Diagnosticul imagistic la pacientii cu AVC

Un accident vascular cerebral (AVC), cunoscut și sub denumirea de atac cerebral sau infarct cerebral, este o afecțiune care apare atunci când fluxul de sânge către creier este întrerupt sau redus semnificativ.  La pacienții cu suspiciune de AVC sau AIT (atac ischemic tranzitor) se recomandă CT cranian de urgență, iar ca alternativă se utilizează RMN-ul.

Accidentul vascular cerebral este o urgență medicală și necesită asistență medicală imediată. La pacienții cu AIT, AVC minor sau cu remisiune spontană rapidă, se recomandă efectuarea de urgență a investigațiilor diagnostice, inclusiv imagistică vasculară de urgență (ultrasonografie, angiografie CT sau angiografie IRM). Investigația imagistică a creierului și a vaselor cerebrale este crucială în evaluarea pacienților cu AVC și AIT.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Ce rol are imagistica în AVC?

Imagistica cerebrală diferențiază AVC-ul ischemic de hemoragiile intracraniene, de afecțiunile care mimează AVC, identifică tipul de AVC ischemic și uneori și etiologia AVC. Poate uneori să distingă zonele de țesut cerebral afectate ireversibil de cele care s-ar putea recupera, ghidând astfel tratamentul de urgență și pe cel ulterior și ar putea ajuta la evaluarea prognosticului. Imagistica vasculară poate să identifice localizarea și cauza obstrucției arteriale și identifică pacienții cu risc crescut de recurență a AVC.

Pacienții internați în primele trei ore de la debutul AVC pot fi candidați pentru efectuarea trombolizei intravenoase. Examenul CT cerebral este disponibil în general, identifică majoritatea afecțiunilor care mimează AVC și distinge AVC ischemic de cel hemoragic în primele 5 - 7 zile.

Când e mai util CT-ul și când RMN-ul în caz de AVC?

Examenul CT cerebral imediat este metoda imagistică cea mai eficientă (din punct de vedere al costului) pentru pacienții cu AVC acut, dar nu este o metodă sensibilă pentru hemoragia veche. În general, CT-ul cerebral este mai puțin sensibil în comparație cu RMN-ul cerebral, dar este la fel de specific pentru detectarea modificărilor ischemice precoce. Examenul RMN cu secvențele de difuzie are avantajul unei sensibilități crescute în detectarea modificărilor ischemice precoce comparativ cu CT cerebral.

De ce este important diagnosticul imagistic în AVC?

Există mai multe tipuri de metode de diagnosticare folosite în cazul pacientului cu accident vascular cerebral.

Testele de diagnosticare examinează cum arată, cum funcționează și cum este alimentat cu sânge creierul pacientului. Majoritatea metodelor de diagnosticare sunt sigure și nedureroase. Aceste teste intră în două categorii, testele imagistice și testele care vizează fluxul sangvin.

Metodele imagistice folosite în cazul unui AVC sunt:

Tomografia computerizată (CT)

Metoda folosește radiații pentru a crea o imagine (la fel ca o radiografie) a creierului pacientului. De regulă, tomografia computerizată este unul dintre primele teste făcute unui pacient care are simptomele unui accident vascular cerebral. Rezultatele CT-ului oferă informații valoroase despre cauza AVC-ului, precum și despre localizarea și extinderea leziunilor cerebrale.

Imagistica prin rezonanță magnetică sau rezonanță magnetică nucleară (IRM sau RMN)

Această metodă folosește un câmp magnetic mare pentru a produce o imagine clară a creierului. La fel ca scanarea CT, RMN-ul arată localizarea și extinderea leziunilor de la nivelul creierului. Imaginea produsă de un RMN este mai clară și mai detaliată decât cea a unei scanări cu ajutorul CT-ului, așa că este adeseori folosită pentru a diagnostica leziunile mici, mai profunde.

Angio-computer tomografia (angio-CT sau angiografia CT)

În cazul angiografiei CT, o substanță specială de contrast este injectată într-o venă, iar imaginile vaselor de sânge sunt apoi obținute, pentru ca medicul să poată vedea dacă există anomalii, cum ar fi un anevrism.

Angiografia RMN sau angiografia prin rezonanță magnetică

În acest test de diagnosticare, vasele de sânge sunt observate (fotografiate) prin intermediul unui scanner cu rezonanță magnetică, pentru a localiza un anevrism cerebral.

Care metodă de diagnosticare este cea mai bună, în cazul în care există suspiciunea unui AVC?

Pacienții care prezintă simptomele unui accident vascular cerebral ar trebui să fie supuși unor teste de imagistică imediat, în decurs de trei ore de la debutul simptomelor (aceasta este o recomandare foarte importantă). În primele trei ore după un accident vascular cerebral suspectat, tomografia computerizată (CT) fără contrast efectuată la cap este standardul de aur pentru diagnosticarea unui AVC hemoragic acut. Cu toate acestea, sensibilitatea pentru depistarea hemoragiei intracerebrale scade mult la 8-10 zile după acest eveniment.

Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) poate fi la fel de precisă în diagnosticarea unui AVC hemoragic acut, dacă este realizată în decurs de 90 de minute de la prezentarea pacienților ale căror simptome au început cu mai puțin de 6 ore înainte. Studiile arată că RMN-ul este mult mai sensibil decât CT-ul pentru un AVC ischemic, în primele 24 de ore de simptome prezentate. Totodată, RMN-ul este mai sensibil decât un CT în diagnosticarea unui AVC hemoragic sau unui AVC ischemic, arătând rezultate mai bune decât la o săptămână după debutul simptomelor.

De ce este important diagnosticul și tratamentul cât mai rapid în caz de AVC?

Diagnosticul și tratamentul cât mai rapid pentru un accident vascular cerebral (AVC) sunt deosebit de importante deoarece timpul este un factor crucial în determinarea rezultatului și a supraviețuirii pacientului. Iată câteva motive cheie:

Salvarea vieții

AVC-ul poate fi o afecțiune gravă și uneori poate pune în pericol viața pacientului. Un AVC ischemic (cel mai frecvent tip de AVC) apare atunci când fluxul de sânge către creier este blocat, ceea ce duce la moartea țesutului cerebral. Cu cât se întâmplă acest lucru mai repede și se deblochează fluxul de sânge, cu atât se poate minimiza daunele cerebrale și se poate salva viața pacientului.

Limitarea deteriorării cerebrale

Odată ce un AVC a avut loc, este important să se acționeze rapid pentru a limita extinderea daunelor cerebrale. Cu cât se face diagnosticul și se inițiază tratamentul mai devreme, cu atât poate fi limitată ischemia și moartea țesutului cerebral. Aceasta poate reduce riscul de invaliditate și incapacitate funcțională pe termen lung.

Tratamentul trombolitic

În unele cazuri de AVC ischemic, se poate administra un tratament numit tromboliză intravenoasă cu activator tisular al plasminogenului (trombolitic) pentru a dizolva cheagurile de sânge și a restabili fluxul de sânge la nivelul creierului. Acest tratament trebuie administrat în primele ore de la debutul simptomelor și poate fi eficient în reducerea complicațiilor și a deficiențelor funcționale.

Prevenirea recurenței

Un diagnostic și un tratament prompt pot ajuta și la identificarea cauzei AVC-ului și la instituirea măsurilor preventive adecvate pentru a preveni recurența. Poate fi necesară administrarea medicamentelor anticoagulante, a antiagregantelor plachetare sau a altor medicamente pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge și pentru a preveni alte evenimente cerebrovasculare.

Reabilitare și recuperare precoce

Un diagnostic și tratament rapid permit începerea mai devreme a programului de reabilitare și recuperare, ceea ce poate îmbunătăți semnificativ șansele de recuperare funcțională. Reabilitarea poate implica terapie fizică, terapie ocupațională, terapie de vorbire și alte intervenții pentru a ajuta pacientul să-și recâștige cât mai multe funcții și posibile și independența.

Cum îți poți scădea riscul de AVC?

Există mai multe măsuri pe care le poți lua pentru a scădea riscul de a dezvolta un accident vascular cerebral. Adoptarea unui stil de viață sănătos și gestionarea factorilor de risc asociați AVC-ului poate contribui semnificativ la prevenirea apariției acestuia. 

Menține tensiunea arterială sub control

Hipertensiunea arterială este unul dintre principalii factori de risc pentru AVC. Monitorizează-ți regulat tensiunea arterială, mai ales dacă te apropii de vârsta a treia, și ia măsuri pentru a o menține sub control. Adoptă o alimentație sănătoasă, limitează consumul de sare, evită fumatul și consumul excesiv de alcool și urmează indicațiile medicului în privința terapiei medicamentoase antihpertensive, dacă este necesar.

Ai grijă la nivelul colesterolului

Colesterolul ridicat poate contribui la formarea plăcilor de aterom în artere și la riscul de formare a cheagurilor de sânge care pot cauza AVC. Alimentația bogată în legume, fructe, cereale integrale și grăsimi sănătoase, cum ar fi cele din pește și uleiul de măsline este de ajutor în păstrarea unui nivel bun de colesterol. De asemenea, consumul de alimente bogate în grăsimi saturate și grăsimi trans ar trebui limitat. Dacă nivelul colesterolului rămâne ridicat, medicul poate recomanda tratament cu statine sau alte medicamente.

Păstrează greutatea corporală în limite normale

Excesul de greutate crește riscul de AVC, dar o alimentație adecvată, care să nu depășească numărul de calorii de care ai nevoie zilnic, plus activitate fizică regulată ajută la menținerea unui indice de masă corporală (IMC) sănătos. 

Fii activ fizic

Activitatea fizică regulată poate reduce riscul de AVC. Încearcă să faci cel puțin 150 de minute de exerciții moderate sau 75 de minute de exerciții intense în fiecare săptămână (mers pe jos, alergare, înot, ciclism sau alte activități care îți plac). Discută cu medicul înainte de a începe un program nou de exerciții, mai ales dacă ai anumite boli cum ar fi artroza - în acest caz, anumite exerciții fizice nu sunt indicate.

Renunță la fumat

Fumatul crește riscul de AVC prin îngustarea arterelor, formarea cheagurilor de sânge și deteriorarea vaselor de sânge.

Consumă alcool cu moderație

Consumul excesiv de alcool poate crește riscul de AVC, deci dacă obișnuiești să bei, e bine de știut că pentru femei nu se recomandă mai mult de un pahar pe zi, iar pentru bărbați maximum două pahare pe zi.

Monitorizează diabetul

Persoanele cu diabet au un risc crescut de AVC, de aceea e important să își țină nivelul glicemiei sub control și să urmeze îndrumările medicului în privința alimentației, exercițiilor fizice și a terapiei medicamentoase.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHLBI - Stroke diagnosis
https://www.nhlbi.nih.gov/health/stroke/diagnosis
Radiology Info - Stroke 
https://www.radiologyinfo.org/en/info/stroke
Frontiers - Detection, Diagnosis and Treatment of Acute Ischemic Stroke: Current and Future Perspectives
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fmedt.2022.748949/full
Studiul „Detection, Diagnosis and Treatment of Acute Ischemic Stroke: Current and Future Perspectives”, apărut în Front. Med. Technol., 24 June 2022, Sec. Cardiovascular Medtech, Volume 4 - 2022 | https://doi.org/10.3389/fmedt.2022.748949, autori: Smita Patil et al.

 

 

 

 

 

 

 


 

 

 

Te-ar mai putea interesa și...

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0