire de 60-70%, pe o perioada de 5 ani.

In cazul pacientilor care au suferit infectia COVID, o vizualizare la examenul  CT a opacităților reziduale, reticulările sau fibroza sunt corelate semnificativ cu un indice de capacitate de difuzie a gazelor  mai mic la trei luni de la episodul infectios. Pneumonia extinsă inițială (cel puțin 50% din afectarea parenchimului) este asociată cu funcția pulmonară mai slabă la trei luni dupa vindecarea de infectie SARS-Cov-2.

De aceea se recomanda pentru acesti pacienti o monitorizare prin CT pulmonar la trei, sase luni si la  un an de la episodul COVID.

Studii recente  coreleaza aceste modificări  fibrotice la nivelul parenchimului pulmonar post COVID cu o vârstă mai înaintată, sindromul de detresă respiratorie acută,  spitalizarea mai indelungata, tahicardie, ventilație mecanică neinvazivă și scor inițial CT toracic mai mare.

Aproximativ o treime din participanți recuperați de boala coronavirusului severă au dezvoltat modificări fibrotice la nivelul plămânului în decurs de 6 luni de la debutul bolii.(*2) 

Pregatirea pacientului inainte de testele pulmonare

Pacientul va trebui sa discute cu medicul sau cu privire la medicamentele pe care le ia – acesta ii va spune daca trebuie sa opreasca medicatia in ziua testelor pulmonare ori daca poate lua medicamentele ca de obicei.

Nu se recomanda mesele copioase inainte de testare, intrucat stomacul plin poate micsora capacitatea pulmonara, iar rezultatele pot fi afectate.

Se recomanda evitarea cofeinei, care determina dilatarea cailor respiratorii.

De asemenea, e indicat ca pacientul sa poarte haine lejere, poate chiar echipament sportiv, pentru ca hainele mulate pot bloca, de asemenea, respiratia.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

 

1. Residual ground glass opacities three months after Covid-19 pneumonia correlate to alteration of respiratory function: The post Covid M3 study, Justine Frija-Masson, marie Pierre Debray, Samia Boussouar, Antoine Khalil 2021

 

2.  Six-month Follow-up Chest CT Findings after Severe COVID-19 Pneumonia, Xiaou Han, Yanging Fan, Osamah Alwalid , 2021

 

 
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0