Riscul de al doilea infarct crește odată cu programul prelungit la muncă

Dintre pacienții care se întorc la muncă după un atac de cord, cei care lucrează mai mult de 55 de ore pe săptămână, comparativ cu cei care lucrează 35-40 de ore pe săptămână, își dublează riscul de a avea un al doilea infarct.

Datele de la Oficiul Internațional al Muncii estimează că 1 din 5 angajați din întreaga lume lucrează peste 48 de ore pe săptămână. Cercetări anterioare au descoperit o asociere între programul de lucru prelungit și riscul crescut de boli coronariene și accident vascular cerebral. Un studiu¹ apărut în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie examinează corelația dintre acest program prelungit și riscul unui al doilea infarct în rândul pacienților care se întorc la muncă după un prim atac de cord.

 

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Orele suplimentare cresc riscul pentru un al doilea infarct

Prea multe ore petrecute la serviciu alături de factorii de stres asociați mediului respectiv dăunează sănătății inimii. Analizând aceste două aspecte, oamenii de știință au putut stabili cât de ostil era mediul de lucru al unor persoane care trecuseră printr-un infarct și la cât de mult potențial stres erau acestea supuse. Odată ce ambii factori au fost analizați, a existat o creștere vizibilă a riscului de evenimente recurente legate de bolile coronariene.

Studiul a recrutat 967 de pacienți din 30 de spitale din Quebec, Canada, între 1995 și 1997. Pacienții aveau antecedente de infarct, aveau vârsta mai mică de 60 de ani, dețineau un loc de muncă plătit în anul anterior atacului de cord și intenționau să revină la serviciu când li se permitea din punct de vedere medical. 

De-a lungul următorilor șase ani, acești pacienți au completat chestionare și au răspuns în persoană la unele întrebări, pentru a li se evalua ratele de reinternare în spital, eventualele evenimente cardiovasculare prin care au mai trecut, factorii de risc asociați cu stilul de viață, expunerile la neplăceri fizice sau la substanțe chimice la locul de muncă (fumat, produse chimice, poluare, căldură, zgomot, efort fizic etc.), mediul de lucru și numărul total de ore petrecute săptămânal la serviciu.

Pe baza numărului total de ore săptămânale muncite, participanții au fost distribuiți în patru categorii: 

1) cu jumătate de normă (21-34 ore / săptămână)
2) cu normă întreagă (35-40 ore / săptămână)
3) câteva ore suplimentare (41-54 ore / săptămână)
4) multe ore suplimentare (> 55 ore / săptămână).

Folosind un chestionar de evaluare, cercetătorii au măsurat și nivelurile de stres la serviciu. Dacă un participant avea cerințe psihologice ridicate la locul de muncă (dacă trebuia să efectueze o anumită cantitate de muncă, dacă avea constrângeri de timp și nivel mare de efort intelectual) și control scăzut al deciziilor (oportunități de învățare, autonomie și participare la procesul de luare a deciziilor), acesta erau clasificat ca fiind o persoană care lucrează sub tensiune psihică. În plus, s-a măsurat sprijinul social al persoanei la locul de muncă și în viața personală.

În perioada de studiu, 21,5% dintre participanți au avut un al doilea atac de cord. Orele suplimentare la serviciu au fost asociate cu o creștere aproximativ dublă a riscului unui al doilea atac de cord. Bărbații erau mai predispuși să lucreze multe ore suplimentare (10,7% dintre bărbați față de 1,9% dintre femei), precum și angajații mai tineri. În plus, cei cu factori de risc asociați cu stilul de viață (fumat, consum de alcool, lipsa activității fizice) și care aveau un loc de muncă mai stresant au fost, de asemenea, mai predispuși să facă multe ore suplimentare.

Autorii studiului susțin că pentru a reduce riscul de reapariție a bolilor coronariene, intervențiile de prevenție secundară care vizează reducerea numărului de ore de lucru ar trebui evaluate în cercetări viitoare. Programul de muncă prelungit ar trebui evaluat ca parte a urmăririi clinice timpurii și ulterioare de rutină, pentru a îmbunătăți prognosticul oamenilor care au trecut printr-un atac de cord.

Studiul oferă o dovadă în plus că prea mult timp petrecut la muncă și joburile stresante joacă un rol important în afectarea sănătății inimii și a vaselor de sânge. Fiecare persoană, și mai ales cele care au trecut deja printr-un eveniment cardiovascular cu potențial fatal, ar trebui să acorde o atenție sporită suprasolicitării de la muncă și să tindă spre un echilibru între viața profesională și cea personală.

Cum se poate preveni un al doilea infarct?

Dacă o persoană care a trecut printr-un infarct miocardic își ia tratamentul indicat de medici și face modificările necesare în stilul de viață, poate să ducă o viață sănătoasă în următorii ani. Pentru a preveni un al doilea atac de cord, se recomandă:

Renunțarea la fumat

Riscul de a suferi un alt atac de cord se reduce la jumătate prin renunțarea la fumat. Dacă fumezi de multă vreme și nu ești convins că poți să te lași, cere sfatul unui medic.

Adoptarea unei alimentații prietenoase cu inima

Prin reducerea grăsimilor saturate (unt, smântână, untură, brânză grasă) și a celor trans (margarină și alte produse care conțin uleiuri parțial hidrogenate) se poate reduce colesterolul rău LDL, una dintre substanțele principale care provoacă atacuri de cord. În prezent, producătorii de alimente lucrează la reducerea sau chiar eliminarea grăsimilor trans din produsele lor. 

Pe lângă adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă, cum ar fi dieta DASH sau cea mediteraneeană, colesterolul poate fi ținut sub control și prin activitate fizică regulată. Suplimentele alimentare de calitate cu Omega 3 din pește de la mare adâncime pot fi, de asemenea, utile pentru sănătatea inimii.

Un program regulat de mișcare 

Cercetările arată că supraviețuitorii infarctului care și-au crescut nivelul de activitate au avut șanse de două ori mai mari decât pacienții inactivi să rămână în viață la șapte ani după atacul de cord. Exercițiile fizice (de exemplu, 30 de minute pe zi de mers în pas alert) sunt importante pentru a reduce riscul unui al doilea atac de cord, deoarece întăresc mușchiul inimii. De asemenea, cresc nivelul de energie și ajută la gestionarea greutății, a colesterolului și a tensiunii arteriale. Atenție, e bine să ceri sfatul medicul înainte de a începe un program de exerciții mai complexe.

Menținerea unei greutăți normale

A fi supraponderal sau obez crește dramatic riscul de a face un al doilea atac de cord. Dacă trebuie să slăbești, cere ajutorul medicului pentru a face împreună un plan. IMC-ul (indicele de masă corporală) ar trebui să fie cuprins între 18,5 și 24,9.

Respectarea tratamentului medicamentos

Administrarea medicamentelor pentru inimă, colesterol și tensiune arterială conform indicațiilor medicului curant și respectarea programărilor pentru consulturile regulate sunt imperative pentru evitarea unui al doilea atac de cord.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
JACC - Long Working Hours and Risk of Recurrent Coronary Events
https://www.jacc.org/doi/10.1016/j.jacc.2021.02.012
1. Studiul „Journal of the American College of Cardiology”, apărut în Journal of the American College of Cardiology (2021). DOI: 10.1016/j.jacc.2021.02.012, autori: Xavier Trudel et al.
Columbus Regional Health - Helping to prevent a second heart attack
https://www.crh.org/service-centers/heart-and-vascular-center/helping-to-prevent-a-second-heart-attack


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0