Colonoscopia - Ce este, cand si de ce e necesara?

Colonoscopia – informatii generale

- Ce este colonoscopia

- Tipuri de colonoscopie

     - Colonoscopie partiala

     - Colonoscopie totala

     - Colonoscopie virtuala

- Cand se recomanda colonoscopia

     - Diaree sau constipatie cronica

     - Modificari ale aspectului scaunului

     - Prezenta sangelui in scaun

     - Balonari si crampe abdominale frecvente

     - Scaderea nemotivata in greutate

     - Senzatia de epuizare permanenta

     - Episoade frecvente de voma

     - Antecedente de afectiuni sau interventii colo-rectale

     - Boli inflamatorii intestinale

     - Modificarea markerilor tumorali

- Contraindicatiile colonoscopiei

- Riscurile colonoscopiei

Scopul colonoscopiei

- Investigarea vizuala a colonului

- Recoltarea de probe pentru biopsii

- Realizarea unor interventii laparoscopice

- Screening-ul

- Prevenirea unor boli cronice

     - Prevenirea cancerului colo-rectal

     - Rezectia polipilor de colon

Cum se realizeaza colonoscopia

- Pregatirea pentru colonoscopie

     - Curatarea colonului prin regim alimentar

     - Intreruperea administrarii unor medicamente,  fier, aspirina, anticoagulante

     - Curatarea colonului prin medicatie

     - Analize medicale premergatoare colonoscopiei

- Efectuarea colonoscopiei

     - Colonoscopia fara sedare

     - Colonoscopia cu sedare usoara

     - Colonoscopia cu anestezie generala

     - Recuperarea dupa colonoscopie

     - Factori ce influenteaza rezultatele colonoscopiei

Colonoscopia – informatii generale

Colonoscopia, cunoscuta si sub denumirea de endoscopie digestiva inferioara, este metoda de diagnostic folosita pentru detectarea video a anumitor modificari sau anomalii la nivelul intestinului gros sau al rectului.

Ce este colonoscopia

Colonoscopia este procedura care presupune introducerea unui colonoscop (n.r. tub flexibil, dotat cu camera video) prin rect, in intestinul gros. Camera video atasata colonoscopului permite medicului sa observa interiorul intregului colon. Mai mult decat atat, colonoscopia ofera medicului si posibilitatea de a recolta tesut (n.r. biopsie) si de a face o excizie, in cazul in care considera ca acest lucru este necesar.

Tipuri de colonoscopie 

Exista mai multe tipuri de colonoscopie, insa medicul o va recomanda pe cea mai potrivita pentru fiecare pacient in parte.

Colonoscopie partiala

Colonoscopia partiala, cunoscuta si sub denumirea de sigmoidoscopie, examineaza numai partea inferioara a colonului, adica rectul si colonul sigmoid. Aceasta este o procedura mai putin invaziva si se face, in general, fara sedare.

Colonoscopie totala

Colonoscopia totala presupune examinarea intregului colon si necesita sedarea pacientului.

Colonoscopie virtuala

Colonoscopia virtuala poarta si denumirea de tomografie computerizata si mermite medicului sa vada imagini din interiorul colonului tau, fara insa sa introduca un colonoscop in intestinul gros.

Cand se recomanda colonoscopia

Exista anumite situatii medicale in care medicul hotaraste ca pacientul are nevoie de o colonoscopie.

Diaree sau constipatie cronica

In caz de diaree sau constipatie cronica, medicul poate considera necesara o colonoscopie. Acest lucru se intampla daca diareea/ constipatia cronica apare insotita de alte simptome gastrointestinale.

Modificari ale aspectului scaunului

Si modificarile aspectului scaunului pot trage un semnal de alarma, determinand medicul sa ia decizia de a iti face o colonoscopie.

Prezenta sangelui in scaun

Prezenta sangelui in scaun, din cauze necunoscute (dupa ce se elimina varianta hemoroizilor sau a fisurilor anale), poate face medicul sa iti recomande o colonoscopie.

Balonari si crampe abdominale frecvente

Balonarile si crampele abdominale frecvente, care apar fara o cauza evidenta, insotite de alte simptome gastrointestinale, pot determina medicul sa iti faca o colonoscopie.

Scaderea nemotivata in greutate

Scaderea nemotivata in greutate, daca apare alaturi de alte simptome intestinale ori pe fondul unor afectiuni precum colita ulcerativa, poate determina medicul sa recomande o colonoscopie.

Senzatia de epuizare permanenta

Senzatia de oboseala acuta, cronica, atunci cand apare insotita de alte simptome intestinale, poate face medicul sa recomande o colonoscopie pacientului.

Episoade frecvente de voma

Episoadele recurente de voma, ale caror cauze nu sunt depistate, mai ales daca apar alaturi de simptome intestinale, pot determina necesitatea examinarii colonului.

Antecedente de afectiuni sau interventii colo-rectale

Pacientii care au antecedente in ceea ce priveste afectiunile sau interventiile colo-rectale ar trebui sa isi faca in mod regular colonoscopie (o data pe an sau la 2 ani, in functie de caz.

Boli inflamatorii intestinale

Pacientii care sufera de afectiuni inflamatorii ale colonului precum colita ulcerativa sau boala Crohn sunt diagnosticati, adesea, in urma unei colonoscopii. Aceasta metoda de diagnosticare este recomandata in mod periodic acestora pentru ca prezinta risc crescut de complicatii sau de cancer de colon.

Modificarea markerilor tumorali

In cazul in care analizele pacientului scot la iveala o modificare a markerilor tumorali, colonoscopia este folosita pentru examinarea intestinului gros si a zonei rectale.

Contraindicatiile colonoscopiei

Exista situatii in care colonoscopia este contraindicata. Pacientii care sufera de diverticulita, precum si femeile insarcinate au interdictie in ceea ce priveste colonoscopia. Tomografia computerizata reprezinta o alternativa demna de luat in seama in cazul acestora. Totusi, in cazul femeii insarcinate, daca procedura nu poate fi amanata dupa nastere, medicul poate lua decizia de a realiza colonoscopia. Aceste cazuri sunt insa extrem de rare.

Riscurile colonoscopiei

La fel ca orice alta procedura, si colonoscopia implica o serie de riscuri:

• Reactii adverse la sedativele folosite inainte de realizarea colonoscopiei

• Sangerari abundente

• Perforarea colonului/ rectului

 

 

Scopul colonoscopiei

Colonoscopia este recomandata de medic in cazul simptomelor unor boli intestinale (cancer de colon), atunci cand valorile unor markeri tumorali sunt modificate sau pentru screening. De asemenea, colonoscopia poate fi facuta si cu scopul recoltarii unei mostre de tesut pentru biopsie ori pentru rezectia unor formatiuni.

Investigarea vizuala a colonului

In cazul unor simptome intestinale care pun medicul pe ganduri, se poate recomanda colonoscopia pentru investigarea vizuala a colonului, astfel incat sa se depisteze cauza simptomatologiei.

Recoltarea de probe pentru biopsii

In timpul unei colonoscopii, medicul are posibilitatea de a recolta tesut pentru a fi ulterior analizat la microscop.

Realizarea unor interventii laparoscopice

In timpul colonoscopiei se pot realiza interventii laparoscopice, minim invazive, pentru inlaturarea polipilor sau a tumorilor descoperite la nivelul colonului.

Screening-ul

Colonoscopia se poate face si pentru screening, astfel incat sa fie depistate din timp afectiunile intestinului gros precum bolile inflamatorii sau cancerul de colon.

Prevenirea unor boli cronice

Bolile cronice intestinale pot fi depistate in stadiu incipient, astfel incat sa fie tratate mai eficient, cu ajutorul colonoscopiei.

Prevenirea cancerului colo-rectal

Cancerul colo-rectal poate fi, de pilda, prevenit prin realizarea unei colonoscopii in cadrul careia se indeparteaza excrescentele ce pot degenera in formatiuni canceroase. Dupa varsta de 50 de ani, colonoscopia este recomandata ca metoda de screening pentru prevenirea/ depistarea cancerului de colon.

Rezectia polipilor de colon

Unii polipi de colon sunt complet inofensivi, insa altii se pot transforma in cancer de colon. De aceea, este recomandat ca acestia sa fie indepartati imediat ce sunt depistati. Rezectia polipilor de colon se poate face in timpul unei colonoscopii.

stop colesterol

Cum se realizeaza colonoscopia

Colonoscopia este o porcedura ce dureaza intre 30 si 60 de minute. Se administreaza, inainte de colonoscopie, un sedativ pentru relaxarea pacientului. In cazul colonoscopiei totale, pacientul poate beneficia de un sedativ mai puternic. Medicul va ruga pacientul sa se aseze pe partea staga, iar apoi va introduce colonoscopul prin rect, impingandu-l apoi pe tot parcursul colonului. In timpul procedurii, pacientul poate resimti crampe usoare. In timpul colonoscopiei, in functie de ce observa, medicul poate recolta tesut pentru biopsie sau poate indeparta polipi ori alte formatiuni depistate.

Pregatirea pentru colonoscopie

Medicul tau iti va oferi informatiile necesare cu privire la modul in care trebuie sa te pregatesti pentru aceasta procedura. Pentru ca rezultatele analizelor sa fie cat mai exacte, e necesara curatarea colonului inainte de aceasta procedura.

Curatarea colonului prin regim alimentar

Pentru curatarea colonului, medicul va recomanda, cu o zi inainte de realizarea procedurii, o dieta lichida, bazata pe supa clara, ceaiuri si apa. Astfel, tranzitul intestinal va fi accelerat si defecarea va fi favorizata, astfel incat intestinul gros sa fie golit.

Intreruperea administrarii unor medicamente, fier, aspirina, anticoagulante

Tratamentul medicamentos urmat zilnic trebuie sa fie si el ajustat inainte de colonoscopie. Discuta cu medicul tau mai ales daca urmezi tratament pentru diabet, hipertensiune sau alte afectiuni cardiace ori daca iei suplimente alimentare pe baza de fier. Poate fi necesar sa intrerupi temporar tratamentul cu aspirina, anticoagulante, fier si nu numai. Respecta indicatiile oferite de medic, pentru a nu te expune niciunui risc.

Curatarea colonului prin medicatie

Colonul poate fi curatat si prin medicatie, mai ales in cazul celor care sufera de constipatie cronica. Laxativele, fie sub forma de capsule, fie sub forma lichida, pot fi luate atat in seara de dinaintea procedurii, cat si in dimineata zilei in care se face colonoscopia.

Analize medicale premergatoare colonoscopiei

Inainte de a lua decizia de a face o colonoscopie, medicul va elimina posibilitatea unor afectiuni prin realizarea mai multor analize precum analizele de sange, tomografia computerizata sau ecografia.

Efectuarea colonoscopiei

Colonoscopia se realizeaza prin introducerea unui colonoscop prin rect, care apoi va avansa de-a lungul colonului. Colonoscopul este prevazut cu o sursa de lumina, dar si cu o camera video. Astfel, medicul va putea vedea in timp real imagini din interiorul colonului.

Dupa colonoscopie, va dura cel putin o ora pana cand efectul sedativului va disparea. Totusi, medicii recomanda sa se evite activitatile precum condusul masinii pret de 24 de ore. Balonarea si flatulenta pot aparea, de asemenea, in urma unei colonoscopii.

Rezultatele colonoscopiei vor fi comunicate pe loc pacientului. Rezultatele negative semnifica lipsa anomaliilor la nivelul colonului. Rezultatele colonoscopiei sunt pozitive atunci cand medicul depisteaza polipi pe colon, tumori sau alte anomalii.

In cazul in care medicul face si biopsie in timpul colonoscopiei, poate dura cateva zile sau chiar saptamani pana cand vin rezultatele analizei.

Colonoscopia fara sedare

Adesea, colonoscopia se realizeaza fara sedare, mai ales in cazul in care este vorba despre sigmoidoscopie – colonoscopie la nivelul rectului si a colonului sigmoid (n.r. partea finala a intestinului gros). In timpul procedurii, pacientul poate resimti crampe sau nevoia de defecare, in special in momentele in care colonoscopul avanseaza.

Colonoscopia cu sedare usoara

Colonoscopia cu sedare usoara, fie prin administrarea unui sedativ sub forma de pilula, fie prin administrarea venoasa a sedativului, ajuta pacientul sa se relaxeze si ii diminueaza acestuia durerile resimtite in timpul procedurii. Chiar daca pacientul este sedat, acesta poate resimti disconfort sau chiar durere pe masura ce colonoscopul avanseaza de-a lungul colonului.

Colonoscopia cu anestezie generala

Pentru eliminarea completa a disconfortului din timpul colonoscopiei, pacientul poate apela la o anestezie generala. Aceasta varianta este insa mai costisitoare si nu este folosita, in general, de catre medici.

Recuperarea dupa colonoscopie

La aproximativ o ora dupa realizarea interventiei, efectul sedativului dispare. Medicii insa recomanda evitarea activitatilor solicitante precum condusul ori semnarea unor documente timp de 24 de ore.

Factori ce influenteaza rezultatele colonoscopiei

Exista o serie de factori care pot influenta rezultatele colonoscopiei:

  • prezenta scaunului in colon
  • consumul de bauturi colorate inainte de realizarea colonoscopiei
  • administrarea suplimentelor alimentare pe baza de fier

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0