Evoluția cirozei decompensate
Ciroza hepatică decompensată apare în urma evoluției cirozei din cauza mai multor factori. Ciroza decompensată este caracterizată de o deteriorare semnificativă a funcției hepatice, în care ficatul nu mai poate îndeplini în mod eficient funcțiile sale normale. Aceasta poate duce la apariția unor simptome și complicații grave, cum ar fi ascita (lichid în abdomen), encefalopatia hepatică (deteriorarea funcției creierului), sângerări digestive sau insuficiență hepatică.
Evoluția cirozei decompensate poate varia în funcție de severitatea bolii și de prezența sau absența complicațiilor asociate.
Ciroza este afecțiunea care se instalează la nivelul ficatului în momentul în care pe suprafața acestuia apar țesuturi cicatriciale. Procesul de apariție a acestor țesuturi este lent și se petrece pe parcursul mai multor ani. Ciroza apare fie ca urmare a unei afecțiuni hepatice cronice precum hepatita C, fie în urma consumului excesiv de alcool. Țesuturile cicatriciale apărute la nivelul ficatului sunt permanente și ireversibile.
Ce este ciroza hepatică decompensată?
Ciroza are 4 stadii, iar ultimul poate fi fatal. În stadiul 4, ciroza poartă denumirea de ciroză decompensată.
Dacă pacientul dagnosticat cu ciroză nu urmează un tratament adecvat și nu își schimbă stilul de viață astfel încât ficatul să fie mai protejat, se ajunge la ciroză decompensată și singură variantă de tratament în această situație este transplantul de ficat. Spre deosebire de ciroza compensată, cea decompensată are o simptomatologie mai pronuntata, ce creaza mult disconfort pacientului si ii afecteaza calitatea vietii.
Simptome ciroză decompensată
Apariția varicelor care sângerează pe esofag
În urma daunelor severe care apar la nivelul ficatului, varicele de la nivelul esofagului se lărgesc și se rup, provocând astfel sângerări. De aceea, pacienții cu ciroză hepatică decompensată pot vărsa sânge ori pot avea scaune închise la culoare. Sângerarea trebuie neapărat oprită cât mai repede, iar de regulă se folosesc medicamentele betablocante.
Ascita
Ciroza decompensată implică apariția ascitei, adică a lichidului în cavitatea abdominală. Ascita apare în urma presiunii puse pe sângele din vena portă și întotdeauna apariția ascitei se petrece după ce apar varicele esofagiene. În momentul acesta, prioritatea este să se elimine lichidul acumulat în abdomen iar în acest scop se folosesc medicamentele diuretice. În cazurile extreme, medicul poate hotărî să se aspire lichidul.
Encefalopatia hepatică
Acest simptom apare, de regulă, atunci când ciroza devine decompensată. Întrucât la pacientul cu o asemenea problemă ficatul nu mai funcționează adecvat, toxinele din organism nu mai sunt eliminate și acestea pot ajunge la creier, cauzând encefalopatie hepatică. Această boală se manifestă prin confuzie, probleme de concentrare, tulburări de somn și, în cazuri grave, chiar și comă.
Icter sever
Întrucât ficatul nu mai funcționează cum trebuie în caz de ciroză hepatică decompensată, nivelul de bilirubină din organism crește în mod semnificativ și astfel apare icterul. Netratat, icterul poate cauza probleme serioase, ba poate pune chiar viața pacientului în pericol.
Tratamentul pentru ciroza decompensată
Tratamentul pentru ciroza decompensatăse concentrează în principal pe gestionarea simptomelor și complicațiilor și îmbunătățirea calității vieții pacientului. În unele cazuri, în funcție de cauza cirozei, tratamentul poate include și abordarea specifică a afecțiunii subiacente care a dus la dezvoltarea cirozei, cum ar fi hepatita virală sau consumul excesiv de alcool.
Iată câteva opțiuni de tratament utilizate în ciroza decompensată:
- Menținerea unei diete echilibrate și gestionarea greutății corporale: Un regim alimentar sănătos și echilibrat, adaptat la nevoile individuale, poate fi recomandat pentru a susține funcția hepatică și pentru a evita complicațiile asociate, cum ar fi ascita și encefalopatia hepatică. De asemenea, menținerea unei greutăți corporale sănătoase este importantă.
- Tratamentul complicațiilor asociate:
- Pentru gestionarea ascitei, se pot utiliza diuretice și restricția aportului de sodiu. În cazuri severe, poate fi necesară paracenteza (drenarea lichidului din abdomen).
- Pentru encefalopatia hepatică, se pot utiliza medicamente pentru a reduce nivelurile de amoniac în organism și pentru a controla simptomele neuropsihiatrice.
- Sângerările digestive pot necesita intervenții endoscopice sau intervenții chirurgicale.
- Transplantul de ficat: Pentru pacienții cu ciroză decompensată avansată, transplantul de ficat poate fi considerat ca tratament curativ. Transplantul de ficat implică înlocuirea ficatului bolnav cu un ficat sănătos de la un donator compatibil. Evaluarea pentru transplantul de ficat și urmărirea post-transplant sunt gestionate de un centru specializat în transplant hepatic.
Speranța de viață în cazul persoanelor cu ciroză hepatică decompensată
După ce primește diagnosticul de ciroză decompensată, pacientul are o singură soluție: transplantul de ficat. În timp ce așteaptă transplantul, se poate urma un tratament care să îi ușureze simptomele și să prevină apariția complicațiilor.
Speranța de viață în cazul unui pacient cu ciroză hepatică decompensată este de cel puțin 1 an și cel mult 3 ani, în funcție de factori precum vârsta acestuia, alte afecțiuni asociate, apariția complicațiilor și răspunsul organismului la tratament.
Pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului cu ciroză decompensată, dar și pentru a mări speranța de viață, este extrem de important să se adopte un stil de viață sănătos. Alimentația joacă un rol important în această situație, ideal fiind ca pacientul să adopte un regim alimentar adecvat.
Alimentația potrivită în ciroză
Mese mai mici și mai dese
În loc de trei mese principale, pacientul ar trebui să ia cam 5 mese mai mici, deci să mănânce câte ceva la fiecare 2-3 ore și, de asemenea, să ia o gustare înainte de culcare. Aceasta ar trebui să fie ceva bogat în carbohidrați cu amidon, cum ar fi o budincă de orez sau o felie de pâine integrală cu humus.
Mese cu multe proteine și bogate caloric
Când se dezvoltă ciroza, ficatul nu mai poate stoca glicogen, o formă de carbohidrați de care are nevoie pentru a satisface cerințele energetice ale corpului. Ficatul încearcă să compenseze acest lucru, dar adesea pacientul are nevoie de mai multă energie și proteine în alimentație.
Cantitatea de proteine din alimentație se poate crește mâncând:
- Fasole și alte leguminoase, cum ar fi lintea, năutul, mazărea și soia;
- Nuci de diverse tipuri (nuci românești, migdale, fistic etc.);
- Ouă, brânză și alte produse lactate;
- Pește, cum ar fi codul, somonul și tonul, sardinele sau macroul în conservă sau proaspăt;
- Carne precum cea de curcan, de pui sau bucăți slabe de carne de vită, porc și miel.
Dacă pacientul este subponderal sau subnutrit, așa cum se întâmplă în multe cazuri de ciroză, trebuie să crească și mai mult atât cantitățile de proteine pe care le consumă, cu ajutorul gustărilor (de exemplu, medicul îi poate recomanda suplimente bogate în proteine), precum și numărul total de calorii.
Exemple de gustări bogate în calorii în regimul alimentar pentru ciroză pot fi:
- 3 biscuiți peste care se pun puțin unt și puțină brânză;
- 2 felii de pâine prăjită unse cu unt și cu gem;
- 2 brioșe de casă cu gem sau dulceață;
- O banană și o cană de ciocolată caldă.
Aport redus de sare
Ficatul joacă un rol major în reglarea echilibrului de apă și sodiu (sare) din organism, dar când se dezvoltă ciroza, această capacitate se poate pierde, ceea ce duce la retenția de lichide. Acest lucru poate duce la umflarea picioarelor și la o acumulare de lichid în abdomen (ascita).
Retenția de lichide este, în general, gestionată cu diuretice și, în anumite circumstanțe, prin drenarea lichidului din abdomen. De asemenea, medicul poate sfătui pacientul să reducă din consumul de sare, de exemplu, urmând o dietă fără sare adăugată. Pentru a da gust alimentelor se vor folosi condimente, ierburi și zeamă de lămâie, iar pentru preparatele proaspete gătite nu se va adăuga decât foarte puțină sare, la finalul gătirii.
Pacientul va evita alimentele foarte sărate precum șuncă, bacon, cârnați, salam și alte mezeluri. La fel, ar trebui să nu consume pește afumat sau conservat în saramură, ci să aleagă produse conservate în ulei sau apă. Se vor verifica, de asemenea, etichetele alimentelor; orice are mai mult de 1,5 g de sare la 100 g (sau 0,6 g de sodiu) este bogat în sare.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Hepatitis - What is decompensated cirrhosis?
https://www.hepatitis.va.gov/cirrhosis/patient/decompensated.asp
Journal of Hepatology - Nutrition in cirrhosis: Dos and Don’ts
https://www.journal-of-hepatology.eu/article/S0168-8278(20)30474-8/fulltext
Studiul „Nutrition in cirrhosis: Dos and Don’ts”, apărut în Journal of Hepatology, VOLUME 73, ISSUE 6, P1563-1565, DECEMBER 01, 2020, DOI:https://doi.org/10.1016/j.jhep.2020.07.019, autor: Manuela Merli
Te-ar mai putea interesa și...
