Valorile colesterolului la barbati

Colesterolul mare îi supune pe bărbați unui risc mai mare de a suferi un infarct miocardic, un accident vascular cerebral (AVC) sau de a dezvolta boală arterială periferică. Pentru mulți bărbați, riscul cauzat de valorile mari ale colesterolului începe în decada a două de viață și crește odată cu vârsta.

Colesterolul este o substanță asemănătoare cu grăsimea, care se găsește în toate celulele din corp. Ficatul produce colesterolul, însă acesta se găsește și în unele alimente, cum sunt carnea și produsele lactate. Valorile colesterolului sunt măsurate în miligrame pe decilitru (mg/dl). Mai jos sunt valorile considerate normale (de referință), în funcție de vârstă și de sex.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Valorile colesterolului în funcție de vârstă și gen

Valorile valabile pentru orice persoană, cu vârsta de 19 ani sau mai tânără, femeie ori bărbat:

Colesterolul total - nivelul considerat sănătos: mai puțin de 170 mg/dl
Non-HDL colesterol (acest număr reprezintă colesterolul total minus colesterolul HDL) - mai puțin de 120 mg/dl
Colesterol LDL: mai puțin de 100 mg/dl
Colesterol HDL: mai mult de 45 mg/dl

Bărbații de 20 de ani sau peste această vârstă

Colesterolul total: între 125 și 200 mg/dl
Non-HDL colesterol: mai puțin de 130 mg/dl
Colesterolul LDL: mai puțin de 100 mg/dl
Colesterolul HDL: 40 mg/dl sau peste această valoare.

Trigliceridele nu sunt un tip de colesterol, dar sunt parte din profilul lipidic (testul de sânge care măsoară valorile colesterolului).

Un nivel normal al trigliceridelor este mai mic de 150 mg/dl. Este posibil să ai nevoie de tratament dacă nivelurile trigliceridelor tale sunt la limita superioară (150-199 mg/dl) sau sunt mari (200 mg/dl sau peste această valoare).

Cât de des ar trebui să îți faci un test pentru a afla valorile colesterolului?

Pentru persoanele cu vârsta de 20 de ani sau peste:

Adulții tineri ar trebui să își facă testul la fiecare 5 ani.
Bărbații cu vârste între 45 și 65 de ani ar trebui să își facă testul pentru profilul lipidic anual.

Ce informații trebuie să aibă bărbații despre colesterolul din sânge?

Există câteva elemente specifice în ceea ce privește colesterolul, de care bărbații ar trebui să știe, mai ales când vine vorba de bolile cardiovasculare. Riscul de hipercolesterolemie și de boli de inimă crește odată cu vârsta, iar bărbații de peste 45 de ani au cel mai mare risc.

Și bărbații mai tineri trebuie să fie atenți când vine vorba de lipidele din sânge. Nivelurile colesterolului total seric sunt strâns legate de riscul de boli coronariene la bărbați mai tineri. Fii atent la ceea ce mănânci, în special când vine vorba de alegerile pe care le faci la capitolul uleiuri și grăsimi, menține-te la o greutate normală pentru înălțimea și vârsta ta și păstrează un stil de viață activ.

Reține că este bine să îți cunoști valorile colesterolului: orice bărbat de 20 de ani și peste această vârstă ar trebui să își facă regulat controale pentru a detecta valorile mari ale colesterolului, mergând la un medic generalist.

Și bărbații cu greutate normală pot avea colesterol mare

Și bărbații slabi pot avea un risc de colesterol mare. Un studiu apărut în jurnalul „Circulation” al Asociației Americane a Inimii indică faptul că rezistența la insulină (când corpul nu mai poate folosi în mod eficient insulina, hormonul responsabil pentru scăderea valorilor glucozei din sânge) poate juca un rol mai mare în ce privește riscul crescut de boli cardiace pentru bărbații mai tineri.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Cercetătorii au analizat schimbările asociate cu genul în ce privește rezistența la insulină la adolescenți și au descoperit că rezistența la insulină a fost mai frecvent întâlnită la subiecții de sex masculin, decât la cei de sex feminin, în ciuda faptului că bărbații aveau un tip de corp considerat mai slab. Totodată, rezistența la insulină a fost asociată cu o scădere a valorilor colesterolului bun HDL și cu o creștere a valorilor trigliceridelor.

Colesterol mare: ce riscuri implică?

Excesul de colesterol LDL duce la formarea de depozite grase numite plăci în pereții arterelor. În timp, placa determină îngustarea și întărirea arterelor, afecțiune cunoscută sub numele de ateroscleroză).
Acest lucru poate duce la:

Angină pectorală

Când placa se acumulează în arterele majore care alimentează inima, cunoscute sub numele de arterele coronare, acestea devin mai înguste și sunt parțial blocate, reducând fluxul sangvin și aportul de oxigen către inimă. Acest lucru poate provoca dificultăți de respirație și dureri în piept.

Atacul de cord

Dacă o placă dintr-o arteră coronară se rupe, se poate forma un cheag care blochează alimentarea cu sânge a inimii, ducând la un infarct miocardic (atac de cord).

Accidentul vascular cerebral

Dacă vasele de sânge care alimentează creierul devin mai înguste sau blocate de placă, alimentarea cu sânge a creierului poate fi sever redusă sau întreruptă, provocând un accident vascular cerebral. Accidentul vascular cerebral poate fi cauzat și atunci când un cheag dintr-o altă parte a corpului călătorește prin sânge și se fixează într-o arteră a creierului.

Boala vasculară periferică

Boala vasculară periferică afectează de obicei arterele care alimentează picioarele, provocând dureri în timpul mersului (claudicație intermitentă) și chiar durere la odihnă, când circulația este mai grav afectată.

Cum reduci valorile colesterolului mărit?

Dacă ai colestrolul mare, ia în calcul să:

Reduci aportul de grăsimi saturate și trans

Evită sau consumă rar produse precum cele de fast-food și prăjeli, care conțin grăsimi trans, și unt, smântână, lactate grase și carne grasă, care conțin grăsimi saturate.

Mănâncă mai multe fibre solubile

Fibrele solubile pot reduce absorbția colesterolului în sânge și încetinesc digestia, prelungind senzația de sațietate. Alimentele bogate în fibre solubile includ ovăzul, lintea, mazărea și fasolea, fructele și legumele.

Crește timpul dedicat mișcării

Activitatea fizică crește nivelul de colesterol HDL – colesterolul bun care elimină colesterolul LDL din sânge. Mergi mai mult pe jos sau fă mai multă mișcare în casă. Persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani ar trebui să facă 30 până la 60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată în majoritatea zilelor săptămânii.

Persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste ar trebui să urmărească un total de 30 de minute de activitate fizică moderată în majoritatea zilelor (câte 10 minute o dată, de exemplu, este în regulă).

Renunță la fumat

Fumatul reduce colesterolul HDL și accelerează rata cu care se formează plăcile grase în pereții arterelor. De asemenea, face ca sângele să se coaguleze mai mult. Acești factori cresc riscul de atac de cord și accident vascular cerebral.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Health Direct - How to lower your cholesterol
https://www.healthdirect.gov.au/how-to-lower-cholesterol
NHS - Cholesterol levels
https://www.nhs.uk/conditions/high-cholesterol/cholesterol-levels/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...