Colonoscopia - Ce este, cand si de ce e necesara?

1. Colonoscopia – informații generale
   a. Ce este colonoscopia?
   b. Tipuri de colonoscopie
   c. Când se recomandă colonoscopia?
   d. Contraindicațiile colonoscopiei
   e. Riscurile colonoscopiei
2. Scopul colonoscopiei
   a. Investigarea vizuală a colonului
   b. Recoltarea de probe pentru biopsii
   c. Realizarea unor intervenții laparoscopice
   d. Screening-ul
   e. Prevenirea unor boli cronice
3. Cum se realizează colonoscopia?
   a. Pregătire pentru colonoscopie
   b. Efectuarea colonoscopiei
4. Factori care influențează rezultatele colonoscopiei

 

Colonoscopia – informații generale

Colonoscopia, cunoscută și sub denumirea de endoscopie digestivă inferioară, este o metodă de diagnostic folosită pentru detectarea video a anumitor modificări sau anomalii la nivelul intestinului gros sau al rectului. Colonoscopia este o procedură sigură. Ocazional, poate provoca sângerări abundente, inflamație sau infecție a pungilor din colon cunoscute sub numele de diverticulită, dureri abdominale severe și unele probleme la persoanele cu boli ale inimii sau ale vaselor de sânge.

Cancerul colorectal este unul dintre tipurile de cancer cel mai ușor de prevenit, în condițiile în care orice leziune suspectă  poate fi depistată din timp prin colonoscopie și tratată. Aproape toți pacienții care suferă de cancer colorectal ajung în stadii avansate pentru că nu au reușit să facă la timp screening-uri. Aproape toate cancerele colorectale ar fi prevenite dacă oamenii ar face examenele recomandate.

Polipii pot deveni maligni între cinci și zece ani. Screeningul trebuie început la vârsta de 50 de ani, apoi la fiecare 5-10 ani după cum recomandă medicul, cu excepția cazului în care există factori de risc pentru cancerul colorectal, situație în care medicul face recomandari personalizate de investigație.

Situațiile care cresc riscul de cancer colorectal includ colita ulcerativă, boala Crohn, boala inflamatorie intestinală, sindroamele de cancer familial; dacă o rudă de gradul I (părinte, frate, copil) are cancer colorectal, riscul persoanei este mai mare.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce este colonoscopia?

Colonoscopia este procedura care presupune introducerea unui colonoscop (tub flexibil, dotat cu cameră video) prin rect, în intestinul gros. Camera video atașată colonoscopului permite medicului să observe interiorul întregului colon. Mai mult decât atât, colonoscopia oferă medicului și posibilitatea de a recolta țesut (biopsie) și de a face o excizie, în cazul în care consideră că acest lucru este necesar. O colonoscopie permite o examinare a întregului colon și camera poate pătrunde până la 1200-1500 mm lungime. Este nevoie de pregătire pentru colonoscopie pentru ca examinarea să fie cât mai precisă.

Tipuri de colonoscopie

Există mai multe tipuri de colonoscopie, însă medicul o va recomanda pe cea mai potrivită pentru fiecare pacient în parte.

  • Colonoscopia parțială, cunoscută și sub denumirea de sigmoidoscopie, examinează numai partea inferioară a colonului, adică rectul și colonul sigmoid. Aceasta este o procedură mai puțin invazivă și se face, în general, fără sedare.
  • Colonoscopia totală presupune examinarea întregului colon și necesită sedarea pacientului.
  • Colonoscopia virtuală poartă și denumirea de tomografie computerizată și permite medicului să vadă imagini din interiorul colonului, dar și a întregului sistem digestiv și a altor organe abdomeno-pelviene, fără însă a introduce un colonoscop în intestinul gros. Doza de expunere la radiații este foarte mică și în majoritatea cazurilor, beneficiile și confortul pacientului depășesc riscul de iradiere, mai ales dacă vorbim de aparatură modernă, prevăzută cu aplicații inteligente de optimizare dinamică a dozei de iradiere. Este posibil ca medicii să introducă oral sau intravenos o substanță de contrast care permite vizualizarea mai bună a structurilor intestinale și care se va elimina în câteva ore după investigație.

Substanța de contrast trebuie utilizată cu precauție la pacienții cu afecțiuni renale cronice sau grave, cei care iau medicamente pentru tiroidă sau diabet. Examinarea tomografiei computerizate a colonului se poate efectua și împreună cu administrarea unei clisme iodate - așa numitul colo-CT.

Când se recomandă colonoscopia?

Există anumite situații medicale în care medicul hotărăște că pacientul are nevoie de o colonoscopie.

  • În caz de diaree sau constipație cronică, medicul poate considera necesară o colonoscopie. Acest lucru se întâmplă dacă diareea sau constipația cronică apar însoțite de alte simptome gastrointestinale.
  • Și modificările aspectului scaunului pot trage un semnal de alarmă, determinând medicul să ia decizia de a face o colonoscopie.
  • Prezența sângelui în scaun, din cauze necunoscute (după ce se elimină varianta hemoroizilor sau a fisurilor anale), poate face medicul să recomande o colonoscopie.
  • Balonările și crampele abdominale frecvente, care apar fără o cauză evidentă, însoțite de alte simptome gastrointestinale, pot determina medicul să recomande o colonoscopie.
  • Scăderea nemotivată în greutate, dacă apare alături de alte simptome intestinale ori pe fondul unor afecțiuni precum colita ulcerativă, poate fi motiv pentru o colonoscopie.
  • Senzația de oboseală cronică, atunci când apare însoțită de alte simptome intestinale, poate, de asemenea, să necesite o colonoscopie.
  • Episoadele recurente de vomă, ale căror cauze nu sunt depistate, mai ales dacă apar alături de simptome intestinale, pot determina necesitatea examinării colonului.
  • Pacienții care au antecedente în ceea ce privește afecțiunile sau intervențiile colo-rectale ar trebui să își facă în mod regulat colonoscopie (o dată pe an sau la 2 ani, în funcție de caz).
  • Pacienții care suferă de afecțiuni inflamatorii ale colonului precum colita ulcerativă sau boala Crohn sunt diagnosticați, adesea, în urma unei colonoscopii. Această metodă de diagnosticare este recomandată în mod periodic acestora pentru că prezintă risc crescut de complicații sau de cancer de colon.
  • În cazul în care analizele pacientului scot la iveală o modificare a markerilor tumorali, colonoscopia este folosită pentru examinarea intestinului gros și a zonei rectale.

Contraindicațiile colonoscopiei

Există situații în care colonoscopia este contraindicată. Pacienții care suferă de diverticulită sau chiar de obstrucții sau stricturi de cauză tumorală, precum și femeile însărcinate pot prezenta interdicție sau contraindicații temporare în ceea ce privește colonoscopia fizică. Tomografia computerizată sau așa numita colonoscopie virtuală, minim invazivă, reprezintă o alternativă demnă de luat în seamă în cazul unor pacienți.

Totuși, în cazul femeii însărcinate, din cauza expunerii la un anumit nivel de radiații ionizante, nici tomografia nu reprezintă o soluție și este posibil ca, dacă procedura nu poate fi amânată după naștere, medicul să ia totuși decizia de a realiza colonoscopia optică. Aceste cazuri sunt însă extrem de rare.

Riscurile colonoscopiei

La fel ca orice altă procedură, și colonoscopia implică o serie de riscuri:

  • Reacții adverse la sedativele folosite înainte de realizarea colonoscopiei
  • Sângerări abundente
  • Perforarea colonului/rectului

Scopul colonoscopiei

Colonoscopia este recomandată de medic în cazul simptomelor unor boli intestinale (cancer de colon), atunci când valorile unor markeri tumorali sunt modificate sau pentru screening. De asemenea, colonoscopia poate fi făcută și cu scopul recoltării unei mostre de țesut pentru biopsie ori pentru rezecția unor formațiuni.

Investigarea vizuală a colonului

În cazul unor simptome intestinale care pun medicul pe gânduri, se poate recomanda colonoscopia pentru investigarea vizuală a colonului, astfel încât să se depisteze cauza simptomatologiei.

Recoltarea de probe pentru biopsii

În timpul unei colonoscopii, medicul are posibilitatea de a recolta țesut pentru a fi ulterior analizat la microscop.

Realizarea unor intervenții laparoscopice

În timpul colonoscopiei se pot realiza intervenții laparoscopice, minim invazive, pentru înlăturarea polipilor sau a tumorilor descoperite la nivelul colonului.

Screening-ul

Colonoscopia se poate face și pentru screening, astfel încât să fie depistate din timp afecțiunile intestinului gros precum bolile inflamatorii sau cancerul de colon.

Prevenirea unor boli cronice

Bolile cronice intestinale pot fi depistate în stadiu incipient, astfel încât să fie tratate mai eficient, cu ajutorul colonoscopiei.

Cancerul colorectal poate fi, de pildă, prevenit prin realizarea unei colonoscopii în cadrul căreia se îndepărtează excrescențele care pot degenera în formațiuni canceroase. După vârsta de 50 de ani, colonoscopia este recomandată ca metodă de screening pentru prevenirea sau depistarea cancerului de colon.

Unii polipi în colon sunt complet inofensivi, însă alții se pot transforma în cancer de colon. De aceea, este recomandat ca aceștia să fie îndepărtați imediat ce sunt depistați. Rezecția polipilor din colon se poate face în timpul unei colonoscopii.

Cum se realizează colonoscopia?

Colonoscopia este o procedură care durează între 30 și 60 de minute. Se administrează, înainte de colonoscopie, un sedativ pentru relaxarea pacientului. În cazul colonoscopiei totale, pacientul poate beneficia de un sedativ mai puternic. Medicul va ruga pacientul să se așeze pe partea stângă, iar apoi va introduce colonoscopul prin rect, împingându-l apoi pe tot parcursul colonului. În timpul procedurii, pacientul poate resimți crampe ușoare. În timpul colonoscopiei, în funcție de ce observă, medicul poate recolta țesut pentru biopsie sau poate îndepărta polipi ori alte formațiuni depistate.

Pregătire pentru colonoscopie

Medicul îți va oferi informațiile necesare cu privire la modul în care trebuie să te pregătești pentru această procedură. Pentru ca rezultatele analizelor să fie cât mai exacte, ca pregătire pentru colonoscopie este necesară curățarea colonului. Pentru curățarea colonului, medicul va recomanda, cu o zi înainte de realizarea procedurii, o dietă lichidă, bazată pe supă clară, ceaiuri și apă. Astfel, tranzitul intestinal va fi accelerat și defecarea va fi favorizată, astfel încât intestinul gros să fie golit.

Tratamentul medicamentos urmat zilnic trebuie să fie ajustat înainte de colonoscopie. Discută cu medicul mai ales dacă urmezi tratament pentru diabet, hipertensiune sau alte afecțiuni cardiace ori dacă iei suplimente alimentare pe bază de fier. Poate fi necesar să întrerupi temporar tratamentul cu aspirină, anticoagulante, fier și nu numai. Respectă indicațiile oferite de medic, pentru a nu te expune niciunui risc.

Tot ca pregătire pentru colonoscopie, dacă urmează să-ți fie administrat bariu pentru investigație, nu consuma cafea și nu fuma. Colonul poate fi curățat și prin medicație, mai ales în cazul celor care suferă de constipație cronică. Laxativele, fie sub formă de capsule, fie sub formă lichidă, pot fi luate atât în seara de dinaintea procedurii, cât și în dimineața zilei în care se face colonoscopia.

Înainte de a lua decizia de a face o colonoscopie, medicul va elimina posibilitatea unor afecțiuni prin realizarea mai multor analize precum analizele de sânge, tomografia computerizată sau ecografia.

Efectuarea colonoscopiei

Colonoscopia se realizează prin introducerea unui colonoscop prin rect, care apoi va avansa de-a lungul colonului. Colonoscopul este prevăzut cu o sursă de lumină, dar și cu o cameră video. Astfel, medicul va putea vedea în timp real imagini din interiorul colonului. După colonoscopie, va dura cel puțin o oră până când efectul sedativului va dispărea. Totuși, medicii recomandă să se evite activitățile precum condusul mașinii preț de 24 de ore. Balonarea și flatulența pot apărea, de asemenea, în urma unei colonoscopii.

Rezultatele colonoscopiei vor fi comunicate pe loc pacientului. Rezultatele negative semnifică lipsa anomaliilor la nivelul colonului. Rezultatele colonoscopiei sunt pozitive atunci când medicul depistează polipi pe colon, tumori sau alte anomalii. În cazul în care medicul face și biopsie în timpul colonoscopiei, poate dura câteva zile sau chiar săptămâni până când vin rezultatele analizei.

Adesea, colonoscopia se realizează fără sedare, mai ales în cazul în care este vorba despre sigmoidoscopie. În timpul procedurii, pacientul poate resimți crampe sau nevoia de defecare, în special în momentele în care colonoscopul avansează.

Colonoscopia cu sedare ușoară, fie prin administrarea unui sedativ sub formă de pilulă, fie prin administrarea venoasă a sedativului, ajută pacientul să se relaxeze și îi diminuează acestuia durerile resimțite în timpul procedurii. Chiar dacă pacientul este sedat, acesta poate resimți disconfort sau chiar durere pe măsură ce colonoscopul avansează de-a lungul colonului.

Pentru eliminarea completă a disconfortului din timpul colonoscopiei, pacientul poate să apeleze la o anestezie generală. Această variantă este însă mai costisitoare și nu este folosită, în general, de către medici. La aproximativ o oră după realizarea intervenției, efectul sedativului dispare.

Factori care influențează rezultatele colonoscopiei

Există o serie de factori care pot influența rezultatele colonoscopiei:

  • prezența scaunului în colon;
  • consumul de băuturi colorate înainte de realizarea colonoscopiei;
  • administrarea suplimentelor alimentare pe bază de fier.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS – What is a colonoscopy?
https://www.nhs.uk/conditions/colonoscopy/
NIDDK – Colonoscopy 
https://www.niddk.nih.gov/health-information/diagnostic-tests/colonoscopy


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0