Totul despre biopsie: Ce este, tipuri, riscuri, complicatii

Despre biopsie

- Ce este biopsia
- Tipuri de biopsie in functie de tehnica de executie
i.    Biopsia excizionala
ii.    Biopsia incizionala
iii.    Biopsia aspiranta cu ac fin sau cu ac gros
iv.    Biopsia endoscopica

- Tipuri de biopsie in functie de organul examinat
i.    Biopsie renala
ii.    Biopsie hepatica
iii.    Biopsie cutanata
iv.    Biopsie de maduva osoasa
v.    Biopsia osoasa
vi.    Biopsie de prostata
vii.    Biopsie endometriala
viii.    Biopsia sanului
ix.    Biopsia intestinului subtire
x.    Biopsia testiculara

- Scopul si rolul biopsiei in stabilirea diagnosticului
- Riscurile unei biopsii
- Posibile complicatii in urma unei biopsii

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Etapele realizarii biopsiei

- Pregatirea pacientului pentru biopsie
i.    Anestezia locala
ii.    Anestezia generala
iii.    Pozitii ale pacientului pentru biopsie
iv.    Contraindicatii pentru biopsie

- Efectuarea biopsiei
i.    Durata biopsiei
ii.    Recuperararea pacientului dupa biopsie

- Pregatirea mostrelor de tesut din biopsie
i.    Mostre de tesut prelucrate cu parafina
ii.    Mostre de tesut congelate
iii.    Coloranti pentru mostre

- Analiza microscopica si diagnosticul anatomopatologic

Afectiuni ce pot fi diagnosticate cu ajutorul biopsiilor

Despre biopsie

In unele cazuri, medicul tau poate sa decida ca are nevoie de o mostra din tesutul tau sau din celulele tale pentru ca aceasta mostra il ajuta sa puna diagnosticul unei boli sau sa identifice un cancer. Indepartarea unei bucati mici de tesut sau unor celule pentru analiza se numeste biopsie.

Ce este biopsia

O biopsie este o mostra de tesut luata dintr-o zona a corpului, pentru a fi examinata mai in profunzime. Medicul poate sa recomande biopsia atunci cand un test initial sugereaza o zona de tesut prezenta in corp care nu este normala. Desi cuvantul biopsie poate parea infricosator, este important sa iti amintesti ca majoritatea procedurilor sunt in totalitate nedureroase si ca sunt proceduri cu un risc scazut. In functie de situatia ta, o bucatica de piele, de tesut, dintr-un organ sau dintr-o tumoare suspectata va fi indepartata chirurgical si trimisa apoi la un laborator, pentru a fi testata.

Tipuri de biopsie in functie de tehnica de executie

Exista mai multe tipuri diferite de biopsii, in functie de tehnica de executie. Medicul tau specialist va alege tipul de biopsie in functie de starea ta si in functie de zona de pe corp care are nevoie de o analiza amanuntita. Indiferent de tipul de biopsie ales de medic, ti se va face o anestezie locala, pentru a amorti zona unde se va face incizia.

Biopsia excizionala

In timpul unei biopsii excizionale, medicul tau indeparteaza o bucata intreaga sau o zona intreaga de piele anormala. Cel mai probabil, zona va avea nevoie de cusaturi in apropierea locului unde a avut loc procedura de biopsie.

Biopsia incizionala

In timpul unei biopsii incizionale, medicul foloseste un bisturiu pentru a indeparta o suprafata mica a pielii. Daca vei avea nevoie de cusaturi sau nu in apropierea zonei de biopsie depinde de cantitatea de piele care a fost indepartata.

Biopsia aspiranta cu ac fin sau cu ac gros

In timpul unei biopsii cu ac, medicul tau foloseste un ac special (fin sau gros) pentru a extrage celulele dintr-o zona care prezinta suspiciuni. O biopsie cu ac este adeseori folosita in cazul tumorilor pe care medicul tau le poate simti prin pielea ta, cum ar fi nodulii de la san care prezinta suspiciuni si in cazul nodulilor limfatici care au crescut.

Procedurile de biopsie cu ac includ mai multe sub-tipuri, printre care se numara si:

• biopsia aspiranta cu ac fin, cand o seringa este folosita pentru a extrage lichidul si celulele dintr-o anumita zona, pentru o analiza amanuntita;

• biopsia cu ac gros (numita si cu ac tăietor), cand se foloseste un ac mai mare, cu un varf ca un dispozitiv de taiere; procedura se foloseste pentru a extrage un cilindru de tesut din zona suspectata.

Biopsia endoscopica

In timpul endoscopiei, medicul tau foloseste un tub subtire si flexibil (endoscop) cu o sursa de lumina la capat, pentru a vedea structurile din interiorul corpului tau. Anumite unelte speciale sunt apoi introduse prin tub, pentru a obtine o mostra mica de tesut, care urmeaza sa fie analizat. Tuburile folosite in cazul biopsiei endoscopice pot fi introduse prin gura, rect, tractul urinarsau printr-o incizie mica facuta in pielea ta.

Tipuri de biopsie in functie de organul examinat

Exista si alte tipuri de biopsie, clasificate in functie de organul examinat de medic.

Biopsie renala sau biopsia rinichilor

O biopsie renala este o procedura folosita pentru a obtine un segment de tesut renal, de obicei printr-un ac sau cu ajutorul altui instrument chirurgical. Analiza acestui tesut este apoi folosita in diagnosticarea unei boli renale. O biopsie renala este, de obicei, efectuata de un radiolog, cu ajutorul computer tomografiei (CT) sau cu ajutorul utrasonografiei. Cu toate acestea, un medic urolog poate efectua si el o biopsie renala in timpul unei interventii chirurgicale la rinichi.

Biopsie hepatica

Practicata inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea, biopsia de ficat ramane criteriul standard in evaluarea etiologiei si extinderii afectiunilor hepatice. O multime de abordari pot fi utilizate pentru a obtine o mostra din tesutul ficatului. Acestea includ si biopsia sub indrumarea ultrasonografiei sau tomografiei computerizate (CT), obtinerea tesutului hepatic prin vena hepatica si biopsia intra-abdominala la o laparoscopie sau laparotomie.

Biopsie cutanata

Daca ai o eruptie sau o leziune pe piele care prezinta suspiciuni, iar medicul suspecteaza ca ar fi vorba de anumite boli, care nu raspunde la terapia prescrisa de medicul tau sau care are o cauza necunoscuta, atunci medicul tau poate efectua sau poate recomanda o biopsie cutanata. Aceasta se poate face cu ajutorul anesteziei locale si prin indepartarea unei bucati mici de piele prin diferite metode, fie prin "razuire", fie cu ajutorul bisturiului, fie cu ajutorul unei lame circulare.

Biopsie de maduva osoasa

In interiorul unora dintre oasele tale mai mari, cum ar fi soldul sau femurul, celulele sangvine sunt produse in interiorul unui "material" spongios, numit maduva osoasa. Daca medicul tau suspecteaza ca exista probleme in sangele tau, poti fi supus unei biopsii a maduvei osoase. Acest test poate sa elimine din ecuatie bolile necanceroase si pe cele canceroase, cum ar fi leucemia, anemia, o infectie sau limfoamele.

Biopsia osoasa

O biopsie osoasa este folosita pentru a verifica daca exista cancer la nivelul oaselor. Aceasta procedura se poate face printr-o tehnica de scanare CT sau de un chirurg ortoped. Biopsia osoasa este procedura prin care o mostra mica de os este prelevata din corp si apoi analizata la microscop, pentru a se depista cancerul, o infectie sau alte afectiuni ale oaselor. Mostra de os poate fi indepartata fie prin introducerea unui ac prin piele si apoi direct in os, fie printr-o incizie (o taietura) prin piele, pentru a expune zona osului respectiv (biopsie deschisa).

Biopsie de prostata

Prostata este un alt organ care poate fi supus acestei proceduri. Mai multe biopsii cu ac sunt realizate, pe rand, la glanda prostatei. Pentru a ajunge la prostata, o sonda este introdusa in rect. Asadar, o biopsie la prostata este atunci cand medicul indeparteaza mici mostre de tesut din prostata pacientului, pe care le testeaza pentru a vedea daca este vorba de cancer sau nu.

Biopsie endometriala

O biopsie endometriala este o modalitate prin care medicul verifica problemele de la nivelul uterului. Aceasta procedura dureaza doar cateva minute si, de cele mai multe ori, este efectuata in cabinetul medicului. Medicul poate face acest tip de biopsie daca rezultatele testului Babes-Papanicolau arata ca ai celule "precanceroase" in uter. Nu vei avea nevoie de anestezie.

Biopsia sanului

O biopsie a sanului este o procedura prin care se indeparteaza o mica mostra de tesut mamar, pentru a fi testata apoi in laborator. Biopsia sanului este o modalitate buna prin care se evalueaza o zona ce prezinta suspiciuni de la nivelul sanului pacientei, pentru a determina daca este sau nu cancer mamar.

Biopsia intestinului subtire

In cazul biopsiei intestinului subtire, o bucata mica de tesut este extrasa din intestinul subtire si trimisa apoi la laborator, pentru a fi analizata. Pentru a obtine mostra de tesut, pacientul trebuie sa inghita o capsula atasata de un tub lung si subtire. Cand aceasta ajunge in intestinul subtire, se foloseste aspiratia pentru a trage specimenul de tesut in interiorul capsulei. Aceasta metoda permite efectuarea biopsiilor din zone la care accesul nu este tocmai usor. Procedura nu este dureroasa, iar complicatiile sunt rare.

Biopsia testiculara

O biopsie testiculara reprezinta un test prin care se ia o mostra mica de tesut de la unul sau de la ambele testicule ale pacientului. Tesutul este apoi analizat la microscop, pentru ca specialistul sa poata vedea daca barbatul poate avea copii. Acest test nu este, de obicei, folosit pentru a descoperi cancerul testicular. Daca medicul tau suspecteaza ca ai putea avea cancer, cel mai probabil vei avea o interventie chirurgicala deschisa in acea zona, numita orhiectomie, operatie prin care se indeparteaza unul sau ambele testicule.

Scopul si rolul biopsiei in stabilirea diagnosticului

In cazul in care te intrebi de ce se efectueaza o biopsie, trebuie sa stii ca scopul ei este foarte important. Daca te-ai confruntat cu simptome care in mod normal sunt asociate cu cancerul, iar medicul tau a localizat o zona care il ingrijoreaza, acesta poate sa recomande o biopsie, pentru ca procedura il ajuta sa determine daca zona respectiva este sau nu canceroasa. O biopsie este singura modalitate sigura de a diagnostica majoritatea cancerelor.

Testele de imagistica medicala, precum computer tomografia (CT) sau radiografia pot fi de folos la identificarea zonelor care prezinta motive de ingrijorare, dar acestea nu pot face diferenta dintre celulele canceroase si cele necanceroase.

Biopsiile sunt, de obicei, asociate cu cancerul, dar doar pentru ca medicul tau te pune sa faci o biopsie, asta nu inseamna ca ai cancer. Medicii folosesc biopsiile pentru a testa daca anomaliile din corpul tau sunt cauzate sau nu de cancer sau de alte afectiuni.

De exemplu, daca o femeie are un nodul la unul dintre sani, un test de imagistica medicala ar confirma nodulul, dar biopsia este singura modalitate prin care se poate determina daca acel nodul este cancer mamar sau este o alta afectiune necanceroasa, cum ar fi fibroza chistica la san.

Riscurile unei biopsii

Orice procedura medicala care implica taierea pielii prezinta riscul unei infectii sau riscul unei hemoragii. Cu toate acestea, pentru ca incizia este mica, in special in cazul biopsiilor cu ac, riscul este mult mai mic pentru pacient.

Posibile complicatii in urma unei biopsii

In functie de procedura de biopsie folosita, posibilele complicatii includ:

• sangerare excesiva (hemoragie);

• infectie;

• deteriorarea prin punctie a tesuturilor sau organelor din apropiere;

• amortirea pielii in preajma locului unde s-a efectuat biopsia.

Etapele realizarii biopsiei

Biopsiile variaza foarte mult, in functie de cat de dificil este pentru medic sa obtina tesutul respectiv. Termenul medical pentru acest lucru este procedura invaziva. O biopsie minim invaziva (de exemplu, biopsiile cutanate), poate fi efectuata in cabinetul medicului, in timpul aceleiasi vizite, cand leziunea de pe piele a fost descoperita. Biopsiile care sunt mai invazive sunt efectuate intr-un spital sau la cabinetul unui medic specializat.

Pregatirea pacientului pentru biopsie

In cazul in care te intrebi cum trebuie sa te pregatesti pentru o biopsie, trebuie sa stii ca, pentru orice nelamuriri, te poti adresa medicului tau. Unele biopsii pot sa necesite o anumita pregatire din partea pacientului, cum ar fi cazul in care pacientul trebuie sa asigure o curatare buna a intestinelor, sa aiba o dieta bazata pe lichide sau sa nu manance nimic pe gura. Medicul tau te va instrui cu privire la ce trebuie sa faci inainte de aceasta procedura.

Inainte de o procedura medicala, la fel ca intotdeauna, spune-i medicului tau ce medicamente si ce suplimente iei in prezent. S-ar putea sa fie nevoie sa incetezi sa iei anumite medicamente inainte de efectuarea unei biopsii, cum ar fi aspirina sau medicamente antiinflamatoare nesteroidiene.

Anestezia locala

Cele mai multe tipuri de biopsii necesita doar un anestezic local, ceea ce inseamna ca nu va trebui sa stai internat in spital peste noapte. De exemplu, in cazul biopsiilor cutanate, se foloseste anestezia locala, pentru a amorti zona de unde se va preleva tesutul. Tipul de anestezic folosit va depinde, totodata, de zona corpului care urmeaza a fi investigata.

Anestezia generala

In ciuda faptului ca la multe biopsii se face o anestezie locala, o internare a pacientului in spital (peste noapte) este, de obicei, necesara atunci cand procedura este efectuata sub o anestezie generala. Majoritatea tipurilor de biopsie sunt nedureroase o data ce anestezicul incepe sa isi faca efectul, desi acest lucru depinde de locul din care se ia proba de tesut.

Pozitii ale pacientului pentru biopsie

In functie de zona sau de organul la care se efectueaza procedura, pacientul va sta asezat intr-o anumita pozitie. De exemplu, la biopsia hepatica, pacientul va sta culcat pe partea stanga, cu mana dreapta trecuta peste umar, asezata sub cap.

In cazul biopsiei de prostata, pe parcursul procedurii, pacientul sta intins pe o parte, are genunchii indoiti si picioarele aduse spre piept. In timpul biopsiei la san, pacienta va sta intinsa tot timpul pe masa de examinare, iar in unele cazuri, biopsia se poate desfasura cu pacienta stand in sezut sau stand intinsa pe masa de examinare.

In cazul biopsiei renale, pacientul va fi asezat pe masa, iar pozitia in care se va recolta fragmentul de tesut este cea in care pacientul sta pe burta pe masa, iar sub abdomen i se poate pune ceva ferm, care sa sustina regiunea.

Contraindicatii pentru biopsie

In functie de tipul de biopsie care se va efectua sau in functie de organul sau zona analizata, exista unele contraindicatii. Cu alte cuvinte, procedura nu este recomandata in orice situatie. De exemplu, biopsia osoasa (la osul iliac) este contraindicata la urmatorii pacienti:

• cei care urmeaza o terapie cu medicamente anticoagulante sau cei care iau medicamente pentru coagulopatie (sangerare excesiva si echimoze);

• cei care sunt extrem de obezi. Pe de alta parte, biopsia cutanata este rareori contraindicata.

Precautiile ar trebui luate in considerare daca un pacient are un istoric medical la un alergen local sau la un anestezic local sau are dovada unei infectii active in locul unde urmeaza sa fie efectuata biopsia.

Contraindicatiile pentru o biopsie la prostata includ absenta chirurgicala a rectului sau prezenta unei fistule rectale.

Efectuarea biopsiei

Modul in care o biopsie este efectuata va depinde de zona din care fragmentul de tesut se va preleva. Inainte de procedura, sunt adeseori folosite si alte metode, precum computer tomografia (CT) sau imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) pentru a ghida medicul si pentru a-l ajuta cu aceasta decizie. Procedurile minim-invazive, cum ar fi biopsiile cu ac, sunt de cele mai multe ori efectuate de un specialist radiolog, dar si de alte tipuri de medici specialisti.

O asistenta sau un tehnician iti va administra intravenos (in mana sau in brat) un medicament sau un sedativ in timpul procedurii. Este posibil sa ti se administreze si un sedativ usor inaintea biopsiei. Un anestezic local va fi injectat pentru a amorti zona sau directia in care va fi introdus acul, daca este o biopsie cu ac. Unele biopsii, cum ar fi cele la san sau la tiroida pot fi efectuate fara sedare.

Durata biopsiei

Timpul acordat (sau durata) acestei proceduri variaza, in functie de cum este efectuata biopsia. De exemplu, o biopsie la san ghidata cu ajutorul ultrasunetelor poate sa dureze doar 20 de minute (cu ac gros). O biopsie la san (tot cu ac gros) ghidata mamografic poate sa dureze pana la 1 ora.

Daca te intrebi cat dureaza pentru a obtine rezultatele acestei analize, trebuie sa stii ca acest lucru depinde de tipul de biopsie pe care l-ai facut. Un rezultat poate fi gata in 2 sau 3 zile, dar cazurile mai complexe pot sa necesite intre 7 si 10 zile, iar uneori poate dura chiar si 21 de zile sau mai mult.

Recuperararea pacientului dupa biopsie

Dupa procedura, recuperarea ta, ca pacient, depinde de tipul de biopsie efectuata:

• procedurile cel mai putin invazive nu necesita o perioada de recuperare; vei putea sa te intorci la activitatile tale normale imediat dupa procedura;

• procedurile care sunt mai invazive ar putea necesita un timp mai lung de recuperare;

• daca ai avut parte de sedative ca parte din anestezie, de regula vei avea nevoie de cineva care sa te duca acasa dupa procedura de biopsie.

Dupa o biopsie, discuta cu medicul tau sau cu asistenta medicala despre cum trebuie sa ingrijesti zona care a fost supusa biopsiei. De asemenea, trebuie sa fii constient de potentialele complicatii aparute in urma procedurii. Contacteaza-ti medicul la cabinet daca te confrunti cu o infectie, durere severa, ai febra sau sangerezi.

Pregatirea mostrelor de tesut din biopsie

Dupa ce mostra de tesut a fost indepartata in urma biopsiei, ea este pusa intr-un recipient cu o combinatie de apa si formaldehida sau alt tip de lichid, pentru a se pastra mai bine. Recipientul este apoi inscriptionat cu numele pacientului si cu alte informatii ce ajuta la identificarea lui si locul biopsiei (de unde anume de pe corp s-a luat proba), apoi mostra sau mostrele sunt trimise la laboratorul de anatomopatologie. In urmatoarea etapa, un specialist in patologie se uita la mostra fara microscop. Aceasta etapa il ajuta sa decida ce parti ale mostrei sunt esentiale pentru a fi observate apoi la microscop.

Mostre de tesut prelucrate cu parafina

In cazul mostrelor mai mici luate in urma biopsiei, tesutul este pus in mici recipiente numite casete pentru biopsie. Casetele pastreaza tesutul in siguranta, in timp ce este prelucrat. Dupaa prelucrare, care poate dura cateva ore (dar de obicei este realizata peste noapte), mostra de tesut este pusa intr-o matrita cu parafina fierbinte. Parafina se raceste pentru a forma un bloc solid care protejeaza tesutul.

Mostre de tesut congelate

Exista si metode de prelucrare speciale ale mostrelor recoltate la o biopsie, cum ar fi congelarea segmentelor de tesut. Uneori, este nevoie de informatiile despre o mostra de tesut in timpul interventiei chirurgicale, pentru a lua decizii imediate. Daca chirurgul nu poate astepta o zi sau mai mult, cat este necesar pentru procesarea si histologia de rutina, medicul va cere o consultatie patologica intra-operatorie (in timpul operatiei). Acest lucru este adeseori numit si "examinare a unei sectiuni inghetate" sau congelate.

Cand se face acest gen de examinare, tesutul proaspat recoltat este trimis din blocul operator direct la medicul anatomopatolog. Tesutul proaspat este examinat fara microscop de patolog, pentru a decide ce parte din acesta va fi analizata la microscop.

In loc sa prelucreze tesutul in blocuri de parafina, tesutul este congelat rapid intr-o solutie speciala care formeaza o structura care seamana cu un cub de gheata in jurul tesutului. Acest tesut este sectionat (feliat) cat mai subtire, cu un aparat special, tratat cu o serie de coloranti si analizat apoi la microscop.

Coloranti pentru mostre

Daca te intrebai cum se face pregatirea mostrelor de tesut din biopsie, trebuie sa retii ca se folosesc anumiti coloranti sau substante care coloreaza celulele. Blocul de parafina care are fixat in interior mostra de tesut este taiat in "felii" foarte subtiri, cu ajutorul unui instrument special.

Aceste felii speciale din mostrele obtinute de la o biopsie sunt asezate apoi pe lamele de sticla si scufundate intr-o serie de colorantipentru a schimba culoarea tesutului respectiv. Culoarea face ca celulele sa se vada cu usurinta la microscop. Pentru majoritatea mostrelor de la biopsie, aceasta prelucrare este tot ceea ce trebuie.

In acest moment (de obicei, in ziua de dupa efectuarea biopsiei), medicul anatomopatolog se uita la tesutul respectiv la microscop. Faptul ca analizeaza si se uita la mostrele solide in acest mod se numeste histologie, care reprezinta studiul structurilor celulelor si tesuturilor.

Analiza microscopica si diagnosticul anatomopatologic

Dupa ce au fost prelucrate si tratate cu diferiti coloranti, mostrele sunt examinate la microscop. Celulele anormale sunt descoperite si marcate cu un instrument special. Medicul anatomopatolog va examina apoi celulele marcate pentru a pune diagnosticul.

Exista cateva aspecte de care medicii anatomopatologi tin cont si care ii ajuta sa decida daca un anumit tip de cancer este prezent:

• Dimensiunea si forma celulelor - adeseori, dimensiunea generala si forma celulelor canceroase sunt anormale; ele pot fi fie mai mici, fie mai mari decat celulele normale;

• Dimensiunea si forma nucleului celulelor - nucleul este centrul celulei, este cel care contine ADN-ul celulei, iar adeseori, marimea si forma nucleului unei celule canceroase sunt anormale;

• Aranjamentul sau dispunerea celulelor - modul in care sunt aranjate celulele normale reflecta functia fiecarui tesut. De exemplu, cand celulele canceroase se dezvolta la sani, stomac sau in multe alte tesuturi, ele nu formeaza glande sau anumite structuri, asa cum ar trebui sa faca in mod normal. Uneori, celulele canceroase pot forma aglomerari de celule care nu arata deloc ca niste glande. In plus, celulele canceroase de dezvolta (invadeaza) alte tesuturi, pe cand celulele normale raman acolo unde ar trebui, in tesuturile respective.

Afectiuni ce pot fi diagnosticate cu ajutorul biopsiilor

Nu putem vedea organele sau tesuturile din interiorul corpului nostru, dar o biopsie este de ajutor in stabilirea unui diagnostic, prin faptul ca ofera medicilor o mostra de tesut care poate fi examinata cu atentie. Biopsiile sunt adeseori asociate cu formele de cancer, dar ele pot fi folosite pentru a diagnostica si alte afectiuni si pentru a vedea cat de mult a progresat o boala. De cele mai multe ori, biopsiile pot sa elimine din ecuatie diagnosticul de cancer.

Afectiunile la care o biopsie poate sa joace un rol major in diagnostic sunt:

• Cancerul: daca pacientul are un nodul sau o umflaura undeva in corp, fara o cauza aparenta, singurul mod prin care se poate determina daca este o formatiune canceroasa sau nu este prin intermediul biopsiei.

• Ulcer peptic: o biopsie poate ajuta medicul sa determine daca este o ulceratie cauzata de antiiflamatoarele nesteroidiene. O biopsie efectuata la intestinul subtire poate fi folosita pentru a evalua in cazul unui pacient: malabsorbtia, anemia sau boala celiaca.

• Diagnosticul bolilor hepatice: aceasta procedura poate sa ajute medicul sa stabileasca diagnosticul unor tumori sau cancerului in interiorul ficatului. Biopsia poate fi utilizata pentru a diagnostica ciroza sau fibroza hepatica, atunci cand ficatul este complet cicatrizat de pe urma unei afectiuni ori leziuni anterioare, cum ar fi consumul excesiv de alcool pe termen lung sau hepatita. Biopsia poate fi, totodata, folosita pentru a evalua cat de bine un pacient raspunde la tratamentul pentru hepatita, de exemplu.

• Infectia: o biopsie cu ac poate ajuta la identificarea prezentei unei infectii (rezultatul poate fi negativ, uneori, adica infectia nu e prezenta), dar ajuta si la identificarea tipului de microorganism care cauzeaza acea infectie.

• Inflamatia: prin examinarea celulelor din cazul unei biopsii cu ac, de exemplu, medicul poate sa determine ce anume cauzeaza acea inflamatie din corp.

Uneori, biopsiile sunt efectuate la organele transplantate pentru a determina daca organismul respinge sau nu acel organ sau daca o boala care a facut ca transplantul sa fie necesar a revenit. Daca intr-o zona din corp exista un nodul sau o tumora, acea formatiune poate fi indepartata in acelasi timp, ca parte din procedura de biopsie.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursa foto: Shutterstock

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0