Anticoagulantele pot creste riscul de AVC la cei de peste 65 de ani

Persoanele cu vârste peste 65 de ani ar putea să aibă un risc crescut de accident vascular cerebral (AVC) prin faptul că iau anticoagulante pentru bătăile neregulate ale inimii dacă, în același timp, suferă și de boala cronică renală, arată un studiu de la UCL, St George's University of London și de la University of Surrey.

Fibrilația atrială non-valvulară (FANV) este cea mai frecventă aritmie cardiacă susținută. Este recunoscută ca un factor de risc major pentru accidentul vascular cerebral, crescând riscul de 5 ori în comparație cu cel la indivizii cu ritm sinusal normal.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Studiile controlate randomizate au arătat că tratamentul profilactic cu warfarină scade riscul de accident vascular cerebral cu 60% până la 70% la pacienții cu fibrilație atrială. Beneficiul major al warfarinei este observat la pacienții cu cel mai mare risc de accident vascular cerebral, cum ar fi persoanele în vârstă (≥75 de ani) și la cei de orice vârstă cu alți factori de risc, cum ar fi hipertensiune arterială, disfuncție ventriculară stângă, diabet zaharat sau atac ischemic tranzitoriu anterior (AIT) sau accident vascular cerebral.

Incidența fibrilației atriale crește de la 6 la 1.000 la cei cu vârsta cuprinsă între 60-69 de ani la 39 la 1.000 la cei cu vârsta cuprinsă între 80-89 de ani. 31% dintre accidentele vasculare cerebrale la cei cu vârsta între 80-89 de ani pot fi atribuite fibrilației atriale, comparativ cu 7,3% la cei cu vârsta între 60-69, potrivit statisticilor.

Anticoagulantele orale reduc riscul de accident vascular cerebral cu 65%. Warfarina, un antagonist al vitaminei K, a fost primul anticoagulant oral disponibil și a fost autorizat în Statele Unite ale Americii (SUA) în 1954. Deoarece riscul de accident vascular cerebral în fibrilația atrială crește odată cu vârsta, beneficiul potențial al tratamentului cu anticoagulante crește, de asemenea, cu vârsta, deși la fel crește și riscul de complicații hemoragice.

Anticoagulantele, periculoase pentru cei de peste 65 de ani?

Totuși, pe baza concluziilor publicate în februarie 2018 într-o publicație medicală, cercetătorii îi avertizează pe medici că ar trebui să fie cu băgare de seamă în ceea ce privește prescrierea de anticoagulante, cunoscute și sub numele de medicamente pentru subțierea sângelui, în cazul acestui grup de vârstă, până când studiile mai amănunțite pot stabili ce consecințe au acestea ¹. "Boala renală cronică este frecventă în rândul persoanelor vârstnice, iar una din trei persoane afectate suferă și de fibrilații atriale, numite în limbaj comun bătăi neregulate ale inimii. Și din acest motiv, oamenilor le sunt prescrise în mod normal anticoagulante pentru a li se reduce riscul de AVC. Noi am descoperit că în acest grup de vârstă, medicația vârstnicilor pare să aibă exact efectul opus", a spus autorul principal al studiului, Dr. Shankar Kumar.

Cercetătorii estimează că aproape jumătate de milion de oameni cu vârsta peste 65 de ani din Marea Britanie au atât boala cronică renală (insuficiență renală cronică), cât și fibrilație atrială.

"Persoanele cu boala cronică renală tind să aibă multe complicații severe, inclusiv boli cardiovasculare. Pe măsură ce sângele lor se coagulează mai mult, acești pacienți însă sângerează mult mai ușor și este extrem de dificil să găsești un echilibru între aceste tratamente diferite", a spus autorul senior al studiului, John Camm, profesor de cardiologie clinica la St George's University of London.

"Din moment ce am găsit o reducere paradoxală a ratei de mortalitate, pe lângă ratele tot mai crescute de AVC și de hemoragii majore, aceasta este în mod clar o zonă foarte complexă. Noi cerem astfel studii de control pentru a testa valoarea clinică și siguranța terapiei cu medicamente anticoagulante pentru persoanele care suferă atât de fibrilație atrială, cât și de insuficiență renală cronică", a spus Dr. Kumar.

În studiul bazat pe populația de peste 65 de ani, cercetătorii au folosit o bază de date de la Royal College of General Practitioners pentru a identifica 4.848 de persoane cu vârsta peste 65 de ani, care aveau o boală cronică renală și care au fost recent diagnosticate cu fibrilație atrială. Jumătate dintre acești oameni luau tratament cu anticoagulante, iar jumătate dintre ei nu luau această clasă de medicamente. Participanții au fost monitorizați, în medie, pe o perioadă de 506 zile.

Pe perioada acestui studiului, participanții care luau anticoagulante au fost de 2,6 ori mai predispuși decât cei care nu luau astfel de medicamente pentru subțierea sângelui să sufere un accident vascular cerebral (AVC) și de 2,4 ori mai predispuși să aibă o hemoragie.

Ratele pentru un AVC ischemic (cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral) raportat pe un an au fost de 4,6 la 100 de persoane, pentru cei care luau anticoagulante, și de 1,5 pentru cei care nu luau medicamente pentru subțierea sângelui.

Cu alte cuvinte, dacă participanții au fost urmăriți pe o perioadă de exact un an, ar fi fost un total estimat de 4,6 accidente vascular-cerebrale ischemice la 100 de persoane în grupul de oameni care luau anticoagulante și un total de 1,5 AVC ischemice la 100 de persoane, în grupul de oameni care nu luau aceste medicamente.

Mortalitatea în grupul de participanți care luau anticoagulante a fost ușor mai scăzută. Cercetătorii speculează că acest lucru s-ar fi putut datora unui risc redus de AVC fatal sau de atac de cord fatal, dar tot ei spun că este nevoie de cercetări mai ample pe această temă.

Cum previi declanșarea unui AVC

Poți preveni apariția accidentului vascular cerebral făcând anumite schimbări în stilul de viață și ținând sub control afecțiunile de care suferi.

Menține tensiunea în limite normale

Hipertensiunea arterială este un factor de risc foarte mare pentru AVC, dublând riscul de accident vascular cerebral dacă nu este ținută sub control. Monitorizarea tensiunii arteriale și, dacă este crescută, tratarea acesteia, este probabil cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru sănătatea ta vasculară.

Cum poți să menții tensiunea arterială în limite normale:

Încearcă să nu consumi mai mult de 1.500 de miligrame pe zi (aproximativ o jumătate de linguriță) de sare.
Stai departe de alimentele bogate în colesterol, cum ar fi burgerii, brânza și înghețata.
Consumă 4 până la 5 căni de fructe și legume în fiecare zi, o porție de pește de două până la trei ori pe săptămână și câteva porții zilnice de cereale integrale și lactate cu conținut scăzut de grăsimi.
Practică sport — cel puțin 30 de minute de activitate pe zi și mai mult, dacă este posibil.
Renunță la fumat, dacă fumezi.
Dacă este necesar, ia medicamente pentru tensiunea arterială.

Scapă de kilogramele în plus

Obezitatea, precum și complicațiile asociate acesteia (inclusiv hipertensiunea arterială și diabetul), cresc riscul de a suferi un accident vascular cerebral. Dacă ești supraponderal, pierderea a 10 kilograme poate avea un impact real asupra riscului de accident vascular cerebral.

Cum poți să faci asta?

Încearcă să nu consumi mai mult de 1.500 până la 2.000 de calorii pe zi (în funcție de nivelul de activitate și de indicele de masă corporală). Și nu uita să faci mișcare în fiecare zi.

Practică sport

Exercițiile fizice contribuie la scăderea în greutate și la diminuarea tensiunii arteriale, dar țin la distanță și un posibil accident vascular cerebral. De aceea, încearcă să faci exerciții fizice la o intensitate moderată cel puțin cinci zile pe săptămână.

Consumă alcool cu moderație

Este în regulă să bei puțin alcool, cum ar fi un pahar de vin roșu pe zi. Odată ce începi să bei mai mult de două pahare pe zi, riscul de a face un accident vascular cerebral crește foarte mult. De aceea, rezumă-te la un singur pahar de alcool pe zi. Optează pentru vinul roșu ca prima alegere, despre care unele studii sugerează că ar putea ajuta la prevenirea bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral (AVC).

Tratează fibrilația atrială

Așa cum am menționat mai sus, fibrilația atrială poate determina formarea de cheaguri în inimă. Aceste cheaguri pot ajunge apoi la creier, producând un accident vascular cerebral. Fibrilația atrială prezintă un risc de aproape cinci ori de accident vascular cerebral și trebuie tratată. Dacă te confrunți cu simptome precum palpitații sau dificultăți de respirație, nu mai amâna consultul medical de specialitate.

Ține sub control diabetul

Monitorizează-ți glicemia conform instrucțiunilor medicului. Ai grijă la alimentație, practică sport și urmează un tratament medicamentos pentru a îți menține glicemia în intervalul recomandat.

Renunță la fumat

Fumatul accelerează formarea cheagurilor în câteva moduri diferite: îngroașă sângele și crește cantitatea de placă de aterom acumulată în artere. Pe lângă adoptarea unei diete sănătoase și efectuarea de exerciții fizice, renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante schimbări ale stilului de viață care te pot ajuta să reduci semnificativ riscul de accident vascular cerebral. Studiile arată că pentru fiecare cinci țigări pe care o persoană le fumează în fiecare zi, riscul de a avea un accident vascular cerebral crește cu 12%. La adulții de culoare, fumatul dublează riscul de accident vascular cerebral în comparație cu cei care nu au fumat niciodată, arată un studiu din 2020 ².

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Ischaemic stroke, haemorrhage, and mortality in older patients with chronic kidney disease newly started on anticoagulation for atrial fibrillation: a population based study from UK primary care”, BMJ 2018, Shankar Kumar et al.
https://www.bmj.com/content/360/bmj.k342
2 Studiul „Cigarette Smoking and Incident Stroke in Blacks of the Jackson Heart Study”, Journal of the American Heart Association. 2020, Adebamike A. Oshunbade, Wondwosen K. Yimer, Karen A. Valle, Donald ClarkIII, Daisuke Kamimura, Wendy B. White, Andrew P. DeFilippis, Michael J. Blaha, Emelia J. Benjamin, Emily C. O'Brien, Robert J. Mentz, Ervin R. Fox, Charles S. O'Mara, Javed Butler, Adolfo Correa and Michael E. Hall
https://www.ahajournals.org/doi/full/10.1161/JAHA.119.014990
American Heart Association - 5 critical steps to help prevent a stroke
https://www.heart.org/en/news/2021/05/05/5-critical-steps-to-help-prevent-a-stroke

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...