Sănătatea mentală, foarte importantă în recuperarea după un infarct
Sănătatea mentală, foarte importantă în recuperarea după un infarct
Sănătatea mentală, foarte importantă în recuperarea după un infarct
După un infarct, nu doar grija pentru sănătatea fizică este foarte importantă, ci și cea pentru sănătatea mentală.
Majoritatea persoanelor care se confruntă cu un atac de cord se concentrează pe refacerea fizică după un astfel de eveniment cardiovascular. Evident, recuperarea cardiacă este pe primul loc, cu respectarea tratamentului medicamentos indicat de specialist și cu urmarea unui stil de viață sănătos pentru inimă: o alimentație bazată pe legume, fructe, pește și alte alimente cu acizi grași Omega 3, inclusiv suplimente alimentare cu ulei de pește de mare adâncime, mișcare, evitarea fumatului și a excesului de alcool.
Însă, trebuie știut că, după un atac de cord, este necesară și refacerea psihică, deoarece un infarct poate provoca daune sănătății mentale, mai ales în cazul persoanelor mai tinere, aflate încă în activitate.
Persoanele cu suferințe psihice după un infarct, în pericol de a face încă unul
Potrivit unui studiu prezentat la cea de-a 70-a sesiune științifică anuală a Colegiului American de Cardiologie, adulții mai tineri și cei de vârstă mijlocie care au raportat o suferință psihică severă, cum ar fi depresia, după ce au suferit un atac de cord, au fost de două ori mai predispuși să sufere un al doilea eveniment cardiac în decurs de cinci ani.
Cercetările prezentate sunt primele care evaluează în detaliu modul în care sănătatea mentală influențează perspectivele supraviețuitorilor mai tineri ai unui atac de cord, spun oamenii de știință. Aceștia au urmărit, de asemenea, markerii inflamatori care par să aibă un rol în creșterea riscului cardiovascular în rândul persoanelor care suferă de de tulburări mentale.
Constatările se aliniază altor studii anterioare care se concentrează asupra adulților în vârstă, consolidând dovezile privind sănătatea mentală ca parte integrantă a recuperării unei persoane după un infarct.
Descoperirile sugerează că medicii cardiologi ar trebui să ia în considerare valoarea evaluărilor psihologice regulate, în special în rândul pacienților mai tineri, afirmă autorii studiului. La fel de important, ar trebui să ia în calcul modalități de tratament pentru atenuarea suferinței psihice la pacienții tineri după un atac de cord, cum ar fi meditația, tehnicile de relaxare și abordările holistice, pe lângă terapia tradițională medicală și reabilitarea cardiacă.
Cercetătorii au analizat starea de sănătate a 283 de supraviețuitori ai infarctului cu vârste cuprinse între 18 și 61 de ani, vârsta medie fiind de 51 de ani. Participanții la studiu au completat o serie de chestionare validate care măsurau gradele de anxietate, depresie, furie, stres (așa cum era perceput de persoanele afectate) și tulburare de stres posttraumatic, în termen de șase luni de la atacul de cord.
Pe baza acestor chestionare, cercetătorii au stabilit un scor compus de suferință psihologică pentru fiecare participant și au grupat pacienții pe baza experiențelor de suferință ușoară, moderată și mare.
În termen de cinci ani de la infarct, 80 dintre cei 283 de pacienți au suferit un alt atac de cord sau un accident vascular cerebral, au fost spitalizați pentru insuficiență cardiacă sau au decedat din cauze cardiovasculare. Aceste rezultate au apărut la aproape jumătate (47%) dintre pacienții care aveau o suferință psihică mare, comparativ cu 22% dintre cei care aveau o suferință ușoară.
Cercetări anterioare sugerau că inflamația este un mecanism prin care suferința psihologică poate duce la probleme cardiace. În studiul de față, pacienții care se confruntau cu o suferință mare s-au dovedit a avea, de asemenea, niveluri mai ridicate a doi markeri inflamatori - interleukina-6 și proteina-1 chemoatractantă monocitară - în sânge în timpul odihnei și după stresul mental. Acești markeri, care cresc în perioadele de stres mental, sunt asociați cu acumularea plăcii în artere și evenimente cardiace cu potențial fatal.
Se crede că pacienții care au avut un atac de cord pot fi deosebit de vulnerabili la ruptura plăcii ca urmare a acestor mecanisme inflamatorii aflate în joc. Asociatia găsită de oamenii de știință a fost independentă de factorii de risc cardiovascular cunoscuți și sugerează că mecanismele care implică inflamații sistemice ca răspuns la stres pot fi implicate în probabilitatea unui eveniment cardiac ulterior.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că pacienții cu suferință mare erau în principal de sex feminin și din medii socio-economice defavorizate, mai predispuși să fumeze sau să aibă diabet ori tensiune arterială crescută.
Și sănătatea mentală trebuie îngrijită după un infarct
Savanții intenționează să investigheze în continuare modul în care factorii socio-economici și demografici pot influența sănătatea mentală în rândul persoanelor care suferă un atac de cord la tinerețe sau la vârsta a doua. Studii recente au sugerat că adulții mai tineri, în special femeile, reprezintă o proporție tot mai mare a atacurilor de cord care apar în fiecare an.
Cu toate acestea, cercetătorii cred că în ultimii ani a crescut și gradului de conștientizare a factorilor tradiționali de risc pentru bolilor de inimă, care se concentrează asupra unor lucruri precum adoptarea unei alimentații sănătoase și efectuarea de exerciții fizice. Problema este că mulți oameni, în special cei mai tineri, pot să nu fie conștienți de importanța acestor obiceiuri (considerând că încă sunt tineri și sănătoși) și nici de importanța sănătății mentale.
Studiul de față oferă un mesaj puternic pacienților care se recuperează după un atac de cord, atenționându-i că ușurarea suferinței psihice este la fel de importantă în refacerea stării generale de sănătate.
Pentru o stare mentală mai bună la acești pacienți, mai multe măsuri sunt importante: în primul rând, discutarea cu medicul curant a oricăror îngrijorări legate de sănătate. Dacă persoana este speriată după ce a avut un astfel de eveniment major, trebuie să întrebe medicul despre orice nelămuriri are legate de ce ar trebui făcut după infarct. Îngrijorările neadresate se pot transforma în probleme persistente cum sunt anxietatea sau depresia.
Apoi, este necesară obținerea unui somn de calitate, care ajută nu doar la refacerea corpului, ci și la odihna mentală. De asemenea, conversațiile cu persoanele apropiate pot fi de ajutor.
Nu în ultimul rând, și alimentația poate îmbunătăți sau deteriora bunăstarea psihică. Se vor consuma preponderent alimente cât mai simple, cât mai naturale și se vor evita produsele nocive pentru sănătatea mentală, care întrețin depresia și anxietatea, cum sunt mezelurile, pâinea albă, margarina, băuturile energizante, sucurile acidulate, alcoolul.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American College of Cardiology - Mental Health May Play Big Role in Recovery After a Heart Attack
https://www.acc.org/about-acc/press-releases/2021/05/05/18/17/mental-health-may-play-big-role-in-recovery-after-a-heart-attack
American Heart Association - Life After a Heart Attack
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/life-after-a-heart-attack
Te-ar mai putea interesa și...
