Bronhoscopia (endoscopia bronsica) - Informatii complete

  Ce este bronhoscopia

  Cand se recomanda bronhoscopia

  Afectiuni ce pot fi diagnosticate cu ajutorul broncoscopiei

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

  Tipuri de bronhoscopie

  Contraindicatii ale bronhoscopiei

  Cum se realizeaza bronhoscopia

  Pregatirea pacientului pentru bronhoscopie

  Procedura de realizare a bronhoscopiei

  Riscuri in timpul bronhoscopiei

  Complicatii ale bronhoscopiei

  Recuperarea dupa bronhoscopie

Ce este bronhoscopia

O bronhoscopie este un test care ii permite medicului tau sa iti examineze caile respiratorii. In unele cazuri, ai nevoie de aceasta tehnica endoscopica, pentru ca doar asa medicul specialist poate sa vada interiorul arborelui respirator, interiorul traheelor si al bronhiilor, atat pentru diagnostic, cat si in scopuri terapeutice.

In cadrul unei bronhoscopii, medicul tau va introduce un instrument numit bronhoscop prin nasul tau sau pe gura si in jos, pe gat, pentru a ajunge la plamanii tai. Bronhoscopul este realizat dintr-un material flexibil din fibra optica si are o sursa de lumina si o camera de filmat la capat.

Majoritatea instrumentelor de acest gen sunt compatibile cu tehnologia video color, lucru care il ajuta pe medicul tau sa documenteze rezultatele investigatiei. Bronhoscopia mai este numita si endoscopie bronsica. Ea permite vizualizarea cailor respiratorii (gat, laringe, trahee, cai respiratorii inferioare) cu ajutorul unui bronhoscop.

Cand se recomanda bronhoscopia

In cazul in care te intrebi de ce un medic iti spune sa efectuezi o broncoscopie, raspunsul este foarte simplu. Folosind un bronhoscop, medicul tau poate sa vizualizeze toate structurile care alcatuiesc sistemul tau respirator. Acestea includ laringele, traheea si caile respiratorii mai mici ale plamanilor, care includ bronhiile si bronhiolele.

Medicul tau poate recomanda o broncoscopie daca ai o radiografie anormala a pieptului sau o scanare CT (computer tomografie) care arata dovada unei infectii, a unei tumori sau a unui colaps pulmonar (numit si pneumotorax). Acest test este, de asemenea, folosit uneori si ca unealta de tratament. De exemplu, o broncoscopie ii poate permite medicului tau sa administreze medicamentele plamanilor tai sau sa indeparteze un obiect care este prins in caile tale respiratorii, cum ar fi o bucatica dintr-un aliment.

Afectiuni ce pot fi diagnosticate cu ajutorul bronhoscopiei

O broncoscopie poate fi utilizata pentru a diagnostica:

• o afectiune a plamanilor;

• o tumoare;

• o tuse cronica;

• o infectie.

Un bronhoscop poate fi folosit pentru a investiga sursa unei sangerari din plamani. Daca medicul tau suspecteaza un cancer pulmonar, caile respiratorii pot fi examinate in acest mod si pot fi luate mostre de tesut din oricare dintre zonele care par sa fie canceroase.

Bronhoscopia poate fi uilizata pentru a determina cauza infectiilor de la plamani (pneumonia), daca exista vreun motiv de ingrijorare cum ca infectia este cauzata de o bacterie neobisnuita sau ca ar fi dificil de tratat. Bronhoscopia este deosebit de utila pentru a obtine mostre de tesut din plamanii persoanelor care au SIDA si alte deficiente imune.

Cand pacientii au suferit arsuri sau au inhalat fum, bronhoscopia ii ajuta pe medici sa evalueze arsurile si leziunile cauzate de fum de la nivelul laringelui si cailor respiratorii.

Tipuri de bronhoscopie

Exista mai multe tipuri de bronhoscopie:

1. Bronhoscopia cu bronhoscop flexibil (fibra optica)

Un bronhoscop flexibil este mai lung si mai subtire decat un bronhoscop rigid. El contine un sistem de fibra optica ce transmite o imagine de la varful instrumentului pana la o camera video, aflata la capatul opus. Varful instrumentului poate fi orientat in diferite pozitii, permitandu-i medicului sa "navigheze" bronhoscopul intr-un anumit segment al bronhiilor.

2. Bronhoscopia cu bronhoscop rigid

Bronhoscopia cu bronhoscop rigid este folosita pentru recuperarea obiectelor straine. In anumite cazuri, de exemplu in hemoptizia masiva, adica expectoratia cu sange (care reprezinta o urgenta medicala) este necesara examinarea pacientului cu un bronhoscop rigid. Acesta permite anumite abordari terapeutice, cum ar fi electrocauterizarea, pentru a ajuta la controlul sangerarii. Totodata, bronhoscopul rigid este de preferat in cazul recuperarii si aspirarii unui corp strain, deoarece permite protectia caii respiratorii si controlul corpului strain in timpul recuperarii.

Contraindicatii ale bronhoscopiei

Contraindicatiile absolute ale bronhoscopiei cu fibra optica (cu bronhoscop flexibil) includ:

• aritmiile cardiace netratabile, care pun viata pacientului in pericol,

• incapacitatea de a oxigena plamanii pacientului in mod adecvat in timpul procedurii,

• insuficienta respiratorie acuta cu hipercapnie, adica cresterea concentratiei de dioxid de carbon in sange (cu exceptia cazului cand pacientul este intubat si ventilat),

• obstructia traheala de grad inalt.

Contraindicatiile relative ale bronhoscopiei includ:

• pacientul care nu coopereaza,

• infarctul miocardic avut recent,

• coagulopatia (tulburari de coagulare a sangelui) care nu poate fi corectata.

Biopsia transbronsica trebuie efectuata cu mare atentie in cazul pacientilor cu uremie (sindromul uremic), cu obstructie fluxului de sange care trece prin vena cava superioara sau pacientilor cu hipertensiune pulmonara, deoarece exista un risc crescut de sangerare. Chiar si asa, inspectarea cailor respiratorii este, insa, sigura in cazul acestor pacienti.

Procedura este contraindicata in cazul celor cu astm, pentru ca astmaticii pot dezvolta bronhospasme in timpul bronhoscopiei. Cu o pregatire corespunzatoare a pacientului, folosinduse medicamente steroidiene si bronhodilatatoare, procedura poate fi efectuata in siguranta.

Metoda e contraindicata in cazul prezentei unui corp strain. Daca medicul e sigur de prezenta unui corp strain, cel mai bine este sa efectueze o bronhoscopie cu bronhoscop rigid, sub anestezie generala.

Cum se realizeaza bronhoscopia

O data ce pacientul este relaxat, medicul specialist va introduce bronhoscopul in nasul acestuia, dupa ce s-a efectuat in prealabil anestezia. Procedura se realizeaza cu anestezic local si, mai rar, cu anestezie generala. Bronhoscopia poate, totodata, sa ajute un medic sa trateze anumite afectiuni, asa ca specialistul realizeaza aceasta procedura nu doar pentru a diagnostica o boala.

De exemplu, bronhoscopul poate fi folosit si pentru a indeparta sau elimina secretiile plamani, sangele, puroiul si corpurile straine; bronhoscopul poate fi utilizat pentru a introduce medicamentele in anumite zone ale plamanilor, cat si ca metoda de ghidare, cand se introduce un tub pentru a ajuta la respiratie (intubatie traheala).

Cu cel putin 6 ore inainte de o bronhoscopie, pacientul nu ar trebui sa manance si nici sa bea. Un sedativ este administrat adeseori pentru a ameliora anxietatea. Uneori, persoanei i se face o anestezie generala inainte de bronhoscopie. Gatul si pasajele nazale sunt pulverizate cu un anestezic sub forma de spray, iar apoi bronhoscopul este introdus printr-o nara, prin gura sau printr-un tub de respirat direct in caile respiratorii ale plamanilor.

Pregatirea pacientului pentru bronhoscopie

Un anestezic local (sub forma de spray) este aplicat sau pulverizat pe nasul pacientului si in gat in timpul bronhoscopiei. Cel mai probabil, pacientul va primi un sedativ care sa il ajute sa se relaxeze. Asta inseamna ca vei fi treaz, dar ametit in timpul procedurii. Oxigenul este, de regula, administrat in timpul unei bronhoscopii. Anestezia generala este rareori necesara.

Va trebui sa eviti sa mananci si sa bei orice intre 6 si 12 ore inainte de o bronhoscopie. Inainte de aceasta procedura, intreaba-ti medicul daca trebuie sa intrerupi tratamentul cu:

• aspirina,

• ibuprofen,

• warfarina (medicament cu efect anticoagulant),

• alte medicamente prescrise pentru subtierea sangelui. Ia cu tine o persoana sau un prieten apropiat, in timpul programarii tale la cabinet, ca sa te poata duce acasa dupa procedura sau aranjeaza din timp detaliile pentru transportul tau, dupa bronhoscopie.

Procedura de realizare a bronhoscopiei

Bronhoscopul trece de nas in jos, pe gat, pana cand ajunge la bronhii. Acestea sunt ramificatii ale traheei, ele sunt caile respiratorii din structura plamanilor tai. Anumite periute sau ace pot fi atasate de bronhoscop pentru a colecta probe de tesut din plamani. Aceste mostre il pot ajuta pe medicul tau sa diagnosticheze orice fel de afectiune pulmonara pe care o poti avea.

Totodata, medicul tau poate utiliza o procedura numita lavaj bronhoalveolar, pentru a colecta celule. Acest procedeu implica pulverizarea unei solutii saline pe suprafata cailor respiratorii. Celulele care sunt "spalate" de pe suprafata aceasta sunt apoi colectate si analizate la microscop.

In functie de starea ta de sanatate, medicul tau poate sa gaseasca in timpul bronhoscopie una sau mai multe dintre urmatoarele:

• sange,

• mucus,

• o infectie,

• umflatura (zona inflamata),

• un blocaj,

• o tumoare.

In cazul in care caile respiratorii sunt blocate, este posibil sa ai nevoie de un stent pentru a le mentine deschise. Un stent este un tub mic care poate fi introdus in bronhii cu un bronhoscop. Atunci cand medicul tau a terminat examinarea plamanilor, el va scoate bronhoscopul, iar procedura a luat sfarsit.

Riscuri in timpul bronhoscopiei

Bronhoscopia este o procedura sigura pentru majoritatea oamenilor. Cu toate acestea, ca in cazul tuturor procedurilor medicale, exista unele riscuri pe care le presupune aceasta. Riscurile in timpul bronhoscopiei pot fi:

• sangerare, in special daca este realizata o biopsie,

• infectie

• dificultati in respiratie,

• un nivel scazut al oxigenului in sange in timpul testului.

Contacteaza-ti medicul daca:

• ai febra,

• incepi sa tusesti cu sange (expectorezi sange),

• ai dificultati in respiratie.

Aceste simptome pot indica o complicatie care necesita ingrijiri medicale, cum ar fi o infectie. Foarte rar, dar avand potentialul de a-ti pune viata in pericol, riscurile unei bronhoscopii includ atacul de cord si colapsul pulmonar.

Un plaman colabat se poate datora pneumotoraxului sau unei presiuni crescute in plamanul tau, din cauza pierderii de aer in mucoasa plamanului. In acest caz, exista o acumulare de aer in spatiul dintre plamani si peretele toracic (spatiul pleural).

Acest lucru rezulta dintr-o punctie (strapungere) a plamanului in timpul procedurii si este mai frecvent intalnit in cazul folosirii unui bronhoscop rigid decat in cazul unui bronhoscop flexibil cu fibra optica. Daca aerul se acumuleaza in jurul plamanului in timpul procedurii, medicul tau poate folosi un tub special pentru a elimina aerul adunat aici.

Complicatii ale bronhoscopiei

Complicatiile grave ale bronhoscopiei sunt rare. De exemplu, sangerarea minora la locul unei biopsii si febra apar la 10-15% dintre pacienti. Pre-medicatia poate provoca o sedare excesiva, cu insuficienta respiratorie, hipotensiune arteriala si aritmii cardiace.

Rareori, anestezia locala provoaca laringospasmul, bronhospasme, convulsii (cand creierul unei persoane se "comporta" ciudat), methemoglobinemie cu cianoza refractara sau aritmii cardiace sau situatiile in care inima inceteaza sa mai bata.

Bronhoscopia in sine poate cauza urmatoarele complicatii:

• edem laringian minor sau leziuni cu raguseala,

• hipoxemie (scaderea presiunii si cantitatii de oxigen din sangele arterial) la pacientii cu schimbul de gaze compromis,

• aritmii (cel mai frecvent, contractii atriale premature, batai ventriculare premature sau bradicardie),

• transmiterea unei infectii din echipamente sterilizate intr-un mod necorespunzator (foarte rar).

Mortalitatea este de 1 la 4/10.000 de pacienti.

Persoanele varstnice si pacientii cu comorbiditati grave (BPOC intr-o forma severa, boala arteriala coronariana, pneumonie cu hipoxemie, cancere avansate, disfunctii mentale) prezinta cel mai mare risc.

Biopsia pulmonara transbronsica poate cauza pneumotoraxul (2-5%), hemoragie semnificativa (1-1,5%) sau deces (0,1%), dar procedura poate evita adesea necesitatea toracotomiei (deschiderea pe cale chirurgicala a cavitatii toracice).

Recuperarea dupa bronhoscopie

O bronhoscopie este o procedura relativ rapida si dureaza aproximativ 30 de minute. Deoarece vei fi sedat in timpul procedurii, te vei odihni in spital vreme de cateva ore pana cand te vei simti mai treaz si pana cand senzatia de amorteala din gat dispare. Respiratia si tensiunea ta arteriala vor fi monitorizate in timpul recuperarii. Nu vei putea sa mananci sau sa bei nimic pana cand gatul tau nu mai este amortit. Acest lucru poate dura intre una si doua ore. Este posibil sa iti simti gatul sensibil, inflamat sau zgariat pentru cateva zile si e posibil sa fii ragusit. Acest lucru este normal. De obicei, raguseala nu dureaza mult timp si dispare fara medicamente sau tratamente.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0