Cauzele accidentului vascular

În timpul unui accident vascular cerebral (numit și atac cerebral sau AVC), creierul nu primește suficient oxigen sau suficienți nutrienți, iar din această cauză, celulele creierului încep să moară. Să vedem câte feluri de accident vascular cerebral există și din ce cauze apar acestea.

Există trei tipuri principale de accident vascular cerebral:

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Accidentului vascular cerebral - factori de risc

Diferitele tipuri de AVC au la bază cauze diferite. Cu toate acestea, un accident vascular cerebral are o probabilitate mai mare să afecteze oamenii dacă aceștia au următorii factori de risc:

  • Vârsta: Riscul de AVC crește odată cu înaintarea în vârstă. Persoanele de la 55 de ani în sus sunt mai predispuse la dezvoltarea bolilor care pot contribui la un AVC, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul și ateroscleroza.
  • Genetica și istoricul familial: Dacă există antecedente de accident vascular cerebral în familia unei persoane, aceasta poate avea ea însăși un risc mai mare. Factorii genetici pot juca, de asemenea, un rol în predispoziția la anumite condiții de sănătate care cresc riscul de AVC.
  • Hipertensiunea arterială: Presiunea arterială crescută este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru AVC. Controlul tensiunii arteriale este esențial pentru reducerea riscului.
  • Fumatul: Fumatul crește semnificativ riscul de accident vascular cerebral, deoarece contribuie la ateroscleroză și poate afecta vasele de sânge.
  • Diabetul: Persoanele cu diabet au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare, inclusiv AVC.
  • Nivelurile ridicate de colesterol: Valorile prea mari ale colesterolului pot duce la acumularea de plăci de aterom în artere, crescând riscul de blocare a acestora și, implicit, de AVC.
  • Fibrilația atrială: cel mai întâlnit tip de artimie cardiacă poate duce la formarea de cheaguri de sânge, care pot călători către creier provocând un accident vascular cerebral.
  • Obiceiurile alimentare și stilul de viață: O alimentație nesănătoasă, lipsa exercițiilor fizice, supragreutatea sau obezitatea și consumul excesiv de alcool sunt factori de risc suplimentari.
  • Istoricul de atac de cord sau AVC anterior: Persoanele care au suferit deja un atac de cord sau un accident vascular cerebral prezintă un risc mai mare de a experimenta evenimente similare.
  • Alte afecțiuni medicale: Alte condiții de sănătate, cum ar fi boala arterială periferică sau boala renală cronică, pot crește, de asemenea, riscul de AVC.

Accidentul vascular cerebral ischemic - cauze

Acest tip de AVC este cauzat de blocajele sau de îngustarea arterelor care alimentează creierul cu sânge, rezultând astfel ischemia. Ce înseamnă acest lucru? Ischemia este circulația sângelui sever redusă, care deteriorează celulele creierului.

Aceste blocaje sunt adeseori cauzate de cheaguri de sânge (trombi), care se pot forma în arterele creierului. De asemenea, blocajele pot să aibă loc și în alte vase de sânge din corp înainte de a fi preluate și de a umbla libere prin fluxul de sânge, ajungând astfel în arterele îngustate din creier. Depozitele de substanțe grase din interiorul arterelor se numesc placă sau plăci, iar acestea pot fi o cauză a cheagurilor care rezultă în ischemie.

Aproximativ 87% dintre AVC-urile ischemice sunt cauzate de cheaguri de sânge care blochează arterele cerebrale. Aceste cheaguri pot forma local în arterele care alimentează creierul (tromboză) sau pot călători de la altă parte a corpului către creier (embolism).

Simptome AVC ischemic

Simptomele AVC-ului ischemic pot include slăbiciune sau amorțeală într-o parte a corpului sau a feței, dificultăți de vorbire sau înțelegere, pierderea vederii într-un ochi, dificultăți de coordonare și de echilibru.

Tratament AVC ischemic

Tratamentul unui AVC ischemic se concentrează pe restabilirea fluxului sangvin către creier. Terapiile de reperfuzie, cum ar fi administrarea de trombolitice sau alte proceduri de îndepărtare a cheagurilor, sunt adesea utilizate. Este esențial ca aceste tratamente să fie administrate cât mai curând posibil pentru a maximiza eficacitatea.

Accidentul vascular cerebral hemoragic - cauze

AVC-urile hemoragice sunt cauzate de arterele din creier din care fie curge sângele, fie sunt sparte (au o zonă deschisă). Cu alte cuvinte, un AVC hemoragic apare fie din cauza dilatării subite a unui vas de sânge care determină spargerea acestuia (anevrism), fie în urma slăbirii unui vas de sânge și ruperea lui. Sângele care curge pune presiune pe celulele creierului și le deteriorează, atrofiază.

De asemenea, reduce cantitatea de sânge care poate ajunge la țesutul creierului, după hemoragie. Vasele de sânge se pot rupe subit și astfel sângele se revarsă în creier sau în apropiere de suprafața creierului, ajungând în spațiul dintre creier și cutia craniană.
Rupturile pot fi cauzate de afecțiuni precum hipertensiunea arterială, un traumatism, medicamentele prescrise pentru subțierea sângelui și de anevrisme. Aceste anevrisme sunt zone slabe în pereții vaselor de sânge.

Așadar, există două tipuri principale de AVC hemoragic:

Hemoragia intracerebrală

Se produce atunci când un vas de sânge în interiorul creierului se rupe și sângele se varsă în țesutul cerebral. Acest lucru poate duce la daune extinse ale celulelor cerebrale din zona afectată.

Hemoragia subarahnoidiană

Se produce atunci când sângele se varsă în spațiul subarahnoidian, care este spațiul dintre țesutul cerebral și membrana care acoperă creierul. Aceasta este adesea cauzată de ruptura unui anevrism, care este o dilatare anormală a unui vas de sânge în creier.

Simptome AVC hemoragic

Simptomele AVC-ului hemoragic pot include dureri de cap severe, vărsături, pierderea conștienței, dificultăți în vorbire sau înțelegerea vorbirii, asimetria trăsăturilor feței sau slăbiciunea într-o parte a corpului. 

Tratament AVC hemoragic

Tratamentul AVC-ului hemoragic implică adesea măsuri de reducere a presiunii intracraniene, gestionarea sângerării, monitorizarea constantă a pacientului și, în unele cazuri, intervenție chirurgicală pentru a repara vasul de sânge afectat.

Atacul ischemic tranzitoriu - cauze

Acest tip de AVC este diferit de cele enumerate mai sus, deoarece circulația sângelui în creier este doar pentru puțin timp întreruptă - i se mai spune și „mini-AVC”. Atacul ischemic tranzitoriu este similar cu AVC-ul ischemic, în sensul că este adeseori cauzat de cheaguri de sânge sau de alte cheaguri.

Aceste tipuri de accidente vasculare, chiar dacă sunt tranzitorii, ar trebui privite ca urgențe medicale, chiar dacă blocajul arterei și simptomele AVC-ului sunt temporare. Acestea servesc drept semnale de alarmă pentru viitoarele accidente cerebrale și indică faptul că acolo există o arteră parțial blocată sau o sursă în inimă care duce la apariția cheagurilor.

Potrivit statisticilor autorităților de sănătate americane, peste o treime dintre oamenii care au suferit un accident ischemic tranzitoriu fac un AVC major în decurs de un an dacă nu primesc niciun tratament. Între 10 și 15% dintre oameni vor avea un AVC major într-un interval de 3 luni de la un accidentul ischemic tranzitoriu.

Simptome atac ischemic tranzitoriu

Simptomele sunt similare cu ale altui tip de AVC și pot include slăbiciune sau amorțeală într-o parte a corpului, pierderea temporară a vederii într-un ochi, dificultăți în vorbire sau în înțelegerea vorbirii.

Tratament atac ischemic tranzitoriu

Tratamentul unui atac ischemic tranzitoriu are ca obiectiv prevenirea unui accident vascular cerebral viitor, deoarece acesta poate reprezenta un semn de avertizare că există un risc crescut de a dezvolta un AVC. Este important să se solicite imediat asistență medicală în cazul unui atac ischemic tranzitoriu pentru ca medicul să afle cauza pentru a începe tratamentul preventiv corespunzător.

Ce poți face pentru a preveni un accident vascular cerebral?

Prevenirea accidentelor vasculare cerebrale implică o conștientizare a factorilor de risc și o acceptare a faptului că e nevoie de un stil de viață anume. Mai ales dacă ai trecut de 55 de ani, dacă vrei să îți scazi riscul de AVC, caută să ții cont de următoarele aspecte:

  • Controlul tensiunii arteriale este un factor cheie în prevenirea AVC-ului. Monitorizează-ți regulat tensiunea arterială și urmează sfaturile medicului pentru a menține nivelurile în limitele normale.
  • Valorile exagerate ale colesterolui pot contribui la formarea de plăci în artere, crescând riscul de AVC. Ai grijă la combinațiile alimentare care cresc colesterolul (cum ar fi grăsimi trans și animale cu zahăr și pâine albă) și, dacă este necesar, ia medicamentele prescrise de medicul tău pentru a menține colesterolul la niveluri normale.
  • O greutate corporală sănătoasă poate reduce riscul de hipertensiune arterială, diabet și alte condiții asociate cu AVC-ul. Dacă ai kilograme în plus, medicul de familie te poate ajuta cu sfaturi pentru a slăbi sănătos și a te menține.
  • O alimentație bazată pe fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi precum cele din ulei de măsline, nuci, avocado poate contribui la menținerea sănătății vaselor de sânge și la reducerea riscului de AVC.
  • Renunțarea la fumat aduce beneficii semnificative pentru sănătatea cardiovasculară.
  • Consumul moderat de alcool poate fi acceptabil, dar consumul excesiv crește riscul de AVC. 
  • Activitatea fizică regulată ajută la menținerea greutății corporale, la reducerea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea sănătății generale a sistemului cardiovascular. Dacă ai anumite boli cronice, întreabă medicul ce tip de mișcare e adecvat pentru tine.
  • Stresul cronic poate avea un impact negativ asupra sănătății. Adoptă tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi plimbările, dansul, grădinăritul, yoga sau alte activități relaxante pentru a menține echilibrul mintal și emoțional.
  • Pacienții cu diabet au un risc mai mare de AVC. Menținerea glicemiei în limitele normale prin alimentație, mișcare și, dacă este necesar, medicamente, este crucială pentru prevenirea complicațiilor vasculare.
  • Programarea la controale medicale regulate poate ajuta la identificarea și gestionarea factorilor de risc pentru AVC într-un stadiu incipient.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
CDC - About Stroke 
https://www.cdc.gov/stroke/about.htm 
NHLBI - Causes and Risk Factors 
https://www.nhlbi.nih.gov/health/stroke/causes


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0