Totul despre anemie la adulți și la copii: cauze, simptome, tratament și prevenție

1. Informații generale despre anemie

● Ce este anemia
● Cauzele anemiei 
● Factorii de risc ai anemiei
● Simptomele anemiei
● Tipuri de anemie
● Diagnosticare anemie
● Complicațiile anemiei

2. Tratarea anemiei

● Tratamentul medicamentos pentru anemie
● Tratamentul chirurgical pentru anemie
● Suplimente și vitamine pentru anemie

3. Prevenirea anemiei

● Recomandări nutriționale, alimente și stilul de viață recomandate pentru prevenirea anemiei  

 

Informații generale despre anemie

Anemia este considerata de catre specialisti mai degraba o consecinta decat o boala in sine. Este o problemă frecvent întâlnită, atât la adulți, cât și la copii, si poate constitui un prim semn al unei patologii vaste, potențial letale.`De aceea trebuie  investigată și tratată corespunzător pentru ca poate insoti de exemplu, o  boală renala cronică, anumite  hemoragii interne, neoplasme hematologice sau oncologice, fiind atat consecinta,  cat si posibil semnal de alarma pentru anumite patologii grave.

In acest articol vei afla informații importante despre cauzele anemiei, manifestările și tratamentul ei, dar mai ales despre cum putem preveni anemia prin carența de fier și nu numai. Există mai multe tipuri de anemii, cauzate de factori diferiți, așa că este important să le deosebim.

Recomadările experților Doc.ro

Anemia afectează peste două miliarde de oameni la nivel global, ceea ce reprezintă mai mult de 30% din populația totală. Este frecvent întâlnită mai ales în țările cu resurse puține, dar afectează și mulți oameni din lumea industrializată. 

Ce este anemia?

Anemia se instalează atunci când numărul de globule roșii din organism (numite și eritrocite sau hematii) este prea scăzut. Globulele roșii din sânge transportă oxigen către toate țesuturile corpului. Așadar, dacă numărul lor este prea scăzut, înseamnă că și nivelul oxigenului din sânge se diminuează.

Multe dintre simptomele anemiei sunt cauzate de scăderea aportului de oxigen catre țesuturi sau organe.

Anemia este diagnosticată în funcție de cantitatea de hemoglobină – proteina din sânge care transportă oxigenul din plămâni către țesuturile corpului. Femeile și persoanele care suferă de boli cronice, precum cancerul, prezintă un risc crescut de anemie dacă au hemoglobina mică (Hb, g/dl), dar si valorile hematocritului (%), RBC (1012/L).

În practică, anemia  se definește prin scăderea hemoglobinei circulante totale .

Despre hemoglobină

Anemia este o afecțiune în care hemoglobina are valori mai mici decât cele normale (în limbajul curent, i se mai spune și "hemoglobina mică"). Hemoglobina este o proteină din globulele roșii ale sângelui, care transportă oxigenul prin tot organismul. În unele situații, cantitatea de hemoglobină scade.

Valori normale hemoglobină

Nivelul normal al hemoglobinei este, în general, diferit la femei și la bărbați. În cazul bărbaților, nivelul normal de hemoglobină este definit ca fiind peste 13,5 grame/decilitru de sânge. La femei, un nivel normal al hemoglobinei este cel de peste 12,0 grame/decilitru de sânge. Dacă o persoană are hemoglobina mică, crește riscul de anemie.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, nivelul hemoglobinei folosit pentru a diagnostica anemia la adulți este, după cum urmează (în grame pe litru):

  • femeile care nu sunt însărcinate (de 15 ani și peste această vârstă): anemie ușoară (110-119); moderată (80-109); severă (sub 80 g/l)
  • femeile care sunt însărcinate: anemie ușoară (100-109); moderată (70-99); severă (sub 70 g/l)
  • bărbații (de 15 ani și peste această vârstă): anemie ușoară (110-129); moderată (80-109); severă (sub 80 g/l).

La copii, valoarea hemoglobinei variază în funcție de vârstă și de sex. Aceste definiții ale valorilor normale pentru hemoglobină pot să varieze ușor, în funcție de laboratorul de analize.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, nivelul hemoglobinei folosit pentru a diagnostica anemia la copii este, după cum urmează (în grame pe litru):

  • Copiii cu vârste între 6 si 59 de luni: anemie ușoară (100-109); moderată (70-99); severă (sub 70 g/l)
  • Copiii cu vârste între 5 și 11 ani: anemie ușoară (110-114); moderată (80-109); severă (sub 80 g/l)
  • Copiii cu vârste între 12 si 14 ani: anemie ușoară (110-119); moderată (80-109); severă (sub 80 g/l).

Anemia poate fi definită prin scăderea Hb sub:

  • 13g/dl la barbați;
  • 12g/dl la femei ;
  • 11g/dl la vârstnici.

Scăderea hemoglobinei poate fi rezultatul unei anemii reale,  dar si a unei false anemii cum ar fi de exemplu, prin hemodilutie.

 

Despre eritrocite

Eritrocitele (numite și hematii sau globule roșii) sunt componente celulare ale sângelui. Milioane de eritrocite se găsesc în circulația sangvină a vertebratelor și tot ele dau sângelui culoarea lui caracteristică și transportă oxigenul de la plămâni către țesuturi. Eritrocitele mature din sângele uman sunt mici, rotunde și biconcave.

Aceste celule sunt flexibile și își schimbă ușor forma atunci când trec prin vasele de sânge extrem de mici. Eritrocitele sunt acoperite de o membrană alcătuită din lipide și proteine și conțin hemoglobină, o proteină roșie, bogată în fier, care fixează oxigenul.

Astfel, pe o hemoleucogramă normală vom identifica:

  • hemoglobina (limite specificate anterior);
  • hematocritul (la barbați valori normale între 44-47%, iar la femei între 42-45%) – acesta reprezintă procentul de globule roșii din volumul de sânge al unei personae;
  • RBC – numărul de eritrocite (valori normale între 4.5-6 * 1012/L la barbați si 3.9-5 * 1012/L la femei);
  • VEM – reprezintă volumul eritrocitar mediu cu valori normale cuprinse între 80-96 fl – in funcție de care anemiile se vor încadra ca fiind microcitare (VEM < 80fl), normocitare (VEM N) sau macrocitare (VEM > 96fl).

De asemenea, pe hemoleucograma mai putem identifica urmatoarele elemente extrem de importante:

  •  HEM ( hemoglobina eritrocitară medie) cu valori normale cuprinse între 27-32pg,
  •  CHEM (concentrația hemoglobinei eritrocitare medii) cu valori normale cuprinse între  32-36 g/dl.
  •  RDW (lărgimea distribuției eritrocitare ) cu valori între 11-15%, care măsoară variația dimensiunii celulelor roșii (eritrocitelor) în sânge sau a volumului celulelor roșii din sânge . RDW este crescută în funcție de variația dimensiunii celulelor roșii (anizocitoza – identificabilă pe examenul microscopic al frotiului de sânge periferic).
  • numărul de leucocite -     WBC: 4000-10.000/mmc,
  • numărul de trombocite -   PLT: 150.000-450.000/mmc), indicii trombocitari,
  • descrierea formulei leucocitare (număr absolut și procent din neutrofile, eozinofile, bazofile, limfocite, monocite).

Completarea investigațiilor pentru descrierea de bază a tipului de anemie cuprinde și indicele de producție reticulocitară care ne oferă informații corecte despre funcționarea măduvei hematogene.

Despre reticulocite 

Reticulocitele (Rt) sunt celule precursoare ale eritrocitelor mature – sau eritrocite tinere, o etapa  intermediară care durează aproximativ 3 zile. In perioada imediat următoare, forma se schimbă din sfera în disc biconcav care va reprezenta forma matură a eritrocitului.

În caz de anemie, organismul va răspunde prin diminuarea perioadei de tranziție a reticulocitului, care va trece mai rapid în sângele periferic – eveniment care poate crește numărul reticulocitelor în mod fals (falsa reticulocitoză).

În contextul în care IPR > 3 vom avea o anemie hiperregenerativă (cauza periferică – hiperdistrucție eritrocitară în periferie cu măduva hematogenă normală), iar dacă va fi <3 – anemie hiporegenerativă de cauza central (la nivelul maduvei hematogene).

Medicul clinian va emite un diagnostic precum anemia hipocromă,anemia  microcitară,anemia  hiporegenerativă, luand in considerare  toti acesti parametri.

Medicul va  stabili un plan de investigații suplimentare pe baza căruia se va completa diagnosticul cu cauza specifică care a dus la anemie, urmând a fi stabilit un tratament specific pentru a înlatura această cauză.

Organismul poate compensa până la un punct mecanismele cauzatoare de anemie cum ar fi de exemplu, deficitul de fier temporar. `Dar trebuie retinut ca deficitul de fier in sine poate constitui o  boală a întregului organism în care anemia apare  abia într-un stadiu avansat. Deficitul de fier se poate instala si fară anemie, fiind practic de  4 ori mai frecvent întâlnit decât deficitul de fier asociat cu anemie.

În anemia pernicioasă cunoscuta sub numele de anemie Addison-Biemer,   unele simptome precum cele digestive sau neurologice  pot preceda cu ani de zile apariția anemiei.

în anemiile hemolitice,  măduva osoasă poate compensa intr-o prima faza reducerea duratei de viața a hematiilor, iar când mecanismele  compensatorii vor fi  depașite, anemia poate aparea.

 

Cauzele anemiei

Fierul din alimente, vitamina B12 și folatul (acidul folic) sunt elemente nutritive esențiale pentru dezvoltarea globulelor roșii. În mod normal, între 0,8 si 1% dintre globulele roșii din corp sunt înlocuite în fiecare zi, iar durata de viață a acestor celule este de 100-120 de zile.

În general, orice proces care are un efect negativ asupra echilibrului dintre producția de globule roșii și dispariția acestora poate cauza anemie.

Cauzele anemiei se împart în:

  • cauze care duc la scăderea producției de globule roșii
  • cauze care duc la distrugerea eritrocitelor

Printre factorii care duc la scăderea cantității de globule roșii se numără:

  • stimularea deficitară a producției de globule roșii de către hormonul eritropoietină (EPO), produs de rinichi;
  • dieta prea săracă în fier, vitamina B12 sau acid folic
  • hipotiroidism

Pe de altă parte, orice tulburare care duce la distrugerea globulelor roșii într-un ritm mai rapid decât pot fi acestea înlocuite de organism poate cauza anemie.

Factorii care accelerează distrugerea de globule roșii sunt:

  • hemoragiile rezultate în urma accidentelor, leziunilor gastrointestinale, menstruației, nașterii, sângerările uterine excesive, cum sunt cele din contextul endometriozei sau prezenței fibromului uterin, sau cele din timpul intervențiilor chirurgicale
  • ciroza, care implică cicatrizarea ficatului
  • fibroza sau cicatrizarea măduvei osoase
  • hemoliza sau ruperea globulelor roșii cauzată de unele medicamente sau în urma incompatibilității de Rh
  • tulburări ale ficatului sau ale splinei
  • tulburări genetice, precum deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza (D6PD), talasemia sau siclemia (anemia cu celule în seceră).

Totuși, dintre toate acestea, deficiența de fier este cea mai întâlnită cauză a anemiei. Aportul de fier este un factor important în evaluarea sănătății de sănătate.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că peste două miliarde de oameni din întreaga lume suferă de anemie, mulți dintre ei din cauza carenței de fier.

Factorii de risc ai anemiei

Acești factori pe care îi vom enumera reprezintă un risc crescut de a dezvolta anemie:

  • O alimentație din care lipsesc anumite vitamine - dacă un adult ori un copil are o dietă care este în mod constant prea săracă în fier, în vitamina B12 și în acid folic, îi crește riscul de anemie.
  • Prezenta herniei mediastinale sau hiatale- care determină sângerare ocultă
  • Afecțiunile intestinale - bolile care afectează absorbția nutrienților în intestinul subțire (cum ar fi boala Crohn ori boala celiacă) reprezintă un risc mai mare ca pacientul să sufere de anemie. Prezența diverticulozei sau a polipilor intestinali, ce determină sângerare ocultă dar și a hemoroizilor, pot genera anemie prin pierderi mici însă repetate de sânge
  • Menstruația - În general, femeile la care nu a debutat menopauza au un risc mai mare de anemie prin carența (lipsa) de fier, decât femeile postmenopauzale. Explicația este simplă: deoarece menstruația cauzează o pierdere de eritrocite, riscul de anemie fiind mai mare la femeile care nu sunt la menopauză. Anemia apare atunci când cantitatea de sânge pe care o pierde corpul este mai mare decât capacitatea sa de a înlocui celulele sanguine pierdute. Această afecțiune este frecventă pentru femeile care fie suferă sângerări abundente din cauza perioadelor menstruale, fie au fibroame uterine. În multe cazuri, fibroamele pot fi cauza unui ciclu menstrual mai greu și a anemiei.
  • Sarcina - dacă o femeie este gravidă și nu ia multivitamine cu acid folic, ea are un risc mai mare de anemie.
  • Bolile cronice - Dacă un pacient suferă de cancer, insuficiența renală sau altă afecțiune cronică, el poate avea un risc mare de anemie cauzată de boala respectivă. Astfel de afecțiuni medicale pot duce la un număr mic de eritrocite în sânge.
  • Istoricul familial - Dacă în familie există cazuri de anemie ereditară, cum ar fi anemia cu celule în seceră (siclemia), persoana are un risc crescut de a dezvolta boala.
  • Alți factori - antecedentele medicale referitoare la anumite infecții, boli ale sângelui și afectiuni autoimune, alcoolismul, expunerea la substanțe toxice și folosirea anumitor medicamente poate afecta producția de eritrocite și poate duce la anemie.
  • Vârsta - persoanele de peste 65 de ani au un risc mai mare de anemie.

Categorii de persoane care au un risc mai mare de a avea anemie

Anumite persoane au un risc mai mare de a fi anemice, iar printre acestea se află:

  • femeile în zilele de menstruație
  • femeile însărcinate și cele care alăptează
  • bebelușii, mai ales cei care s-au născut prematur
  • copiii aflați în perioada pubertății
  • persoanele care au o dietă vegană sau vegetariană
  • pacienții cu cancer, ulcer la stomac și cei cu anumite boli cronice
  • persoanele cu diete fade
  • sportivii

Simptomele anemiei

Persoanele care suferă de anemie sunt palide și se plâng constant de frig și stări de amețeală, mai ales când desfășoară activitati fizice sau stau in picioare. Unele persoane cu anemie au pofte neobișnuite de înghețată, argilă sau pământ, iar deseori se plâng de oboseală, constipație și dificultăți de concentrare. Semnele și simptomele anemiei pot varia, în funcție de cauza acesteia.

Printre manifestările anemiei se află:

  • oboseala
  • stările de slăbiciune
  • piele palidă sau îngălbenită
  • bătăile inimii sunt neregulate
  • dificultate în respirație
  • amețeală sau vertij
  • durere în piept
  • mâini și picioare reci
  • durere de cap

Unele persoane cu anemie nu au niciun simptom, pe când alți oameni pot să observe că se simt obosiți și că obosesc cu ușurință, că pielea lor este palidă, că au palpitații sau că respiră tot mai greu.

Alte simptome ale anemiei pot include: căderea părului, stare generală de rău, agravarea problemelor cardiace. Reține că, în cazurile de anemie ușoară, este posibil să nu existe deloc simptome ori să existe puține semne.

Unele forme de anemie au, însă, simptome specifice, așa că le poți recunoaște mai ușor:

  • Anemia aplastică: febră, infecții frecvente și erupții pe piele.
  • Anemia prin deficiență de acid folic: irascibilitate, diaree și limba cu suprafață fină.
  • Anemia hemolitică: icter, urină închisă la culoare, febră, dureri abdominale.
  • Anemia cu celule în seceră: mâinile și picioarele sunt umflate și dureroase, oboseală și icter.

Când poate fi considerată anemia o urgență medicală

În cazuri grave de anemie poate apărea leșinul, iar printre alte simptome se numără unghiile casante, dificultăți în respirație și dureri în piept. Nivelul de oxigen din sânge poate fi atât de scăzut la o persoană care suferă de anemie severă, încât aceasta poate chiar să facă atac de cord.

O consultație la medic poate releva:

  • tensiune ridicată sau scăzută
  • piele palidă
  • icter
  • ritm cardiac crescut
  • murmur cardiac
  • ganglioni limfatici măriți
  • ficat mărit sau splina mărită

Tipuri de anemie

Exista peste 400 de tipuri de anemie cunoscute, iar acestea sunt împărțite în trei grupuri principale, în funcție de cauza anemiei:

  1. anemii cauzate de pierderile de sânge
  2. anemii cauzate de producția scăzută de eritrocite ori de o producție defectuoasă
  3. anemii cauzate de distrugerea eritrocitelor

Tipuri de anemii care sunt incluse în aceste categorii pot fi:

  • anemia cu celule în seceră sau siclemia
  • anemia prin deficiență (lipsă) de vitamine
  • anemia prin carență sau deficit de fier, numită și anemie feriprivă (adică lipsă de fier)
  • anemia prin pierderea sângelui
  • anemia Cooley
  • anemia pernicioasă

Anemie la copii

Anemia poate să apară la persoanele de toate vârstele, indiferent de rasă, atât la bărbați, cât și la femei. Pe lista factorilor care cresc riscul de anemie se află și vârsta, iar specialiștii spun că, dacă un copil are între 1 și 2 ani, acesta are un risc mai mare de a suferi de anemie. Alt factor este legat de faptul că un bebeluș se poate naște prematur, înainte de termen, iar din acest motiv, are un risc mai mare de a fi anemic.

Anemie la adulți

Anemia la adulți poate să se manifeste ori poate, uneori, să treacă neobservată.

Printre cauzele anemiei la adulți se află: menstruația, sarcina și nașterea, o alimentație prea săracă în vitamine, minerale și fier, pierderile masive de sânge în urma unei operații ori în urma unei leziuni grave, boli grave ori boli cronice (SIDA, diabetul, bolile renale, cancerul, artrita reumatoidă, insuficiența cardiacă, bolile hepatice), afecțiunile care impiedică absorbția nutrienților, etc.

Anemie în sarcină

Anemia poate apărea și pe fondul unei sarcini și nu este deloc surprinzător faptul că gravidele au un risc mai mare de a fi anemice. Greutatea și retenția de lichide din timpul sarcinii diluează sângele femeii. Acest lucru se poate reflecta printr-o anemie, deoarece concentrația de globule roșii din sânge este tot mai scăzută. Medicul specialist poate recomanda anumite suplimente care să prevină anemia la gravide. În general, acidul folic și vitaminele din grupul B sunt recomandate gravidelor pentru a preveni atât propria anemie, cât și riscul ca fătul să sufere tulburări ale sistemului nervos, atât la nivel cerebral, cât și medular.

Anemia feriprivă

Anemia feripriva  se definește atunci când concentrația normală a feritinei este de

  • 50-250 μg/l la barbați
  • 20-50 μg/l la femei.

Semne și simptome:

  • durere de cap (cefalee) 
  • palpitații si tahicardie
  • disfagie,
  • glosodinie,
  • iritabilitate,
  • paloare,
  • modificări ale fanerelor (păr uscat, calvitie, unghii friabile),
  • modificări ale mucoaselor (stomatita angulară, glosita atrofică, sclere albastre),
  • sufluri cardiace “inocente”;

Analizele de  de laborator confirma

  • sideremie scazută,
  • feritină scazută.

Anemia secundară bolilor cronice 

In anumite boli cronice, secundar, poate aparea si anemia cronică simplă care necesita o abordare speciala in contextul dat pentru a nu agrava, complica sau exacerba simptomele de baza. De aceea trebuie cunoscut faptul ca anemia poate insoti sau  aparea si intr-o serie de boli precum:

  • tuberculozaTBC,
  • afcetiuni cardiace precumj endocardita 
  • infectii si supurații cronice,
  • Lupus Eritematos Sistemic,
  • Poliartrita reumatoidă,
  • Carcinoame si alte afectiuni maligne
  • Limfoame maligne

Ca maifestari  clinice atat ale afectiunii de bza cat si ale anemiei, se pot constata

  • scădere în greutate,
  • febră,
  • artralgii,
  • transpirații.

Analizele de laborator releva de regula:

  • sideremie scazută,
  • feritina crescută

Anemia sideroblastică este caracterizată prin supraincarcare cu fier și incorporare defectuoasă în hemoglobina la nivelul precursorilor eritropoietici.

 

Diagnosticare anemie

Investigațiile medicale în caz de anemie încep cu un examen fizic și cu istoricul medical al pacientului, precum și cu informații despre istoricul medical al familiei acestuia. Istoricul medical al familiei îl poate ajuta pe medic să stabilească dacă suferi de un anumit tip de anemie, precum anemia cu celule în seceră (siclemie). Iar informațiile privind expunerea la substanțe toxice - acasă ori la locul de muncă - ar putea releva o cauză de mediu a acestei afecțiuni.

Însă, cauza exactă a anemiei este descoperită doar în urma analizelor de laborator recomandate de medic.

Aceste analize de sânge pot consta în:

  • Hemoleucograma completă – această analiză de sânge relevă numărul și mărimea globulelor roșii; de asemenea, arată dacă globulele albe și trombocitele sunt la un nivel normal;
  • Sideremia (nivelurile serice ale fierului) – această analiză de sânge arată dacă anemia este cauzată de deficiența de fier;
  • Analiza feritinei – acest test arată depozitele de fier;
  • Analiza vitaminei B12 – test de sânge care stabilește dacă nivelul acestei vitamine în organism este scăzut sau nu;
  • Analiza folaților – stabilește dacă nivelul folaților și a acidului folic înregistrează scăderi sau nu;
  • Coprocultura – în acest test se aplică o anumită substanță chimică pe materiile fecale, pentru a stabili dacă acestea conțin sânge. Dacă rezultatul este pozitiv, înseamnă că există pierderi de sânge pe tractul gastrointestinal, începând de la cavitatea bucală și până la rect. Afecțiuni precum ulcerele, colitele ulcerative și cancerul de colon pot genera scaun cu sânge.

Alte investigatii ce pot fi folosite pentru a diagnostica anemia sunt:

  • testele de urină - pentru ca medicul să afle dacă există sânge în urină
  • colonoscopie sau gastroscopie - pentru ca specialistul să investigheze dacă există semne ale unor sângerări
  • biopsia măduvei osoase

Complicațiile anemiei

Dacă este lăsată netratată, anemia poate cauza multe probleme de sănătate și poate duce la complicații precum:

  • Oboseală severă - în cazul în care anemia este suficient de severă, pacientul se poate simți atât de obosit, încât nu mai poate îndeplini sarcinile simple, din viața de zi cu zi.
  • Complicații în timpul sarcinii - femeile însărcinate, care au anemie prin carență (lipsă) de folat / acid folic au un risc mai mare de a se confrunta cu complicații, cum ar fi nașterea prematură.
  • Probleme cardiace - Anemia poate duce la bătăi rapide sau neregulate ale inimii (la aritmii). Când o persoană este anemică, inima trebuie să pompeze mai mult sânge pentru a compensa pentru lipsa oxigenului din sânge, iar acest factor poate duce la mărirea dimensiunii mușchiului inimii sau la insuficiență cardiacă.
  • Deces - unele forme de anemii ereditare (adică boli moștenite), așa cum este siclemia, pot fi grave și pot duce la complicații ce pun viața pacientului în pericol. Când o persoană pierde mult sânge, într-un timp scurt, rezultatul este o anemie severă, care îi poate fi fatală.

Desigur, anemia prin carența (lipsa) de fier, când este lăsată netratată, poate cauza și ea complicații:

  • persoana are un risc mai mare de îmbolnăvire și de infecții pentru că lipsa de fier afectează sistemul imunitar
  • poate crește riscul de a dezvolta complicații care afectează inima și plămânii
  • în sarcină, poate cauza un risc și mai mare de complicații, atât înainte, cât și după ce femeia naște bebelușul.

Tratarea anemiei

Doctorul și nutriționistul pot să prescrie o dietă bogată în fier, vitamina B12 și acid folic ori suplimente nutritive în cazul în care lipsa acestor elemente este cauza exactă a anemiei. În cazul anemiei grave, medicul poate apela la substanțe injectabile pentru a crește numărul de globule roșii, iar în alte situații poate fi necesară transfuzia de sânge. Anemia este tratabilă, însă poate genera complicații dacă nu se iau măsuri.

Fii atent la etichetele produselor alimentare și ia multivitamine ori suplimente, pentru a te asigura că organismul tău are parte de cantitatea zilnică necesară de fier. Tratamentul depinde de cauză și de severitatea anemiei, însă poate include următoarele:

  • suplimente cu vitamine și minerale - dacă există o deficiență / carență în organism
  • injecții cu fier - dacă pacientul are niveluri scăzute de fier
  • vitamina B12 administrată pe cale injectabilă - dacă este vorba despre anemia pernicioasă
  • antibiotice - dacă infecția este cauza care stă la baza anemiei
  • modificarea dozei sau regimului de administrare a unor medicamente obișnuite, precum antiinflamatoarele (dacă este necesar)
  • transfuziile de sânge, dacă sunt necesare
  • terapia cu oxigen, dacă este necesară
  • intervenția chirurgicală, pentru a preveni sângerările anormale
  • intervenția chirurgicală pentru a îndepărta splina, în cazurile de anemie hemolitică severă

Tratamentul medicamentos pentru anemie

Tratamentul anemiilor variază foarte mult, de la un pacient la altul. În primul rând, cauza care stă la baza anemiei trebuie să fie identificată și corectată. De exemplu, tratamentul pentru anemia care apare ca rezultat al pierderii de sânge din cauza unui ulcer la stomac ar trebui să înceapă cu medicamente care ajută ulcerul să se vindece.

Dacă medicul descoperă că un anumit medicament este de vină pentru anemia de care suferă pacientul, tratamentul cu acesta ar trebui întrerupt sub îndrumarea și sub supravegherea medicului care l-a prescris.

În cazul anumitor pacienți care au o afecțiune a măduvei osoase (sau dacă măduva osoasă este deteriorată din cauza chimioterapiei) ori în situația pacienților cu insuficiență renală, medicul poate prescrie epoetin alfa, un medicament folosit pentru a stimula producția de eritrocite din măduva osoasă.

Tratamentul chirurgical pentru anemie

Totodata, unele tipuri de anemii au nevoie de o intervenție chirurgicală, dacă anemia este un rezultat al pierderii masive de sânge. În aceste situații, intervenția chirurgicală este adeseori necesară pentru a îndepărta, de exemplu, un cancer la colon care determină pierderea cronică de sânge și care este o cauza a anemiei.

Suplimente și vitamine pentru anemie

Uneori, unii pacienți cu anemie feriprivă au nevoie de suplimente cu fier, pentru a corecta deficiența (lipsa) de fier din organism. La alți pacienți, anemia poate fi tratată prin suplimente de acid folic și de vitamina B12. În situațiile de anemie severă, transfuziile de sânge ar putea fi necesare pentru a salva viața pacienților. Pe de altă parte, injecțiile cu vitamina B12 vor fi necesare în cazul pacienților cu anemie pernicioasă, ori care au alte cauze ale deficitului de vitamina B12.

Nu uita: ia suplimente cu fier doar atunci când te-a sfătuit medicul tău să urmezi acest tratament. Corpul uman nu reușește foarte bine să excrete fierul, așa că este posibil să îți faci rău dacă îți administrezi doze mai mari decât cea pe care ți-a recomandat-o medicul specialist.

Prevenirea anemiei

Multe tipuri de anemii nu pot fi prevenite, însă dacă medicul ți-a stabilit diagnosticul de anemie prin deficiență de vitamine și fier, aceste forme pot fi evitate dacă adopți o dietă care să includă o varietate de nutrienți și de vitamine.

Recomandări nutriționale, alimente și stilul de viață recomandate pentru prevenirea anemiei

Dozele zilnice de vitamine și fier variază în funcție de sex și vârstă. Femeile au nevoie de mai mult fier și de mai mult acid folic decât bărbații, deoarece pierd fier în timpul ciclului menstrual, în timpul sarcinii sau al alăptării. Dacă medicul ți-a explicat că anemia este cauzată de deficiențe (carențe nutriționale), o schimbare benefică făcută în dietă te-ar putea ajuta să previi simptomele anemiei.

Pentru a preveni anemia, este important să ai o alimentație bogată în vitamine și nutrienti, precum:

  • Fierul - include în dietă alimente bogate în fier: carnea de vită și alte tipuri de carne, fasolea, lintea, legumele cu frunze de un verde închis, fructele uscate etc.
  • Folatul - acest nutrient și forma lui sintetică (acidul folic) se găsesc în fructe și în sucurile de fructe, în legume frunzoase cu o nuanță de verde inchis, mazărea, fasolea roșie, etc.
  • Vitamina B12 - alimentele bogate în această vitamină sunt: carnea, produsele lactate și cerealele îmbogățite cu B12, cât și produsele din soia.
  • Vitamina C - alimente bogate în vitamina C sunt fructele citrice și sucurile de citrice, ardeiul gras, broccoli, roșiile, pepenii și căpșunii. Aceste alimente ajută la sporirea absorbției fierului.

Iată câteva exemple de alimente bogate în fier care sunt recomandate pentru a preveni anemia:

  • cerealele îmbogățite cu fier
  • legumele frunzoase: kale și năsturel (sau macriș de baltă)
  • leguminoase și fasole boabe
  • orez brun
  • carne albă și carne roșie
  • nuci și semințe
  • pește
  • tofu
  • ouă
  • fructe deshidratate: caise, stafide, prune.

În ceea ce privește stilul de viață sănătos, în cazul în care vrei să previi anemia, ia în considerare administrarea unor multivitamine (nu înainte de a discuta cu medicul tău curant). Dacă ești îngrijorat că din alimentele pe care le mânânci nu îți iei suficiente vitamine, întreabă medicul ce fel de multivitamine sunt indicate în cazul tău ori în cazul copilului tău.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

Cleveland Clinic - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/3929-anemia  

Encyclopædia Britannica - https://www.britannica.com/science/red-blood-cell

Organizatia Mondială a Sănătății (WHO) - https://www.who.int/vmnis/indicators/haemoglobin.pdf

NHS Choices - https://www.nhs.uk/conditions/iron-deficiency-anaemia/


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0