Colonoscopia - metoda de diagnostic, dar si de tratament

Colonoscopia este atat o metoda de diagnostic, cat si terapeutica si permite examinarea si tratamentul rectului, colonului si a unei portiuni a ileonului terminal.

Colonoscopia este folosita pentru detectarea anumitor schimbari sau anomalii la nivelul intestinului gros si rectului. In timpul unei colonoscopii, un tub lung, flexibil, denumit colonoscop (n.r. endoscop folosit pentru colonoscopie), este introdus in rect, apoi dirijat de-a lungul intestinului gros. Colonoscopul este dotat cu o camera video de mici dimensiuni, ce permite medicului sa vada interiorul colonului.

[{ads-colita-first}]

Colonoscopul este dotat si cu un dispozitiv care poate lua mostre de tesut (n.r. biopsie) sau care poate indeparta polipii sau tesuturile anormale de la nivelul peretilor colonului.

Pregatirea pentru aceasta procedura presupune:

•       a se acorda atentie problemelor generale de sanatate ale pacientului,

•       evaluarea riscului de sangerare,

•       evaluarea adecvata a pacientului pentru sedarea necesara pe perioada colonoscopiei,

•       obtinerea consimtamantului pacientului pentru procedura, dupa explicarea riscurilor asociate colonoscopiei.

In timpul colonoscopiei sunt necesare:

•       efectuarea unui examen de inalta calitate si o vizualizare a intregii mucoase a colonului,

•       efectuarea de biopsii atunci cand este nevoie,

•       indepartarea endoscopica a tuturor polipilor mai mici de 2 cm.

Dupa colonoscopie:

•       pacientul primeste rezultatul scris al colonoscopiei,

•       probele de tesut recoltate in timpul colonoscopiei sunt date pentru examinare anatomo-patologica,

•       urmeaza revizuirea rezultatelor si urmarirea medicala a pacientului.

Societatea Americana de Endoscopie Gastro-intestinala a subliniat principiile generale pentru utilizarea adecvata a endoscopiei. Endoscopia poate fi indicata daca sunt indeplinite oricare dintre urmatoarele criterii:

  • Rezultatele pot schimba gestionarea pacientului.
  • Tratamentul empiric al unei boli benigne a esuat.
  • Se anticipeaza o interventie terapeutica.
  • Este folosita ca o alternativa la evaluarea radiologica.
  • Supravegherea unei afectiuni premaligne.

Colonoscopia se efectueaza atat pentru indicatii diagnostice, cat si pentru cele terapeutice.

Indicatiile diagnostice includ:

•       screening-ul sau supravegherea cancerului de colon,

•       evaluarea semnelor si simptomelor sugestive pentru o posibila boala colonica sau a intestinului subtire distal,

•       evaluarea raspunsului la tratament pentru pacientii cu boala colonica cunoscuta (de exemplu, boala inflamatorie intestinala).

 

 

Indicatiile terapeutice includ:

•       dilatarea stricturii, plasarea stentului, decompresia colonului,

•       leziunile gasite in timpul procedurilor de diagnosticare pot necesita interventii terapeutice (de exemplu, polipectomia sau tratamentul unei leziuni hemoragice).

Colonoscopia este contraindicata in urmatoarele situatii:

     •  Cand riscurile colonoscopiei depasesc beneficiile asteptate,

     •  Consimtamantul nu poate fi obtinut pentru o procedura non-urgenta,

     •  Este cunoscuta sau suspectata o perforare a colonului,

     •  Cand exista dovezi pentru o diverticulita acuta,

     •  Colita fulminanta.


Este important ca beneficiile precoce ale colonoscopiei sa fie atent evaluate fata de riscuri, in special la adultii mai in varsta si la pacientii cu afectiuni asociante, deoarece acesti pacienti prezinta un risc crescut de complicatii grave secundare colonoscopiei.

Daca pacientul nu poate fi sedat in mod adecvat, in ciuda unei incercari rezonabile de sedare, colonoscopia ar trebui intarziata pana cand poate fi asigurata sedarea adecvata.

Inainte de procedura, pacientii trebuie evaluati pentru factorii care pot afecta capacitatea de a efectua o colonoscopie in siguranta si cu succes, inclusiv:

  • Probleme anatomice, cum ar fi recenta interventie chirurgicala a colonului, antecedente de interventii chirurgicale abdominale si / sau pelvine, herniile abdominale si prezenta unei colostomii.
  • Comorbiditati care pot creste riscurile asociate cu sedarea pacientului.
  • Prezenta unui defibrilator cardiac implantat si a unor stimulatoare cardiace care pot necesita o gestionare speciala in timpul aplicarii electrocauterizarii.
  • Utilizarea cronica a medicamentelor, cum ar fi benzodiazepinele sau narcoticele, care pot creste toleranta pacientului la efectele sedarii.
  • Antecedente de intubare dificila prin anestezie.

Rezultate colonoscopie

Rezultatul unei colonoscopii este negativ atunci cand medicul nu gaseste nicio anomalie la nivelul colonului. In aceasta situatie, el va recomanda repetarea procedurii la un interval de 10 ani daca pacientul prezinta risc mediu de cancer de colon, la un interval de 5 ani daca a avut polipi la colonoscopii facute in trecut sau intr-un an daca materiile fecale din colon nu au permis medicului sa examineze asa cum se cuvine peretii intestinali.

In cazul in care rezultatul colonoscopiei este pozitiv, inseamna ca medicul a descoperit polipi sau tesuturi anormale la nivelul colonului. Majoritatea polipilor sunt formatiuni necanceroase, insa unii pot fi considerati precancerosi. Polipii indepartati in timpul unei colonoscopii sunt trimisi la laborator pentru analiza.

Medicul va recomanda o a doua colonoscopie cat mai curand daca a descoperit mai mult de 2 polipi, daca a descoperit un polip mai mare de 1 centimetru, daca polipii sau materiile fecale nu au permis examinarea completa a colonului sau daca au descoperit polipi de natura cancerigena.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0