Tot ce trebuie să știi despre edemul cerebral și de ce apare în cazul unui AVC
Simptome și diagnostic în AVC Tot ce trebuie să știi despre edemul cerebral și de ce apare în cazul unui AVC Edemul cerebral este o afecțiune cauzată de excesul de lichid în țesuturile...
Citește mai mult
Riscul de AVC creste din cauza nivelului mare de fier in organism [studiu]
Noutăți în AVC Riscul de AVC creste din cauza nivelului mare de fier in organism [studiu] Oamenii de stiinta au descoperit ca excesul de fier in sange creste riscul de...
Citește mai mult
EPA, acidul gras ce reduce riscul de infarct miocardic si de accident vascular cerebral
Noutăți în AVC EPA, acidul gras ce reduce riscul de infarct miocardic si de accident vascular cerebral Studiile scot la iveala ca, dintre toate tipurile de Omega 3, EPA (acidul eicosapentaenoic)...
Citește mai mult
Uleiul de masline te protejeaza de un posibil accident vascular cerebral [studiu]
Noutăți în AVC Uleiul de masline te protejeaza de un posibil accident vascular cerebral [studiu] In sange exista o proteina, iar nivelul acesteia creste dupa ce mancam, in special...
Citește mai mult
Un atac cerebral (AVC) creste semnificativ riscul de dementa [studiu]
Noutăți în AVC Un atac cerebral (AVC) creste semnificativ riscul de dementa [studiu] Cercetatorii au ajuns la concluzia ca un accident vascular cerebral dubleaza...
Citește mai mult
Supravietuitorii atacului cerebral isi recapata mai repede sanatatea mintala daca au un confident [studiu]
Noutăți în AVC Supravietuitorii atacului cerebral isi recapata mai repede sanatatea mintala daca au un confident [studiu] avc • simptomele accidentului vascular cerebral • simptome atac cerebral...
Citește mai mult
Femeile cu menstruatie precoce au risc crescut de probleme cardiovasculare si de AVC
Noutăți în AVC Femeile cu menstruatie precoce au risc crescut de probleme cardiovasculare si de AVC menstruatie precoce • pubertatea precoce • pubertate precoce •...
Citește mai mult
La ce sa te astepti daca unul dintre parintii tai a suferit un AVC
Îngrijire și lifestyle în AVC La ce sa te astepti daca unul dintre parintii tai a suferit un AVC avc • accidentul vascular • atacuri cerebrale • accident vascular...
Citește mai mult
6 lucruri pe care le poti face incepand de astazi pentru a preveni un AVC
Îngrijire și lifestyle în AVC 6 lucruri pe care le poti face incepand de astazi pentru a preveni un AVC aspirină • avc • accidentul vascular • atacuri cerebrale •...
Citește mai mult
Cum poti preveni un AVC daca ai trecut de 50 de ani
Îngrijire și lifestyle în AVC Cum poti preveni un AVC daca ai trecut de 50 de ani accident vascular cerebral ● avc ● preventie avc ● coagularea sangelui ● cheag...
Citește mai mult
Cum te ajuta masajul terapeutic daca ai avut un AVC
Îngrijire și lifestyle în AVC Cum te ajuta masajul terapeutic daca ai avut un AVC avc ● accident vascular cerebral ● masaj ● beneficii masaj ● recuperare avc...
Citește mai mult
Diabetul si alti factori de risc pentru AVC
Despre accidentul vascular cerebral Diabetul si alti factori de risc pentru AVC complicatii diabet ● avc ● accident vascular cerebral ● accident vascular ischemic...
Citește mai mult
Încarcă mai multe

Accident Vascular Cerebral (AVC)

Autor: Dr. Madalina Craciun, Medic Specialist Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie, Expert DOC

Despre accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) se petrece fie atunci cand fluxul sanguin de la nivelul creierului este blocat, fie atunci cand un vas de sange de la nivelul creierului se sparge. Un accident cerebral vascular reprezinta o urgenta medicala iar interventia medicala trebuie facuta cat mai rapid.

Ce este un accident vacular cerebral

In momentul producerii unui accident vascular cerebral, fluxul sanguin catre creier este intrerupt, ceea ce inseamna ca celulele cerebrale sunt deprivate de oxigen si incep sa moara. Celulele care mor in timpul unui accident cerebral duc la pierderea abilitatilor pentru care era responsabila respectiva zona din creier, fie ca este vorba despre capacitati cognitive ori despre controlul muschilor. Urmarile unui accident cerebral vascular difera de la caz la caz. Unele persoane pot avea probleme minore precum slabiciune temorara in anumite zone ale corpului, in timp ce alte persoane pot ramane paralizate pe o parte a corpului ori isi pot pierde capacitatea de a vorbi.

Tipuri de accident vascular cerebral

Accidentul vascular poate fi de mai multe feluri, in functie de modul in care se produce.

Accident vascular cerebral ischemic

Accidentul vascular cerebral (AVC) ischemic se petrece atunci cand un vas de sange care transporta sange catre creier este blocat de un cheag de sange. Hipertensiunea arteriala este principala cauza care declanseaza un accident vascular ischemic. Accidentul vascular ischemic poate fi de doua feluri, in functie de modul in care se produce: accident vasculat ischemic trombotic si accident vascular ischemic embolic.

Accident vascular ischemic trombotic

Accidentul vascular ischemic trombotic este cauzat de un cheag de sange care se formeaza de-a lungul unei artere care transporta sange catre creier. Acest tip de accident vascular apare, in general, la persoanele cu colesterol marit sau cu aterocleroza.

stop colesterol

Accident vascular ischemic embolic

Accidentul vascular ischemic embolic apare in urma formarii unui cheag de sange in organism, de regula in zona inimii, care apoi calatoreste catre creier. Odata ajuns la nivelul creierului, cheagul se va bloca atunci cand va ajunge intr-un vas de sange de dimensiuni reduse. Odata blocat cheagul de sange, se produce accidentul vascular cerebral (AVC). In jur de 15% dintre accidentele ischemice embolice apar la pacientii cu fibrilatie atriala.

Accident vascular cerebral hemoragic

Accidentul vascular cerebral (AVC) hemoragic este mai rar intalnit decat cel ischemic, doar 15% dintre cazurile de accidente cerebrale fiind de natura hemoragica, nu ischemica. Totusi, acestea sunt mai periculoase, 40% dintre cazurile de accidente vasculare cerebrale hemoragice soldandu-se cu moartea. Accidentul hemoragic apare fie din cauza dilatarii bruste a unui vas de sange care determina spargerea acestuia (anevrism), fie in urma slabirii unui vas de sange si ruperea acestuia. Sangele care izbucneste din vasul de sange se imprastie in creier si creeaza presiune si inflamare, afectand celulele si tesuturile cerebrale. Acest tip de accident cerebral poate fi de doua feluri: accident vascular hemoragic intracerebral sau accident vascular hemoragic subarahnoidian.

Accident vascular hemoragic intracerebral

Accidentul vascular hemoragic intracerebral este mai des intalnit decat cel subarahnoidian. Acesta apare atunci cand un vas de sange din creier se sparge si sangele se scurge in jur, provocand hemoragie intracerebrala. Sangerarea cauzeaza moartea celulelor si impiedica functionarea corecta a acelei zone din creier. Tensiunea arteriala marita si imbatranirea vaselor de sange sunt cele mai comune cauze ale acestui tip de accident vacsular.

Accident vascular hemoragic subarahnoidian

Accidentul vascular hemoragic subarahnoidian apare in urma sangerarii la nivelul zonei dintre creier si tesutul care inveleste creierul, cunoscut sub denumirea de spatiu subarahnoidian.

Accident vascular cerebral ischemic tranzient

Accidentul vascular cerebral ischemic tranzient apare atunci cand fluxul sanguin dintr-o zona a creierului se opreste pentru o scurta perioada de timp, mimand perfect un accident vascular cerebral. In cazul unui asemenea accident cerebral simptomele persista mai putin de 24 de ore si nu cauzeaza daune permanente la nivelul creierului. Totusi, un asemenea accident trebuie sa ridice un semnal de alarma intrucat poate fi urmat de un accident vascular cerebral.

Cauzele unui accident vascular cerebral

Accidentul cerebral apare in momentul in care alimentarea creierului cu sange este oprita dintr-un anumit motiv.

Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic

Accidentul vascular cerebral ischemic, de pilda, este declansat de blocarea unui vas de sange de la nivelul creierului.

Cheaguri de sange care blocheaza vasele de sange

Cheagurile de sange formate fie la nivelul unui vas de sange din creier, fie in alta parte din organism, pot bloca un vas de sange, cauzand un accident vascular cerebral ischemic.

Depuneri de grasime care blocheaza vase de sange

Si depozitele de grasime din artere si placa arteriala pot forma cheaguri de sange care pot declansa un accident vascular cerebral ischemic.

Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic

Accidentul vascular cerebral hemoragic este cel care se petrece in momentul in care o artera de la nivelul creierului incepe sa sangereze, spargandu-se.

Hipertensiunea

Hipertensiunea este una dintre principalele cauze care declanseaza un accident vascular cerebral hemoragic, de aceea este atat de important sa mentinem tensiunea arteriala in limitele recomandate.

Lovituri in zona capului

Traumatismele craniene severe pot determina de asemenea ruperea unui vas de sange, declansand astfel un atac cerebral vascular.

Inflamarea vaselor sangvine

Si inflamarea vaselor de sange de la nivelul creierului poate declansa un anevrism, care la randul sau poate produce un accident vascular cerebral hemoragic.

Terapii sau medicatii ce slabesc rezistenta vaselor de sange

Unele medicamente slabesc rezistenta vaselor de sange, crescand riscul de accident vascular cerebral. Spre exemplu, warfarina este un anticoagulant care poate creste tensiunea arteriala. Medicul este cel in masura sa recomande tratamentula decvat pentru afectiunile de care suferi.

Simptomele unui accident vascular cerebral

Simptomele accidentului cerebral apar imediat dupa ce acesta se petrece. Imediat ce se observa asemenea simptome, pacientul trebuie dus la medic.

Dureri de cap

Durerile de cap severe, ce apar fara o cauza evidenta si brusc, pot fi simptomul unui accident cerebral vascular.

Paralizii la nivelul fetei, bratelor sau picioarelor

Paraliziile la nivelul fetei, bratelor sau picioarelor pot aparea din cauza unui accident vascular cerebral in urma caruia mor celule si tesuturi dintr-o anumita regiune a creierului.

Ameteli

Ametelile puternice, aparute fara un motiv evident, pot, de asemenea, sa semnaleze un accident vascular cerebral.

Pierderea echilibrului

Si pierderea echilibrului este un simptom ce poate indica un accident cerebral vascular.

Pierderea acuitatii vizuale

Pierderea acuitatii vizuale, vederea cu un singur ochi sau vederea dubla pot semnala un accident vascular cerebral.

Metoda FAST de identificare a unui accident vascular cerebral

Metoda FAST ajuta la identificarea rapida a unui accident vascular cerebral.

F – provine de la cuvantul „face” din engleza (n.r. fata) si face referire la paralizia muschilor fetei.

A – provine de la cuvantul „arms” din engleza (n.r. brate) si face referire la capacitatea omului de a-si ridica bratele. Pune pacientul suspectat de accident cerebral sa isi ridice ambele brate – daca unul dintre ele cade inert intr-o parte, e posibil sa fie vorba despre un accident cerebral.

S – provine de la cuvantul „speech” din engleza (n.r. vorbire) si face referire la capacitatea de a vorbi a bolnavului. Roaga persoana suspectata de accident cerebral sa repete o simpla fraza dupa tine. Daca aceasta fraza suna ciudat ori este greu de deslusit, sansele sa fie vorba despre un accident vascular cerebral sunt mari.

T – provine de la cuvantul „time” din engleza (n.r. timp) si face referire la rapiditatea cu care trebuie sa suni la 112 daca observi aceste simptome la un pacient.

Factori de risc ai unui accident vascular cerebral

Riscul de accident vascular cerebral este crescut de anumiti factori, iar majoritatea acestora pot fi chiar controlati.

Diabetul zaharat

Diabetul zaharat creste riscul de accident vascular cerebral intrucat poate afecta vasele de sange de la nivelul creierului. Discuta cu medicul tau despre lucrurile pe care le poti face pentru a reduce riscurile.

Nivelul crescut al colesterolului

Colesterolul marit creste, de asemenea, predispozitia pentru accident vascular cerebral intrucat mareste riscul de blocare a arterelor. In cazul in care artera blocata este la nivelul creierului, are loc un accident cerebral.

Activitati sau sporturi cu risc de traumatisme craniene

Activitatile si sporturile cu risc crescut de traumatisme craniene sporesc de asemenea sansele de accident vascular cerebral. Printre acestea se afla: mersul cu motocicleta, sporturile de contact si sporturile extreme.

Istoric cardiac nefavorabil

Daca in trecut au avut loc evenimente precum afectiuni ale sangelui, boli arteriale si chiar si alte atacuri cerebrale vasculare, riscurile de aparitie a unui atac cerebral vascular sunt marite.

Obezitatea

Grasimea in exces si obezitatea sunt legate in mod direct de hipertensiune, de riscul crescut de diabet, de afectiuni cardiace si accident cerebral vascular. Fa tot posibilul pentru a-ti controla greutatea astfel incat sa reduci riscurile la minimum.

Fumatul activ si pasiv

Fumatul, fie el activ sau pasiv, afecteaza vasele de sange, ceea ce poate favoriza blocajele si producerea unui accident vascular cerebral.

Consum excesiv de alcool

Consumul zilnic mai mare de 2 pahare de alcool la barbati si 1 pahar in cazul femeilor creste tensiunea arteriala, ceea ce inseamna ca si riscul de accident vascular cerebral este mai mare.

Folosirea substantelor narcotice

Consumul de droguri creste riscul de accident vascular cerebral. Cele mai riscante droguri din acest punct de vedere sunt cocaina, amfetaminele si heroina. Cazurile de accident vascular cerebral din cauza consumului substantelor narcotice apar, in general, in randul populatiei tinere.

Factori genetici

Exista si factori de risc pe care nu ii poti controla, precum cei genetici. Daca un parinte, bunic sau frate a avut un accident vascular cerebral pana la varsta de 65 de ani, sansele ca si tu sa faci sunt mai mari decat in randul celor care nu au rude cu asemenea probleme.

Inaintarea in varsta

Si inaintarea in varsta este un factor de risc pe care nu il poti controla. Dupa implinirea varstei de 55 de ani, sansele sa faci un atac vascular cerebral cresc de 10 ori la fiecare 10 ani. Cu toate ca accidentul vascular cerebral (AVC) apare in general la varstnicii de peste 65 de ani, exista cazuri in care si bebelusii sau copiii fac un accident vascular cerebral.

Iritabilitatea

Daca esti o persoana care se enerveaza rapid, mai mult ca sigur tensiune ata creste de cateva ori pe zi, depasind limitele normale, ceea ce inseamna ca prezinti si risc mai mare de accident vascular cerebral.

Diagnosticarea accidentului vascular cerebral

In momentul in care un pacient ajunge la spital cu simptome similare celor ale accidentului vascular cerebral, medicul se va informa cu privire la istoricul medical, va face o examinare fizica si neurologica, va cere realizarea unor anumite analize si va stabili diagnosticul.

Examinarea pacientului

Dupa ce evalueaza simptomele prezente, medicul va lua tensiunea arteriala, va asculta inima cu stetoscopul, va asculta sunetul arterelor de la nivelul gatului si va folosi un oftalmoscop pentru a verifica starea vaselor de sange de la nivel ocular.

Analize de sange

Analizele de sange facute vor arata cat de repede sa coaguleaza sangele, care este nivelul de zahar din sange ori daca exista vreo infectie in organism sau dezechilibre majore.

Analize imagistice pentru diagnosticarea tipului de accident vacular cerebral – CT, RMN

Pentru stabilirea tipului de accident vascular cerebral, medicul va fi nevoit sa faca o serie de analize imagistice. Computerul tomograf (CT) ofera imagini detaliata ale creierului, scotand la iveala posibilele hemoragii, tumori sau accidente vasculare cerebrale si natura lor. Si RMN-ul poate fi folosit pentru a detecta tesuturile afectata de atacul ischemic ori posibilele hemoragii de la nivelul creierului.

Ecocardiografie, EKG, Angiografie Carotidiana

Ecocardiografia creeaza imagini detaliate ale inimii si poate ajuta la depistarea sursei cheagurilor de sange, daca este vorba despre un cheag format in inima care a pornit apoi catre creier. EKG-ul este testul care inregistreaza activitatea electrica a inimii, aratand cat de repede bate aceasta si daca bataile sunt regulate sau nu. Acest test poate ajuta la depistarea cauzelor atacului vascular cerebral, mai ales daca este vorba despre fibrilatia atriala ori un preinfarct. Angiografia carotidiana foloseste razele X pentru a arata interiorul arterelor carotidiene. Pentru a face aceasta analize se introduce un mic cateter in interiorul arterei, de regula din zona stinghiei piciorului, prin care se injecteaza o substanta de contrast ce va permite observarea arterelor.

Urmarile unui accident vascular cerebral

Urmarile accidentului vascular cerebral depind in functie de zona creierului afectata in timpul accidentului, precum si de intensitatea cu care acesta s-a produs. In functie de zona creierului afectata, unele dintre functiile de mai jos pot fi afectate:

  • Miscarea si simtul tactil
  • Vorbitul si limbajul
  • Mancatul si inghititul
  • Vederea
  • Abilitatile cognitive (gandirea, ratiunea, judecata si memoria)
  • Perceptiile si simtul orientarii
  • Controlul intestinal
  • Control emotional In unele cazuri aceste functii pot fi afectate temporar, in timp ce in situatiile mai grave ele sunt pierdute definitiv

Tratarea accidentului vascular cerebral

In caz de accident vascular cerebral este foarte important sa se apeleze la ajutor medical de urgenta. Cu cat pacientul primeste mai rapid tratamentul, cu atat mai sansele de a ramane cu urmari permanente in urma acestuia sunt mai mici.

Protocolul medical in cazul unui accident vascular cerebral

In caz de accident vascular cerebral, protocolul impune ca, odata ajuns pacientul la spital, acestuia sa i se faca un examen fizic rapid de catre un medic neurolog, un EKG, precum si un set de analize. Medicul neurolog va stabili diagnosticul si va decide tratamentul.

Tratament medicamentos in cazul unui accident vascular cerebral

Tratamentul medicamentos in caz de accident vascular cerebral va viza dizolvarea cheagurilor de sange si se administreaza in primele 4 ore dupa debutul accidentului. Cu cat tratamentul e acordat mai repede, cu atat mai rapid se va vindeca pacientul. Medicul poate administra si tratament antiplachetar sau anticoagulant. Aspirina este adesea administrata in asemenea situatii.

Interventia chirurgicala in cazul unui accident vascular cerebral

Dupa ce primesc ingrijirile de urgenta, unii pacienti au nevoie de interventii chirurgicale. In cazul unor atacuri vasculare cerebrale ischemice care au cauzat inflamarea severa a creierului poate fi nevoie de o interventie pentru indepartarea cheagului, dar si a tesuturilor moarte din cauza lipsei de oxigen. Daca blocajul are loc la nivelul unei artere din zona gatului, care iriga creierul cu sange, poate fi nevoie de o interventie chirurgicala numita endarterectomia carotida, in timpul careia chirurgul va indeparta placa de pe peretele arterial. Daca este vorba despre un atac vascular cerebral hemoragic pot fi realizate interventii chirgicale pentru oprirea sangerarii.

Evaluarea functiilor afectate de accidentul vascular cerebral

Dupa ce pacientul este stabilizat, medicul evalueaza functiile afectate in timpul accidentului vascular cerebral. In timpul evaluarii acesta va observa daca sunt daune temporare sau permanente.

Tratamente de reabilitare a pacientului

Durata perioadei de reabilitare, precum si tratamentele recomandate de medic difera in functie de starea acestuia. O echipa de specialisti alcatuita din medici, psihoterapeuti, psihologi, logopezi, nutritionisti si asistente ar trebui sa ajute pacientul in timpul perioadei de reabilitare. Familia pacientului trebuie sa ii fie alaturi pe parcursul reabilitarii pentru a accelera evolutia acestuia.

Schimbari in stilul de viata ale unei persoane care a suferit un accident cerebral vascular

Schimbarile la nivelul stilului de viata nu numai ca accelereaza recuperarea dupa un accident vascular cerebral, insa previn si un al doilea accident. Cele mai importante schimbari la nivelul stilului de viata dupa un accident vascular cerebral sunt:

  • Renuntarea la fumat
  • Adoptarea unei diete sanatoase
  • Mentinerea greutatii recomandate de medici
  • Adoptarea unui stil de viata activ
  • Limitarea consumului de alcool

Prevenirea unui accident vascular cerebral

Un accident cerebral poate fi prevenit in 3 pasi: identificarea riscurilor de accident vascular cerebral, reducerea riscurilor si recunoasterea unui accident in timp util.

Un mod de viata sanatos pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale

Adoptarea unui stil de viata sanatos poate reduce considerabil riscul de accident vascular cerebral.

Controlul greutatii

Intrucat obezitatea creste riscul de accident vascular cerebral, este foarte importanta mentinerea greutatii in limitele recomandate in functie de varsta si inaltime. In acest sens e recomandat sa se evite grasimile saturate, grasimile trans, zaharurile si sodiul.

Somn odihnitor

Somnul odihnitor joaca un rol important in mentinerea sanatatii asa ca noptile pierdute ar trebui limitate, mai ales la pacientii care se stiu cu predispozitie pentru accidentul vascular cerebral (AVC) si alte afectiuni cardiace.

Eliminarea fumatului

Fumatul dubleaza riscul de accident vascular cerebral, favorizand formarea cheagurilor, ingrosand sangele si crescand placa la nivelul arterelor. Daca ai predispozitie pentru accident vascular cerebral si esti fumator, apeleaza la ajutorul medicului pentru a scapa de acest viciu. Plasturii cu nicotina si consilierea te pot ajuta.

Consumul moderat de alcool

Consumul de alcool creste tensiunea arteriala, dar si riscul de accident vascular cerebral. Consuma deci alcool in cantitati moderate, ceea ce inseamna 1 pahar pe zi pentru femei si 2 pahare pe zi pentru barbati.

Controlul periodic al tensiunii arteriale pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale

Hipertensiunea creste considerabil riscul de accident vascular cerebral, de aceea este important sa se monitorizeze teniunea astfel incat, in caz de hipertensiune, sa se administreze tratament pentru reducerea acesteia.

Tratarea afectiunilor ce pot duce la formarea cheagurilor de sange

Daca ai fost diagnosticat cu o afectiune care creste riscul de accident vascular cerebral, trebuie neaparat sa o tratezi. Hiperteniunea, colesterolul marit, ateroscleroza, diabetul, accidentul ischemic tranzitor si fibrilatia atriala sunt exemple de afectiuni care cresc riscul de formare a cheagurilor de sange.

 

 

Sursa foto: Shutterstock