Endoscopia digestiva: Cand, Cum & De ce se face

1. Despre endoscopia digestiva superioara (gastrica)– informatii generale

● Ce este endoscopia digestiva superioara

● Tipuri de endoscopie gastrica

● Cand recomanda medicul endoscopia digestiva superioara

● In ce scop se recomanda endoscopia digestiva

● Riscurile endoscopiei digestive

● Contraindicatii endoscopie digestiva superioara

2. Cum se realizeaza endoscopia digestiva superioara

● Pregatirea pacientului pentru endoscopia digestiva superioara

● Efectuarea endoscopiei, pas cu pas

● Recuperarea dupa endoscopia digestiva superioara

Despre endoscopia digestiva superioara (gastrica) – informatii generale

Endoscopia digestiva este o procedura non-chirurgicala, folosita pentru a examina tractul digestiv superior al unui pacient. Aceasta procedura permite medicului sa observe in detaliu esofagul si stomacul pacientului care are probleme de natura digestiva, precum boala de reflux gastroesofagian ori ulcerul gastric.

Ce este endoscopia digestiva superioara

Endoscopia digestiva superioara (numita uneori si endoscopie gastrointestinala superioara sau esofago-gastro-duodenoscopie ori gastroscopie) este procedura care examineaza esofagul si tractul intestinal superior. Endoscopul este introdus pe gura, iar procedura este efectuata de medicul gastroenterolog.

Cu ajutorul endoscopului - un tub subtire si flexibil, care are atasate o sursa de lumina si o camera de filmat, medicul poate sa vada imagini ale tractului tau digestiv in timp real, pe un monitor TV color.

Tipuri de endoscopie gastrica

In timpul unei endoscopii digestive superioare, endoscopul este introdus cu usurinta prin gura si prin gat in esofag, permitandu-i medicului specialist sa vada astfel esofagul, stomacul si partea superioara a intestinului subtire.

In mod similar, endoscopul poate fi introdus pana in intestinul gros (colon), prin rect, pentru ca medicul sa examineze aceasta parte a intestinului pacientului. Aceasta procedura este numita colonoscopie sau sigmoidoscopie, in functie de cat de departe este zona examinata a colonului.

Ecografia endoscopica (sau EUS) combina endoscopia digestiva superioara si examinarea cu ajutorul ecografului, pentru ca medicul sa obtina imagini si informatii despre diverse parti ale tractului digestiv al pacientului.

Cand recomanda medicul endoscopia digestiva superioara

Daca te intrebi de ce ai nevoie de o endoscopie digestiva superioara, trebuie sa stii ca medicii vor recomanda de cele mai multe ori o astfel de endoscopie pentru a evalua:

- durerea de stomac

- ulcerele gastrice, gastritele sau dificultatile de inghitire

- sangerarile tractului digestiv

- infectiile

- blocajele de la nivelul esofagului

- boala de reflux gastroesofagian

- alte afectiuni ale tractului gastrointestinal.

In ce scop se recomanda endoscopia digestiva

Endoscopia poate fi recomandata atat pentru depistarea unei afectiuni, cat si pentru confirmarea unui diagnostic ori pentru tratarea unei boli. Totodata, endoscopia digestiva poate fi folosita si pentru prelevarea unei mostre de tesut, in vederea realizarii unei biopsii.

Endoscopia facuta in scop de diagnosticare a unei afectiuni

Endoscopia digestiva superioara poate fi recomandata daca pacientul are simptome care sugereaza o problema la stomac, esofag sau duoden: durere abdominala, arsuri la stomac sau indigestie, senzatie persistenta de rau, dificultati la inghitire sau durere in timpul inghitirii, numar scazut de globule rosii (anemie), care poate fi cauzat de o hemoragie interna care persista. Intr-o asemenea situatie, medicul poate depista cauza care provoaca aceste simptome neplacute.

Endoscopia facuta in scop de confirmare a unui diagnostic

O endoscopie digestiva este folosita si pentru a confirma sau infirma afectiunile suspectate de medic: ulcer la stomac, boala de reflux gastroesofagian, boala celiaca, esofagul Barret, hipertensiune portala, cancer la stomac sau cancer esofagian.

Endoscopia facuta in scop curativ

O esofago-gastro-duodenoscopie ori gastroscopie poate fi efectuata si pentru a trata unele probleme care afecteaza esofagul, stomacul sau duodenul. Endoscopia digestiva poate fi folosita pentru a opri sangerarea din interiorul stomacului sau esofagului, pentru a largi un esofag ingustat care provoaca durere sau dificultati la inghitire, pentru a indeparta tumorile canceroase, polipii sau masele necanceroase sau obiectele straine, pentru a asigura nutrientii necesari (cand medicii au nevoie sa introduca un tub in stomac, atunci cand persoana nu se poate hrani in mod normal) ori pentru a cauteriza anumite leziuni.

Riscurile endoscopiei digestive

Endoscopia este o procedura medicala sigura, insa exista si cateva riscuri la care pacientul este expus – iata despre ce este vorba:

• Balonarea dupa realizarea acestei proceduri

• Crampele usoare resimtite dupa procedura

• Senzatia de gat amortit din cauza anestezicului, care persista cateva ore

• Infectarea zonei examinate – acest lucru se petrece cand in timpul endoscopiei se realizeaza si alte proceduri medicale

• Durere persistenta in zona examinata

• Perforarea peretelui esofagului sau stomacului – se intampla la 1 pacient din 2500-11000

• Hemoragii interne usoare, care sunt tratate prin cauterizare endoscopica daca nu se opresc de la sine.

Mergi la medic de urgenta daca, dupa o endoscopie, ai urmatoarele simptome:

• Scaun foarte inchis la culoare

• Probleme respiratorii

• Dureri abdominale severe persistente

• Durere in piept

• Varsaturi (prezenta sangelui in voma).

Contraindicatii endoscopie digestiva superioara

Exista situatii in care endoscopia este contraindicata:

• Infarct miocardic recent

• Peritonita

• Perforatii la nivelul tractului gastrointestinal superior

• Colita fulminanta

• Aritmiile cardiace

• Coma (exceptie facand situatiile in care pacientul este intubat).

Cum se realizeaza endoscopia digestiva superioara

Cel care efectueaza endoscopia digestiva este medicul gastroenterolog, insa in functie de problema pacientului, el poate sa apartina altor ramuri ale medicinei. Uneori alti medici, cum ar fi specialistii in chirurgie gastrointestinala, sunt cei care efectueaza aceasta procedura.

Endoscopia are mai multe nume, in functie de acea portiune a tractului tau digestiv pe care medicul doreste sa o inspecteze. Endoscopia digestiva superioara (endoscopie gastrointestinala superioara) este procedura care permite medicului examinarea esofagului, stomacului si a primei portiuni a intestinului subtire (duodenul).

Pregatirea pacientului pentru endoscopia digestiva superioara

Medicul iti va oferi instructiuni cu privire la pregatirea pentru endoscopia digestiva a tractului digestiv superior. Acestea trebuie respectate atat pentru ca vor favoriza rezultate relevante ale procedurii, cat si pentru ca vor reduce la minimum disconfortul creat, precum si riscul de complicatii.

Regim alimentar inainte de endoscopia digestiva

Daca urmeaza sa faci o endoscopie digestiva superioara, medicul iti va cere sa nu mananci nimic incepand din seara de dinaintea procedurii. Cu 6 ore inainte de endoscopie, vei opri si consumul de lichide. De asemenea, pentru a nu fi afectate rezultatele, medicii ne sfatuiesc sa nu consumam bauturi sau alimente de culoare rosie inainte de endoscopie (supa de rosii, suc de rosii, suc de capsune).

Intreruperea temporara a tratamentului cu anticoagulante si antiplachetare

Medicul poate recomanda si intreruperea temporara a tratamentului cu anticoagulante si cu antiplachetare, pe motiv ca acestea pot favoriza sangerarile la nivelul tractului digestiv, in timpul procedurii. Si alte medicamente pot afecta starea pacientului in timpul procedurii, de aceea e important sa discuti cu medicul despre orice medicament iei, fie ca e vorba despre unul prescris de specialist sau nu.

Efectuarea endoscopiei digestive superioare, pas cu pas

Endoscopia digestiva nu este, in general, dureroasa, iar cei mai multi pacienti spun ca simt doar un usor disconfort, similar cu indigestia sau cu o durere in gat. Endoscopul va fi introdus cu grija in corpul pacientului, pe gura (pe gat), daca este vorba de o endoscopie a tractului superior digestiv. Medicul care efectueaza procedura va aseza endoscopul in zona din spate a gurii si va ruga pacientul sa inghita prima parte a tubului subtire. Apoi endoscopul va fi ghidat in jos, pe esofag, pana in stomacul pacientului.

O endoscopie digestiva dureaza, de obicei, mai putin de 15 minute, desi uneori procedura poate sa dureze mai mult daca este folosita pentru a trata o afectiune. Ea este efectuata, de regula, fara ca pacientul sa fie nevoit sa se interneze, ceea ce inseamna ca acesta nu va petrece noaptea in spital.

Procedura este efectuata, de cele mai multe ori, in timp ce pacientul este constient. I se poate administra un anestezic local, pentru a se amorti o zona a corpului. Acesta poate fi sub forma unui spray sau a unei bomboane precum cea de tuse, pentru a amorti gatul, de exemplu. Totusi, pacientul poate sa opteze pentru un sedativ, daca doreste.

Recuperarea dupa endoscopia digestiva superioara

Recuperarea dupa endoscopia digestiva superioara dureaza in jur de o ora, timp in care efectele sedativelor dispar. In acest timp, e indicat ca pacientul sa fie insotit. Pe tot parcursul zilei, se recomanda sa nu se conduca vehicule de niciun fel. Ideal ar fi ca, in ziua in care faceti endoscopia, sa nu reveniti la serviciu, ci sa mergeti acasa si sa va odihniti.

Poate aparea senzatia de balonare ori de durere sau disconfort in gat, insa in general aceste simptome se amelioreaza in cateva ore. Se recomanda consumul unor alimente moi, care sa nu agreseze suplimentar zona sensibilizata.

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

  • National Health Service (NHS) - https://www.nhs.uk/conditions/endoscopy/
  • National Health Service (NHS) - https://www.nhs.uk/conditions/gastroscopy/why-its-done/
  • National Health Service (NHS) - https://www.nhs.uk/conditions/gastroscopy/what-happens/
  • WebMD - https://www.webmd.com/digestive-disorders/digestive-diseases-endoscopy#1
Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0