Diagnosticul AVC - informatii utile

Simptomele care apar în cazul unui AVC se instalează de obicei brusc, fară avertisment, și pot să progreseze treptat sau, dimpotrivă, să se agraveze în timp. Dacă sunt prezente unele dintre simptomele unui accident vascular cerebral, este foarte important să apelați de urgență la ajutor medical, pentru că timpul este esențial pentru recuperare.

Ce este metoda F.A.S.T.

Specialiștii atrag atenția că pacienții și membrii familiei ar trebui să fie educați cu privire la simptomele unui accident vascular cerebral și necesitatea unei evaluări urgente. Un studiu mai vechi a arătat că cunoașterea a două semne de avertizare ale accidentului vascular cerebral a fost asociată cu activarea serviciilor medicale de urgență. Asociația Americană de Accident Vascular Cerebral recomandă metodă F.A.S.T.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Acronimul F.A.S.T. (Face - Față, Arms-Brațe, Speech-Vorbire, Time-Timp) este un test prin care se poate identifica foarte repede dacă o persoană a suferit sau nu un accident vascular cerebral. Ce se urmărește prin această metodă?

Slăbiciunea feței: Poate persoana să zâmbească?
Slăbiciunea brațului: poate persoana în cauză să îți ridice ambele brațe?
Probleme de vorbire: Poate persoana în cauză să vorbească clar și să înțeleagă ceea ce spui?
Este timpul să suni la 112: dacă vezi oricare dintre aceste semne.

În cazul unul accident vascular cerebral este vital să se acționeze cât mai repede, întrucât doar așa persoana în cauză are cele mai bune șanse de supraviețuire și recuperare. Potrivit unei cercetări recente, se pare că mai există o metodă care are o precizie de 81% în a determina dacă cineva suferă un accident vascular cerebral1. Această metodă, (CPSS), presupune să rogi persoana care a suferit un atac cerebral vascular să:

Îți zâmbească - Cunoscut ca testul zâmbetului, acesta este folosit pentru a verifica slăbiciunea facială unilaterală, un simptom clasic al accidentului vascular cerebral.
Închidă ochii și să ridice brațele - testul este folosit pentru a verifica slăbiciunea brațului, pacienții cu AVC de obicei neputând să își ridice ambele brațe la aceeași înălțime.
Repete anumite cuvinte: acest test este utilizat pentru a se verifica dacă persoana în cauză vorbește neclar.

Printre simptomele care pot să apară într-un accident vascular cerebral (AVC) se numără:

dureri de cap severe,
confuzie,
amețeli,
stare de amorțeală,
slăbiciune,
tulburări de mers, de vorbire, de înțelegere, de vedere, de echilibru,
gust anormal,
greață,
vărsături,
febră,
convulsii,
inconștiență,
comă.

Care sunt consecințele atacului cerebral vascular (AVC)

Urmările unui accident vascular pot varia de la pacient la pacient. Unele persoane pot rămâne cu diferite tulburări fizice și psihice ca urmare a unui atac cerebral, pe când altele își pot pierde viața. Cele mai frecvente probleme ce apar după un atac cerebral sunt:

tulburările de memorie,
tulburările de mers,
tulburările de percepție,
tulburările de comportament,
tulburările de vorbire,
dereglări emoționale,
incapacitatea de a te alimenta singur.

Cum se poate recunoaște un accident vascular cerebral

Recunoașterea unui AVC se face pe următoarele criterii clinice:
- instalarea rapidă (în câteva secunde, minute, ore sau rar în 1-2 zile) a unui deficit neurologic;
- evoluția tulburărilor care apar spre stabilizare sau spre regresiune;
- prezența factorilor de risc.

Stabilirea diagnosticului de accident vascular cerebral

Primul pas pe care medicul trebuie să-l facă pentru a stabili diagnosticul este să realizeze anamneza. Medicul va obține informații detaliate - de la bolnav sau de la rude în cazul în care bolnavul nu poate comunica - cu privire la simptomele prezente, la modul de instalare, la factorii de risc prezenți, la afecțiunile pe care bolnavul le prezintă sau de care a suferit, la bolile prezente în familia bolnavului.

Apoi se va efectua un examen fizic al bolnavului și doctorul va recomanda o serie de investigații pentru a stabili diagnosticul cu exactitate. Printre investigațiile pe care doctorul le poate recomanda se numără:

CT (tomografie computerizată): permite stabilirea rapidă a diagnosticului, ajutând la alegerea celei mai eficiente metode de tratament. Tomografia computerizată utilizează radiațiile pentru a se obține o imagine a creierului.
RMN (rezonanța magnetică nucleară). Acest test folosește un câmp magnetic mare pentru a produce o imagine a creierului. Ca și tomografia computerizată, RMN-ul arată locația și amploarea leziunii cerebrale. Imaginea produsă de RMN este însă mult mai detaliată decât o scanare CT, așa că este adesea folosită pentru a diagnostica leziuni mici și profunde de la nivelul creierului.
CTA (angiografie tomografică computerizată). În CTA, este injectată o substanță de contrast într-o venă și se obțin imagini ale vaselor de sânge pentru a se identifica anumite anomalii, cum ar fi un anevrism.
MRA (angiografie prin rezonanță magnetică). În timpul acestui test, vasele de sânge sunt fotografiate printr-un scanner de rezonanță magnetică pentru a localiza o arteră blocată sau pentru a identifica dacă este prezent un anevrism cerebral.

Teste pentru a estima fluxul sangvin prin vasele de sânge

Aceste teste oferă informații despre starea arterelor din cap și gât care furnizează sânge la creier.

Angiografie cerebrală (sau arteriografie cerebrală)

Substanțe speciale sunt injectate în vasele de sânge și se efectuează o radiografie. Dacă o persoană are o obstrucție parțială sau totală într-unul dintre aceste vase de sânge, substanțele speciale injectate o vor reflecta. Acest test oferă o imagine a fluxului sangvin prin vase, ajutând la diagnosticarea anevrismelor și a vaselor de sânge malformate.

O cauză comună a accidentului vascular cerebral este îngustarea unei artere carotide, stenoza carotidiană, care este de obicei rezultatul depozitelor de colesterol de-a lungul pereților acestor vase de sânge. Această afecțiune poate fi diagnosticată și după efectuarea unui test care poartă denumirea de duplex carotidian, prin care undele sonore sunt folosite pentru a evalua fluxul de sânge prin aceste vase de sânge.

În funcție de gradul de îngustare și de simptomele prezente, este posibil să fie nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta placa de pe artera afectată. Angiografia cerebrală este de ajutor și în diagnosticarea următoarelor afecțiuni comune cunoscute a fi asociate cu accidentul vascular cerebral hemoragic:

Anevrisme
Malformații arteriovenoase

După ce un accident vascular cerebral este diagnosticat, uneori trebuie efectuată o nouă serie de teste pentru a afla cauza accidentului vascular cerebral.

Ecografia Doppler transcraniană (TCD)

Acest test folosește unde sonore pentru a măsura fluxul de sânge prin vasele de sânge majore din creier. Zonele înguste din interiorul unui vas de sânge arată o rată diferită a fluxului sangvin decât zonele normale.

O altă utilizare importantă a ecografiei Doppler transcraniană este evaluarea fluxului sangvin prin vasele de sânge în zona unui accident vascular cerebral hemoragic, deoarece aceste vase de sânge au tendința de a duce la vasospasm - o îngustare periculoasă și bruscă a unui vas de sânge care poate bloca fluxul sangvin. Puncția lombară: este utilizată în cazurile în care se suspectează că există o hemoragie la nivelul creierului care să fie responsabilă de instalarea unui AVC;

Alte teste recomandate în cazul unui AVC

electrocardiograma sau monitorizare electrocardiografică Holter, în cazul în care se bănuiește că o afecțiune cardiacă poate fi cauza AVC-ului;
electroencefalograma (EEG);

Ecocardiografie transtoracică (ETT)

Acest test folosește undele sonore pentru a identifica cheaguri de sânge sau alte surse de embolii în interiorul inimii, precum și anomalii ale funcției inimii care pot duce la formarea cheagurilor de sânge în interiorul camerelor inimii.

Ecocardiografia transtoracică este folosită și pentru a investiga dacă anumite cheaguri de sânge de la picioare pot călători prin inimă și ajunge la creier.
analize sangvine: hemoleucogramă, glicemia, teste pentru evaluarea funcției rinichilor și a ficatului.

Ecografia Doppler a membrelor

Această investigație este, de regulă, recomandată pacienților cu AVC diagnosticați cu foramen oval permeabil (PFO). Testul folosește unde sonore pentru a identifica cheaguri de sânge în venele profunde ale picioarelor, cunoscute și sub denumirea de tromboză venoasă profundă (TVP).

Tromboza venoasă profundă poate provoca accidente vasculare cerebrale. Mai exact, un cheag de sânge se desprinde și călătorește către inimă prin circulația venoasă. Odată ajuns în inimă, cheagul de sânge trece din partea dreaptă în partea stângă a inimii prin foramen ovale, un orificiu localizat la nivelul septului interatrial (perete care desparte cele două atrii). De aici este propulsat prin aortă și carotide către creier, unde poate provoca un accident vascular cerebral.

Recuperarea după un AVC

Așa cum am menționat mai sus, după un accident vascular cerebral, este posibil ca pacientul să aibă nevoie de reabilitare pentru a se recupera. Reabilitarea poate include lucrul cu terapeuți pentru ca pacientul să vorbească corect din nou, să meargă etc. Printre problemele cu care se confruntă pacientul care a suferit un AVC se numără:

Probleme ale vezicii urinare și ale intestinului: un accident vascular cerebral poate afecta mușchii și nervii care controlează vezica urinară și intestinele.
Limbajul, vorbirea și memoria: este posibil ca pacientul să aibă probleme în a comunica și în a gândi limpede, pe lângă problemele cu memoria.
Probleme musculare și nervoase: un accident vascular cerebral poate afecta doar o parte a corpului. Poate provoca slăbiciune musculară sau paralizie, ceea ce crește riscul de cădere. Problemele cu mâinile, brațele și degetele sunt frecvente, pacienții fiind nevoiți să învețe din nou să se îmbrace, să mănânce sau să facă baie.
Probleme la înghițire: pacienții care au făcut AVC pot tuși sau sufoca în timp ce mănâncă, de aceea, ajutorul unui logoped este mai mult decât necesar.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Validation of the Cincinnati Prehospital Stroke Scale”. J Emerg Trauma Shock. 2018 Apr-Jun; Maddali A, Razack FA, Cattamanchi S, Ramakrishnan TV.
https://journals.lww.com/onlinejets/fulltext/2018/11020/validation_of_the_cincinnati_prehospital_stroke.8.aspx
National Heart, Lung, and Blood Institute - Recovery
https://www.nhlbi.nih.gov/health/stroke/recovery
American Stroke Association - Stroke Diagnosis
https://www.stroke.org/-/media/Stroke-Files/Lets-Talk-About-Stroke/Type-of-Stroke/DS15795_LTAS_StrokeDiagnosis.pdf
American Family Psysician - Diagnosis of Acute Stroke
https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2015/0415/p528.html#afp20150415p528-b45

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...