Accidentul vascular cerebral hemoragic: simptomatologie si debut

Simptomatologia hemoragiei cerebrale nu poate fi diferențiată prin criterii clinice de accidentul ischemic și necesită investigație imagistică de urgență (computer tomograf cerebral). Cum se manifestă accidentul vascular cerebral hemoragic și ce complicații poate avea?

Un accident vascular cerebral hemoragic (AVC hemoragic), cunoscut și sub denumirea de hemoragie cerebrală, este un tip de accident vascular cerebral care rezultă din sângerarea în creier.

Acesta este cauzat de ruperea unui vas de sânge în creier și eliberarea sângelui în țesutul cerebral. Sângerarea poate să apară în interiorul creierului (hemoragie intracerebrală) sau în spațiul dintre creier și craniu (hemoragie subarahnoidiană).

Cauzele obișnuite ale AVC-ului hemoragic includ hipertensiunea arterială, anevrismele cerebrale (umflături ale pereților vaselor de sânge), malformațiile arteriovenoase (MAV) sau traumatismele craniene. Consumul excesiv de alcool și drogurile recreative, precum și utilizarea anumitor medicamente care pot subția sângele pot crește riscul de AVC hemoragic.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cine este la risc de accident vascular cerebral hemoragic?

Există anumiți factori care pot crește riscul unei persoane de a suferi un accident vascular cerebral hemoragic:

Hipertensiunea arterială

Presiunea arterială ridicată este unul dintre principalii factori de risc pentru AVC hemoragic. Hipertensiunea arterială cronică poate slăbi pereții vaselor de sânge și crește riscul de ruptură a acestora.

Vârsta

Riscul de AVC hemoragic crește odată cu înaintarea în vârstă. Persoanele mai în vârstă au vase de sânge mai fragile și mai susceptibile la leziuni și sângerare.

Anevrisme cerebrale

Anevrismele cerebrale sunt umflături ale pereților vaselor de sânge din creier. Acestea pot fi congenitale sau pot fi rezultatul slăbirii pereților vaselor de sânge. Anevrismele pot crește riscul de ruptură și hemoragie cerebrală.

Malformații arteriovenoase (MAV)

MAV-urile sunt anomalii congenitale ale sistemului vascular, în care vasele de sânge arteriale și venoase sunt conectate direct între ele, fără capilare intermediare. Acest lucru poate crește riscul de sângerare și AVC hemoragic.

Utilizarea anumitor medicamente

Unele medicamente, cum ar fi anticoagulantele și agenții antiplachetari (care subțiază sângele și reduc riscul de coagulare), pot crește riscul de hemoragie cerebrală în anumite circumstanțe.

Consumul excesiv de alcool și droguri

Consumul excesiv de alcool și unele droguri recreative pot crește riscul de AVC hemoragic. Aceste substanțe pot afecta coagularea sângelui și pot deteriora vasele de sânge.

Istoricul familial

Există o anumită predispoziție genetică în cazul accidentului vascular cerbral hemoragic. Persoanele care au avut membrii de familie care au suferit de AVC hemoragic pot avea un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune.

Accident vascular cerebral hemoragic – ce manifestări are?

Simptomatologia depinde de localizarea hemoragiei, mărimea hematomului și de viteza dezvoltării lui. Tabloul clinic neurologic variază în funcție de localizare (lobară, ganglioni bazali, cerebel sau trunchi cerebral - cel mai frecvent artere pontine): modificarea rapidă a stării de conștiență, cefalee severă, crize convulsive și/sau fenomene de focar (deficit motor-hemipareze, hemiplegii).

Ce pași urmează un AVC hemoragic?

Debutul unui AVC hemoragic poate fi și progresiv, în decurs de câteva minute sau ore, de obicei cu deficit motor în caz de hemoragie localizată la nivelul corpului striat. Dacă sângerarea crește, deficitul devine sever, apar tulburări de vorbire, devierea capului și globilor oculari cu tulburări ale stării de conștientă până la comă și moarte.

Vărsăturile apar frecvent în caz de hemoragie cerebrală și sunt corelate cu sângerarea, creșterea presiunii intracraniene, distorsiunii structurilor creierului, localizării infratentoriale. Alte simptome legate de tensiunea crescută în creier sunt și durerile de cap severe, redoarea cefei („înțepenirea” gâtului), amețeli, convulsii, iritabilitate, confuzie și posibil inconștiență.

În perioada de stare există o alterare a stării de conștiență (de la obnubilare/stare de apatie, până la comă), cu semne de iritație meningeală, deficite motorii - hemipareze, hemiplegii -, sindroame cerebeloase, pareze ale nervilor cranieni (în special ale oculomotorilor), tulburări vegetative, epilepsie, conform Ghidului de diagnostic și tratament al bolii cerebrovasculare.

Ce alte manifestări mai are accidentul vascular cerebral hemoragic?

Accidentul vascular cerebral hemoragic care are loc în interiorul creierului este numit și hemoragie intracerebrală. Simptomele unei hemoragii intracerebrale pot varia de la o persoană la alta, dar sunt aproape întotdeauna prezente imediat după ce un accident vascular cerebral are loc.

Simptomele în caz de AVC hemoragic pot include:

  • pierderea totală sau limitată a conștienței
  • greață
  • vărsături
  • durere de cap subită și severă
  • slăbiciune sau senzația de amorțeală în zona feței, piciorului sau brațului de pe o parte a corpului
  • crize/convulsii
  • amețeală
  • pierderea echilibrului
  • probleme legate de vorbire și probleme la înghițire
  • confuzie sau dezorientare

Simptome adiționale ale accidentului vascular cerebral hemoragic pot fi:

  • paralizie sau amorțeală în orice parte a corpului
  • incapacitatea persoanei de a se uita la o lumină strălucitoare, puternică
  • redoare (rigiditate) sau durere în zona gâtului
  • tremurul mâinilor
  • fluctuații frecvente în ce privește pulsul și respirația
  • dificultăți la înghițire

Ce complicații are un AVC hemoragic?

Pe lângă alte probleme medicale, un AVC poate cauza dizabilitate temporară sau permanentă. Acest lucru depinde de cât de mult timp fluxul de sânge în creier a fost întrerupt și de ce parte a creierului a fost afectată.

Posibilele complicații ale unui AVC hemoragic includ:

  • cheaguri de sânge
  • dificultate la înghițire sau dificultăți de vorbire
  • pneumonie
  • pierderea controlului asupra vezicii urinare
  • pierderi de memorie sau dificultăți în gândire
  • durere
  • probleme emoționale
  • umflarea creierului
  • crize convulsive
  • depresie

Atenție!

Un AVC reprezintă o urgență medicală. Sună la 112 sau roagă pe cineva să te ducă la spital dacă crezi că suferi un accident vascular cerebral. Tratamentul imediat acordat de medici poate să facă diferența dintre viață și moarte și în ceea ce privește starea de sănătate pe care o vei avea ulterior.

De ce este necesar tratament cât mai rapid în caz de AVC hemoragic?

Tratamentul cât mai rapid în cazul unui accident vascular cerebral hemoragic este crucial din mai multe motive. Cum spuneam, un AVC hemoragic este o afecțiune gravă care pune viața în pericol. Sângerarea în creier poate duce la compresia țesutului cerebral și la reducerea fluxului de sânge și oxigen către acea zonă. Cu cât fluxul de sânge este întrerupt mai mult timp, cu atât crește riscul de leziuni grave și deces.

Apoi, sângerarea în creier poate provoca daune extinse și poate duce la complicații grave, cum ar fi edemul cerebral (umflarea creierului), creșterea presiunii intracraniene, herniația cerebrală (deplasarea creierului din cauza presiunii excesive) și deteriorarea funcției neurologice. Tratamentul prompt poate ajuta la prevenirea sau reducerea acestor complicații și la menținerea funcției cerebrale.

Într-un AVC hemoragic, sângerarea în creier poate provoca leziuni directe asupra țesutului cerebral. Cu cât este mai rapidă intervenția medicală, cu atât se poate controla sângerarea și se pot limita leziunile cerebrale adiționale.

Din fericire, există opțiuni terapeutice specifice pentru accidentul vascular cerebral hemoragic, care pot fi aplicate în primele ore ale evenimentului, cum ar fi evacuarea chirurgicală a sângerării sau blocarea anevrismului rupt. Cu cât se acționează mai repede, cu atât sunt mai mari șansele pacientului de a se recupera.

Este important să se recunoască semnele și simptomele unui AVC hemoragic și să se apeleze imediat la serviciile de urgență, deoarece timpul scurs de la producerea evenimentului și până la primirea tratamentului adecvat poate face diferența dintre viață și moarte, precum și între recuperare de succes și handicap permanent. Potrivit unor cercetări recente, intervenția chirurgicală în decurs de 2-4 ore este asociată cu rezultate favorabile de supraviețuire la pacienții cu accident vascular cerebral hemoragic spontan.

Cum poți preveni un accident vascular cerebral hemoragic?

Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru AVC-ul hemoragic. Monitorizează-ți tensiunea arterială și, dacă este necesar, ia măsuri pentru a o menține sub control. Adoptă o dietă echilibrată, cu mai multe legume și fructe, redu consumul de sare, evită fumatul și alcoolul în exces și încearcă să faci exerciții fizice regulat.

Fumatul și consumul excesiv de alcool pot crește riscul de accident vascular cerebral hemoragic, precum și de numeroase alte probleme de sănătate, deci dacă vrei să îți scazi riscul de AVC hemoragic și de alte afecțiuni grave străduiește-te să renunți la fumat și limitează consumul de alcool.

Diabetul și nivelurile ridicate de colesterol pot contribui la formarea plăcilor de aterom în vasele de sânge, crescând riscul de AVC hemoragic. Dacă ai diabet, monitorizează-ți nivelurile de zahăr din sânge și colesterolul și respectă tratamentul și regimul alimentar prescrise de medic.

Nu mai puțin important, greutatea în exces poate crește riscul de AVC hemoragic. Adoptă treptat o alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale (pâine integrală, paste integrale, orez brun etc.) și proteine slabe și fii atent la numărul de calorii zilnice.

Dacă mănânci mai multe legume, care au puține calorii, alături de cantități moderate de leguminoase, ouă, carne slabă, tofu, lactate, vei observa beneficii și în ce privește sănătatea, și la cântar.

Lasă deoparte zahărul și produsele cu zahăr, precum și grăsimile animale combinate cu pâine albă doar pentru ocazii, dacă ești la o petrecere sau ai poftă la un moment dat. Încearcă să te menții la o greutate sănătoasă atât printr-o alimentație potrivită, cât și prin exerciții fizice regulate. Dacă nu știi cum să-ți faci un astfel de plan de viață sănătoasă, cere sfatul medicului de familie sau al unui medic specialist în nutriție.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Hemorrhagic Stroke
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559173/
American Stroke Association - Hemorrhagic Stroke (Bleeds) 
https://www.stroke.org/en/about-stroke/types-of-stroke/hemorrhagic-strokes-bleeds
PLOS ONE - Association between time to emergency neurosurgery and clinical outcomes for spontaneous hemorrhagic stroke: A nationwide observational study
https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0267856
Studiul „Association between time to emergency neurosurgery and clinical outcomes for spontaneous hemorrhagic stroke: A nationwide observational study”, apărut în PLOS ONE, 2022, https://doi.org/10.1371/journal.pone.0267856, autori: Ki Hong Kim et al.

 

 

 


 

Te-ar mai putea interesa și...

 


 

 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 1