Infarct: semne prevestitoare si tot ce este esential sa stii
Rezumat: Un infarct, numit și atac de cord, apare când fluxul de sânge către o parte din inimă este blocat, de obicei de un cheag format pe o placă de aterom. Fără oxigen, mușchiul inimii începe să sufere, dar tratamentul rapid poate salva viața.
Semnele infarctului includ presiune sau durere în piept, lipsă de aer, transpirații reci, greață, amețeală și durere care merge spre braț, spate, gât sau maxilar. Uneori apar semne prevestitoare, precum oboseală neobișnuită sau disconfort la efort.
La suspiciune de infarct, sună imediat la 112.
1. Ce este un infarct și cum afectează inima?
2. Cauze și factori de risc pentru infarct
3. Semne prevestitoare (înainte de un atac de cord)
a. Disconfort toracic repetat la efort
b. Oboseală neobișnuită și lipsă de aer
c. Palpitații, slăbiciune și stare generală alterată
d. Simptome diferite la femei, vârstnici și diabetici
4. Semnele infarctului: simptome care nu trebuie ignorate
a. Durere sau presiune în piept
b. Durere care iradiază spre braț, umăr, spate, gât sau maxilar
c. Respirație grea, transpirații reci și amețeală
d. Greață, oboseală bruscă și senzație de teamă intensă
5. Ce trebuie să faci dacă suspectezi un infarct?
6. Tratament în caz de atac de cord
7. Cum poți reduce riscul de infarct?
8. Concluzie
1. Ce este un infarct și cum afectează inima?
Un infarct miocardic apare când o arteră care hrănește inima se blochează parțial sau complet. Cel mai des, blocajul apare din cauza unei plăci de grăsime și colesterol care se rupe, iar peste ea se formează un cheag.
Când sângele nu mai ajunge la o zonă din inimă, celulele musculare nu primesc oxigen. Dacă blocajul durează, țesutul cardiac poate fi afectat permanent. De aceea, un atac de cord este o urgență medicală.
Infarctul nu este același lucru cu stopul cardiac. În infarct, circulația către mușchiul inimii este blocată. În stop cardiac, inima nu mai pompează eficient sânge. Totuși, un infarct sever poate duce la stop cardiac.
2. Cauze și factori de risc pentru infarct
Cea mai frecventă cauză este boala coronariană, adică îngustarea arterelor inimii prin ateroscleroză. Aceasta se dezvoltă în timp, uneori fără simptome clare, până când o placă se rupe și apare cheagul.
Factorii de risc importanți sunt hipertensiunea, colesterolul crescut, fumatul, diabetul, obezitatea, sedentarismul, stresul cronic și alimentația bogată în grăsimi nesănătoase, sare și zahăr.
Riscul crește și cu vârsta sau dacă există rude apropiate care au avut infarct ori boli de inimă la vârste tinere. Unele riscuri nu pot fi schimbate, dar multe pot fi controlate prin tratament și stil de viață.
3. Semne prevestitoare (înainte de un atac de cord)
Uneori, un atac de cord apare brusc. Alteori, corpul trimite semnale cu ore, zile sau chiar săptămâni înainte. Aceste semne prevestitoare pot fi ușoare, trecătoare și ușor de confundat cu oboseala, indigestia sau stresul.
a. Disconfort toracic repetat la efort
Un semn important este disconfortul în piept care apare la efort și se ameliorează la repaus. Poate fi simțit ca presiune, arsură, greutate, strângere sau jenă, nu neapărat ca durere puternică.
Dacă apare când urci scări, mergi mai repede sau cari greutăți, trebuie discutat cu medicul. Poate fi angină, adică un semn că inima nu primește suficient sânge în anumite momente.
b. Oboseală neobișnuită și lipsă de aer
Oboseala intensă, fără o explicație clară, poate fi un semn de avertizare. Unele persoane simt că activități obișnuite, precum mersul prin casă sau îmbrăcatul, devin brusc greu de făcut.
Lipsa de aer poate apărea cu sau fără durere în piept. Dacă respirația grea este nouă, se agravează sau apare la eforturi mici, nu trebuie ignorată, mai ales la persoane cu factori de risc cardiovascular.
c. Palpitații, slăbiciune și stare generală alterată
Palpitațiile pot fi simțite ca bătăi rapide, neregulate sau puternice ale inimii. Singure, nu înseamnă automat infarct, dar devin îngrijorătoare când apar cu durere toracică, amețeală, transpirații sau lipsă de aer.
Slăbiciunea bruscă, senzația că „ceva nu este în regulă” și starea generală alterată pot preceda un infarct. Persoana poate deveni palidă, transpirată sau neliniștită, fără să poată explica exact ce simte.
d. Simptome diferite la femei, vârstnici și diabetici
La femei, semnele infarctului pot include mai des greață, oboseală extremă, durere în spate, maxilar sau partea superioară a abdomenului. Durerea în piept poate lipsi sau poate fi mai puțin evidentă.
La vârstnici și la persoanele cu diabet, un atac de cord poate fi mai „tăcut”. Diabetul poate afecta nervii și poate reduce percepția durerii. De aceea, lipsa de aer, slăbiciunea sau confuzia pot fi semne importante.
4. Semnele infarctului: simptome care nu trebuie ignorate
Semnele infarctului nu arată la fel la toți oamenii. Unii au durere puternică în piept, alții au disconfort moderat, greață sau respirație grea. Orice simptom suspect, mai ales la persoane cu risc, trebuie tratat ca urgență.
a. Durere sau presiune în piept
Cel mai cunoscut simptom este durerea sau presiunea în piept. Poate apărea în centrul pieptului sau ușor spre stânga. Mulți o descriu ca strângere, apăsare, greutate, arsură sau senzație de „menghină”.
Durerea poate dura mai mult de câteva minute sau poate dispărea și reveni. Nu aștepta să devină insuportabilă. Un infarct poate începe cu simptome suportabile, dar tot poate fi periculos.
b. Durere care iradiază spre braț, umăr, spate, gât sau maxilar
Durerea poate pleca din piept spre brațul stâng, dar poate afecta și brațul drept, ambii umeri, spatele, gâtul, mandibula sau partea superioară a abdomenului.
Uneori, durerea de maxilar sau spate apare fără o durere toracică evidentă. Această situație este întâlnită mai ales la femei, vârstnici sau persoane cu diabet, dar poate apărea la oricine.
c. Respirație grea, transpirații reci și amețeală
Respirația grea poate apărea brusc, la repaus sau la efort mic. Poate fi însoțită de senzația că nu primești suficient aer, presiune în piept sau panică.
Transpirațiile reci, paloarea, amețeala și senzația de leșin sunt semne de alarmă. Ele pot arăta că inima nu pompează suficient sânge sau că organismul reacționează la stresul major produs de infarct.
d. Greață, oboseală bruscă și senzație de teamă intensă
Greața, vărsăturile, arsurile în capul pieptului sau senzația de indigestie pot fi confundate cu probleme digestive. Dacă apar împreună cu durere, transpirații, lipsă de aer sau slăbiciune, pot indica un atac de cord.
Unele persoane descriu o teamă intensă sau senzația că urmează să se întâmple ceva grav. Chiar dacă pare anxietate, nu este sigur să presupui că este doar stres când există și simptome fizice.
5. Ce trebuie să faci dacă suspectezi un infarct?
Dacă suspectezi un infarct, sună imediat la 112. Nu aștepta să vezi dacă trece. Nu conduce singur până la spital, deoarece starea se poate agrava brusc.
Stai jos sau întins, încearcă să rămâi cât mai calm și spune clar operatorului ce simptome ai, când au început și ce boli sau tratamente ai. Dacă ești cu altcineva, roagă persoana să rămână lângă tine.
Nu lua aspirină sau alte medicamente „după ureche” dacă nu ți-au fost recomandate de medic sau de echipajul de urgență. Aspirina poate fi utilă în unele situații, dar poate fi periculoasă dacă există alergie sau risc de sângerare.
Dacă persoana își pierde cunoștința și nu respiră normal, trebuie începută resuscitarea, dacă știi să o faci, până ajunge ajutorul medical. Fiecare minut contează.
6. Tratament în caz de atac de cord
Tratamentul are ca scop refacerea rapidă a fluxului de sânge către inimă. În spital, medicii pot face EKG, analize pentru troponină, ecografie cardiacă și coronarografie, în funcție de caz.
În multe situații, se folosește angioplastia coronariană, procedură prin care artera blocată este deschisă cu un balon și se montează un stent. Stentul ajută artera să rămână deschisă.
Dacă angioplastia nu este disponibilă rapid, uneori se folosesc medicamente care dizolvă cheagul. Decizia depinde de tipul de infarct, timpul trecut de la debut și riscurile pacientului.
După faza acută, tratamentul poate include antiagregante, statine, beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie sau alte medicamente. Recuperarea cardiacă, controlul tensiunii, colesterolului și glicemiei sunt esențiale.
7. Cum poți reduce riscul de infarct?
Riscul de infarct poate fi redus prin controlul factorilor modificabili. Cele mai importante măsuri sunt renunțarea la fumat, mișcarea regulată, alimentația echilibrată și menținerea unei greutăți sănătoase.
Pentru inimă, sunt utile legumele, fructele, cerealele integrale, peștele, leguminoasele, nucile și uleiurile sănătoase. Este bine să limitezi alimentele ultraprocesate, prăjelile, excesul de sare, băuturile îndulcite și grăsimile trans.
Tensiunea arterială, colesterolul și glicemia trebuie verificate periodic. Dacă medicul recomandă tratament, acesta nu trebuie oprit doar pentru că valorile s-au îmbunătățit. De multe ori, valorile sunt bune tocmai datorită tratamentului.
Somnul, gestionarea stresului și limitarea alcoolului contează. Inima este influențată nu doar de dietă și mișcare, ci și de recuperare, odihnă și echilibrul general al organismului.
8. Concluzie
Un infarct este o urgență în care timpul contează. Cu cât circulația către inimă este refăcută mai repede, cu atât crește șansa de supraviețuire și scade riscul de afectare permanentă a mușchiului cardiac.
Semnele infarctului pot fi evidente, dar pot fi și subtile. Durerea în piept, respirația grea, transpirațiile reci, greața, oboseala bruscă și durerea care iradiază spre braț, spate, gât sau maxilar trebuie luate în serios.
Cel mai sigur gest este să suni la 112 când suspectezi un atac de cord. Prevenția rămâne la fel de importantă: controale regulate, tratament corect pentru factorii de risc și obiceiuri care protejează inima.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Cât durează durerea în piept la infarct?
Răspuns: De obicei durează mai mult de câteva minute sau dispare și revine. Dacă suspectezi infarct, sună imediat la 112.
Întrebare: Ce este un atac de cord?
Răspuns: Este blocarea fluxului de sânge către o parte din inimă, ceea ce poate afecta mușchiul cardiac.
Întrebare: Care sunt semnele infarctului?
Răspuns: Durere sau presiune în piept, lipsă de aer, transpirații reci, greață, amețeală și durere spre braț, spate, gât sau maxilar.
Întrebare: Poți face infarct fără durere în piept?
Răspuns: Da. Uneori apar mai ales oboseală, greață, lipsă de aer, durere de spate, maxilar sau stare de slăbiciune.
Întrebare: Ce trebuie să faci prima dată dacă suspectezi un infarct?
Răspuns: Sună la 112, oprește activitatea, stai jos și așteaptă echipajul medical. Nu conduce singur la spital.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Heart Association - Warning Signs of a Heart Attack
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/warning-signs-of-a-heart-attack
AHA/ASA Journals - 2025 ACC/AHA/ACEP/NAEMSP/SCAI Guideline for the Management of Patients With Acute Coronary Syndromes: A Report of the American College of Cardiology/American Heart Association Joint Committee on Clinical Practice Guidelines
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIR.0000000000001309
Pub Med - Prodromal Symptoms of Acute Myocardial Infarction in Women: A Systematic Review of Current Evidence
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40259795/
Studiul „Prodromal Symptoms of Acute Myocardial Infarction in Women: A Systematic Review of Current Evidence”, apărut în Nurs Open. 2025 Apr;12(4):e70211. doi: 10.1002/nop2.70211, autori: Vincenza Giordano et al.
Te-ar mai putea interesa și...
