Infarct: semne prevestitoare si tot ce este esential sa stii

Despre infarct
- Ce este infarctul
- Ce este infarctul miocardic

- Semnele prevestitore ale infarctului
- Ce trebuie sa faci daca ai semnele prevestitore ale unui infarct

- Alte tipuri de infarct
      - Infarct splenic
      - Infarct intestinal
      - Infarct osos
      - Infarct pulmonar
      - Infarct renal

Infarctul miocardic
- Cum se produce infarctul miocardic
- Cauzele si factorii de risc ai infarctului
- Evolutia infarctului
- Complicatiile infarctului
- Ce trebuie sa faci daca esti langa o persoana care are infarct

Tipuri de infarct miocardic
- Tipuri de infarct miocardic in functie de modul in care debuteaza
      - Infarctul spontan
      - Infarctul miocardic secundar
      - Infarctul fatal
      - Infarct miocardic asociat cu angioplastie coronariana sau stenturi
      - Infarct miocardic osciat cu bypass coronarian
- Tipuri de infarct in functie de patologia acestuia
      - Infarct miocardic transmural
      - Infarct miocardic subendocardic

Tratarea infarctului miocardic
- Protocolul medical in cazul unui infarct miocardic
- Interventia chirurgicala
- Tratament medicamentos
- Schimbarea stilului de viata post infarctic
- Cum poti reduce riscul de infarct miocardic
- Controlul periodic pentru evaluarea riscului de infarct
- Tratament medicamentos pentru persoane predispuse la infarct
- Schimbare stilului de viata pentru reduerea riscului de infarct

 

Despre infarct

Infarctul apare ca rezultat al ischemiei prelungite (intreruperea circulatiei sangvine intr-un tesut sau organ). Aceasta ischemie este definita ca fiind o cantitate insuficienta de sange si de substante nutritive catre o anumita zona a unui tesut, datorata unei intreruperi aparute in "alimentarea" cu sange.

Vasul de sange care alimenteaza zona afectata a tesutului poate fi blocat din cauza unei obstructii in interiorul acelui vas (embolism arterial, un tromb/cheag de sange, placi de aterom); poate fi comprimat de un factor din exterior, care determina ingustarea lui (de exemplu, o tumora sau o hernie); poate fi rupt din cauza unui traumatism, provocand astfel o reducere a presiunii sangelui in zona rupturii; sau poate fi vorba de vasoconstrictie, care inseamna ingustarea vasului de sange prin constractia peretelui muscular mai degraba, si nu de o forta exterioara.

Ce este infarctul

Infarctul este moartea unui tesut (necroza este ireversibila), cauzata de fluxul de sange inadecvat/insuficient catre zona afectata. Infarctul poate fi cauzat de blocajele arterelor, de o ruptura, de compresia unui vas sau de vasoconstrictie (micsorarea diametrului vaselor sangvine, prin contractia fibrelor musculare din peretii lor). Leziunea astfel rezultata este numita infarct.

Ce este infarctul miocardic

Atacul de cord, termenul sinonim cu infarctul miocardic, are loc atunci cand circulatia fluxului sangvin (alimentarea cu sange) catre o parte a inimii este intrerupta din diferite cauze. Inima are nevoie de propria "alimentare" constanta cu oxigen si cu nutrimente, la fel ca orice alt muschi din organism. Inima are trei artere coronare, iar doua dintre ele sunt mari si ramificate si transporta sange imbogatit cu oxigen catre muschiul inimii. Daca una dintre aceste artere sau ramuri se blocheaza brusc, o parte a inimii nu va mai avea parte de oxigenul atat de necesar pentru buna functionare (pe care il aduce sangele), iar aceasta afectiune se numeste ischemie miocardica/cardiopatie ischemica. Daca ischemia miocardica dureaza prea mult timp, tesutul inimii care a fost privat de sange moare. Acesta este un atac de cord, cunoscut in medicina si sub numele de infarct miocardic. Literalmente, infarctul inseamna "moartea muschiului inimii".

Majoritatea atacurilor de cord au loc in decurs de cateva ore, asa ca, daca crezi ca un infarct miocardic incepe sa se manifeste in cazul tau sau in cazul unui apropiat, nu astepta si cere imediat ajutorul personalului medical! In unele cazuri, nu exista simptome, insa majoritatea infarctelor miocardice produc unele dureri in piept.

Semnele prevestitore ale infarctului miocardic

Chiar daca semnele clasice ale unui infarct miocardic sunt durerea in piept si dificultatile de respiratie, simptomele pot fi chiar variate, de la o persoana la alta. Cele mai comune simptome ale unui infarct miocardic sunt:

· angina (durere in piept); mai poate fi vorba de o presiune in piept sau de o senzatie de constrictie toracica (presiune toracica);

· durere in piept, durere in spate, durere la nivelul maxilarului precum si in alte zone superioare ale corpului, care dureaza mai mult de cateva minute sau durere care dispare si reapare;

· dificultati de respiratie;

· transpiratie;

· greata;

· varsaturi;

· anxietate;

· tuse;

· ameteala;

· batai rapide ale inimii (ritmul cardiac se intensifica).

Este important sa retinem ca nu toti oamenii care au un infarct miocardic se confrunta cu aceleasi simptome sau au aceeasi severitate a simptomelor. Durerea in piept este cel mai frecvent semn raportat atat la femei, cat si la barbati. Femeile sunt mai predispuse decat barbatii sa se confrunte cu urmatoarele simptome:

· dificultati de respiratie;

· durere a maxilarului;

· durere in partea de sus a spatelui;

· ameteala, vertij;

· greata;

· varsaturi;

· unele femei care au suferit un infarct miocardic au spus ca simptomele lor erau asemanatoare cu simptomele gripei.

Angina este semnul timpuriu al unui infarct miocardic. Multe persoane sunt "avertizate" de aceste semne prevestitoare, prin episoade de angina, care inseamna durere in piept care este provocata de o ischemie. Cu alte cuvinte, infarctul miocardic si angina nu sunt acelasi lucru. Pacientii cu un infarct miocardic tipic pot prezenta urmatoarele simptome in zilele sau chiar in saptamanile de dinaintea infarctului:

 

· oboseala;

· disconfort in piept;

· indispozitie (o senzatie generala de disconfort).

Ce trebuie sa faci daca ai semnele prevestitore ale unui infarct miocardic

Durata simptomelor unui infarct miocardic variaza de la o persoana la alta. Statisticile de peste hotare arata ca, in aproximativ 15% din cazuri, pacientul nu ajunge niciodata la spital pentru tratament si moare la scurt timp dupa ce simptomele infarctului miocardic au debutat. Tocmai de aceea, este important sa ceri asistenta medicala de urgenta imediat daca ai dureri in piept, chiar daca crezi ca este vorba doar de o indigestie sau daca crezi ca esti prea tanar pentru a avea un infarct miocardic.

Tratamentul prompt, acordat de personalul medical, va creste sansele de a limita leziunile muschiului inimii. Asta pentru ca masurile de restabilire a fluxului de sange in acest organ functioneaza cel mai bine daca sunt luate cat mai curand dupa debutul simptomelor.

· Daca ai semnele prevestitore ale unui infarct miocardic, suna imediat la numarul de urgenta 112, pentru a cere ajutor medical si nu ezita. Daca nu ai acces la serviciile medicale de urgenta, roaga pe cineva sa te duca cu masina la cel mai apropiat spital.

· Ia nitroglicerina, daca ti-a fost prescrisa de medicul tau. Ia-o asa cum ti-a fost recomandat, in timp ce astepti personalul medical de urgenta.

· Ia aspirina daca ti-a fost recomandata. Administrarea aspirinei in timpul unui infarct miocardic ar putea reduce leziunile de la nivelul inimii, pentru ca impiedica sangele sa se coaguleze.

Alte tipuri de infarct

In functie de localizare, exista mai multe tipuri de infarct, spun specialistii. Astfel, infarctul se poate localiza la inima (este numit si infarct miocardic), la creier (infarct cerebral), la plamani (infarct pulmonar), la splina (infarct splenic), la membre - adica la mana sau picior, la oase (infarct osos), la testicul si la ochi.

Infarct splenic

Infarctul poate surveni si la nivelul unui organ cum este splina. Infarctul splenic (sau moartea splinei) are loc atunci cand artera splenica sau una dintre ramificatiile acesteia este blocata (ocluzata), de exemplu, de un cheag de sange. Desi infarctul splenic poate fi asimptomatic, in unele cazuri, simptomul tipic este durerea severa in cadranul superior stang al abdomenului, iar uneori durerea radiaza catre umarul stang. In unele cazuri, pot sa apara febra si frisoanele. Infarctul splenic are loc atunci cand alimentarea cu oxigen a splinei este intrerupta, ceea ce duce la infarctul partial sau complet (moartea tesutului cauzata de lipsa de oxigen) al organului.

Infarct intestinal

Numele sub care mai este cunoscut infarctul intestinal sunt: necroza intestinala; ischemia intestinala; infarctul intestinal acut; infarct mezenteric (o necroza a intestinului care este cauzata de o obstructie vasculara). Potrivit definitiei, ischemia intestinala / infarctul intestinal reprezinta moartea unei parti a intestinului, care se datoreaza intreruperii "alimentarii" cu sange catre acea zona. Exista cateva cauze posibile care pot duce la aparitia infarctului intestinal acut, care mai este numit si infarct enteromezenteric sau infarct mezenteric.

Printre cauze, se numara: hernia; un cheag de sange care blocheaza una dintre arterele care transporta sangele catre intestin; intestinul poate fi blocat in tesutul cicatricial de la interventii chirurgicale anterioare, ceea ce poate duce la ischemie daca este lasat netratat; tromboza arteriala (cand arterele care transporta sangele catre intestin se ingusteaza si se blocheaza); tromboza venoasa (venele care transporta sangele de la intestine se pot bloca din cauza unor cheaguri e sange); tensiunea arteriala foarte scazuta. Simptomele cele mai frecvente in cazul ischemiei intestinale sunt durerea abdominala violenta, varsaturile, diareea si, in unele cazuri, febra.

Infarct osos

Infarctul care se produce la nivelul osului are drept rezultat necroza aseptica (sau avasculara) a acelui os. Fara sange, tesutul osos moare, iar osul se prabuseste. Daca necroza avasculara implica oasele unei articulatii, de cele mai multe ori, aceasta duce la distrugerea suprafetelor articulatiilor. In multe cazuri, exista ca simptome durerea si disconfortul in interiorul unei articulatii, care se intensifica in timp. Desi infarctul osos poate afecta orice os din corp, aproximativ jumatate din pacienti prezinta mai multe locuri in care oasele sunt deteriorate. Necroza avasculara afecteaza in principal articulatiile de la umar, genunchi si sold.

Infarct pulmonar

Infarctul pulmonar este cel mai adesea cauzat de un embolism pulmonar, in asociere cu insuficienta cardiaca stanga cronica. Infarctul pulmonar se petrece atunci cand o artera din plaman este blocata, iar astfel o parte din plaman moare. Factorii de risc pentru infarctul pulmonar (in ceea ce priveste instalarea embolismului pulmonar) sunt bolile cardiovasculare existente si substratul malign. Majoritatea emboliilor pulmonare deriva dintr-un tromb (cheag de sange) care pluteste liber.

In situatii rare, extinderea unui tromb pulmonar existent poate avea drept rezultat un infarct pulmonar. Mai multe materii sau substante pot forma embolusuri (cheaguri de sange sau corpuri straine care astupa un vas sangvin, provocand o embolie) si pot circula prin vasele de sange de la nivel pulmonar, iar printre acestea se numara: grasimea, tumorile, embolusurile septice, aerul, lichidul amniotic si substantele straine injectate. Simptomele frecvente sunt: durerea in piept (durerea pleuritica), care este raportata in 84% din cazuri (copii si adulti cu embolism pulmonar); tahipneea (accelerarea ritmului de respiratie) si dispneea sunt observate in 60% din cazuri; tusea este prezenta la aproximativ 50% dintre copiii cu embolism pulmonar; hemoptizia (sau expectoratia cu sange).

Infarct renal

Infarctul renal rezulta din intreruperea circulatiei normale a sangelui catre o parte a rinichiului sau catre tot rinichiul. Micile infarcturi renale sunt, de cele mai multe ori, asimptomatice, iar dovada ocurentei lor se descopera doar cu ajutorul investigatiilor imagistice, intr-un stadiu avansat. Cand infarcturile renale sunt mai mari, pacientii prezinta, de obicei, o durere acuta laterala. Astfel, infarctul renal este cauzat de o obstructie la nivelul fluxului de sange din rinichi. Obstructia este, adeseori brusca, fiind cauzata de trombi (cheaguri de sange) sau de embolusuri (cheaguri de sange, celule grase sau corpi straini) care blocheaza alimentarea cu sange a rinichiului. Infarctul renal provoaca dureri severe, care radiaza pana la partea inferioara a spatelui si care sunt, adeseori, confundate cu durerile de spate. 

Infarctul miocardic

Infarctul miocardic (numit uneori si atac de cord) reprezinta moartea ireversibila sau necroza muschiului inimii, ca urmare a lipsei prelungite de alimentare cu oxigen (ischemie).

Cum se produce infarctul miocardic

Infarctul miocardic acut este termenul medical pentru atacul de cord. Un infarct miocardic reprezinta o afectiune care pune viata pacientului in pericol si care are loc atunci cand fluxul de sange catre inima este intrerupt brusc, lucru ce provoaca leziuni tisulare in interiorul inimii. Acest lucru este, de obicei, rezultatul unui blocaj care s-a produs in una sau mai multe artere coronare. Un blocaj, spun specialistii, se poate dezvolta din cauza unui depozit (unei acumulari) de placa de culoare galbuie (substante care sunt, in cea mai mare parte, grasime, colesterol si "deseuri" de natura celulara) pe peretii vaselor de sange ale inimii. Suna imediat la 112 daca crezi ca tu sau cineva de langa tine sufera un infarct miocardic.

Cauzele si factorii de risc ai infarctului miocardic

Exista mai multi factoric are pot cauza un blocaj al arterelor coronare si, implicit, un infarct miocardic, mai ales ca unele dintre cele mai importante vase de sange sunt aceste artere coronare. Ele transporta sangele bogat in oxigen catre toate organele din corp, inclusiv catre inima. Cauzele unui infarct miocardic acut sunt:

· Colesterolul rau - acesta se numeste si lipoproteina cu densitate mica/scazuta (LDL, " low-density lipoprotein") si este una dintre cauzele principale ale blocajelor care se produc in artere; nu toate tipurile de colesterol sunt rele, dar cel LDL se poate lipi de peretii arterelor si poate produce placa de aterom.

· Grasimile saturate - si acestea pot contribui la acumularea de placi de aterom in arterele coronare. Grasimile saturate se gasesc, in mare parte, in carne si in produsele lactate, cum ar fi carnea de vita, untul si branza.

· Grasimile trans - un alt tip de grasime care contribuie la infundarea arterelor sunt grasimile trans sau grasimile hidrogenate. Acest tip de grasime (trans) este, de obicei, produsa artificial si se poate gasi intr-o paleta larga de alimente procesate. Factorii de risc ai infarctului miocardic sunt:

· Tensiunea arteriala mare (hipertensiunea) - daca o persoana are tensiunea arteriala peste valorile considerate normale si are un diagnostic de hipertensiune, atunci are un risc mai mare de a face un infarct miocardic.

· Nivelurile mari ale colesterolului - atunci cand o persoana are un nivel mare al colesterolului in sange, acest factor reprezinta un risc pentru infarctul miocardic acut.

· Nivelurile mari ale trigliceridelor - si acestea pot creste riscul ca o persoana sa sufere un infarct miocardic. Trigliceridele sunt un tip de grasime care infunda arterele.

· Diabetul si glicemia mare (nivelurile ridicate ale glucozei in sange) - diabetul este o boala care determina cresterea nivelului zaharului (glucozei) in sange. Glicemia mare poate deteriora vasele de sange si, in cele din urma, poate duce la boala arteriala coronariana.

· Obezitatea - sansele ca o persoana sa sufere un infarct miocardic sunt mai mari daca o persoana este supraponderala. Obezitatea este asociata cu diferite afectiuni care cresc riscul unui infarct miocardic, printre care: diabetul, hipertensiunea arteriala, colesterolul marit, trigliceridele marite;

· Fumatul - si produsele din tutun cresc riscul unui infarct miocardic; fumatul poate duce si la alte boli cardiovasculare.

· Varsta - riscul de a suferi un infarct miocardic creste o data cu varsta. Barbatii au un risc mai mare de infarct miocardic dupa varsta de 45 de ani, iar femeile au un risc mai mare de infarct miocardic dupa varsta de 55 de ani.

· Istoricul familial - o persoana are o probabilitate mai mare de a suferi un infarct miocardic daca are in familie rude cu boli cardiovasculare. Riscul este in special mai mare daca persoana are in familie membri de sex masculin care au dezvoltat boli de inima inainte de varsta de 55 de ani sau membri de sex feminin care au facut aceste boli inainte de 65 de ani.

· Alti factori care pot creste riscul unui infarct miocardic sunt: stresul, lipsa exercitiilor fizice, folosirea anumitor droguri ilegale (cum ar fi cocaina si amfetaminele), tensiune arteriala mare in timpul sarcinii.

Evolutia infarctului miocardic

Pentru a determina daca un pacient a suferit sau nu un infarct miocardic, medicul ii va asculta inima, pentru a verifica daca exista neregularitati in ceea ce priveste bataile inimii. Medicul poate sa masoare, totodata, si tensiunea arteriala. De asemenea, medicul va efectua un numar de teste diferite daca suspecteaza ca persoana a avut un infarct miocardic. O electrocardiograma (sau EKG) poate fi efectuata, pentru a masura activitatea electrica a inimii pacientului. Si testele de sange pot fi folosite pentru a verifica nivelul proteinelor care sunt asociate cu leziunile la nivelul inimii, cum ar fi troponina, considerata un marker important in ceea ce priveste afectiunile cardiace.

Alte teste de diagnostic care pot fi folosite sunt:

· un test de stres, pentru ca medicul sa vada cum raspunde inima pacientului la anumite situatii, cum ar fi exercitiile fizice;

· o angiograma (cu cateterizarea coronara), pentru ca medicul sa descopere zonele in care s-a produs blocajul in arterele pacientului;

· o ecocardiograma (sau ecocardiografie), pentru a-l ajuta pe medic sa identifice zonele inimii care nu functioneaza asa cum trebuie, folosind ultrasunetele.

Evolutia infarctului miocardic este stabilita in functie de mai multi factori, care pot sa difere de la un pacient la altul, cum ar fi:

· amploarea infarctului;

· daca acesta este singurul infarct miocardic pe care l-a suferit persoana sau s-a ivit ca urmare a unui alt infarct miocardic;

· starea in care se afla arterele coronare ale pacientului;

· posibilitatea rezolvarii leziunilor inimii pe cale chirurgicala;

· bolile asociate de care sufera pacientul;

· modul in care sunt tinuti sub control factorii de risc.

Complicatiile infarctului miocardic

Complicatiile unui infarct miocardic pot sa aiba loc imediat dupa un infarct miocardic (in faza acuta) sau este posibil ca acestea sa aiba nevoie de timp sa se dezvolte (in acest caz, este o problema cronica). Dupa un infarct miocardic, o complicatie evidenta este un al doilea infarct, care poate aparea pe domeniul unei alte artere coronare aterosclerotice sau in aceeasi zona, daca exista celule vii care sunt ramase in infarct (in zona necrozata).

Complicatiile infarctului miocardic acut sunt multiple si includ:

 
 

· complicatii ischemice (angina, un alt infarct, extensia infarctului);

· complicatii mecanice (insuficienta cardiaca, socul cardiogen, disfunctia valvei mitrale, anevrisme, ruptura cardiaca);

· aritmii cardiace: aritmii atriale sau aritmii ventriculare, disfunctia nodulului sinusal sau disfunctia nodului atrioventricular;

· tromboza si embolie: la nivelul sistemului nervos central sau embolie periferica;

· complicatii inflamatorii: pericardita;

· complicatii psiho-sociale (inclusiv depresie).

Ce trebuie sa faci daca esti langa o persoana care are infarct miocardic

Daca ti se intampla sa intalnesti o persoana care nu mai este constienta, mai intai suna la serviciile medicale de urgenta, la 112. Apoi incepe resuscitarea cardio-pulmonara (masajul cardiac), pentru a mentine sangele in miscare, pentru a-l ajuta sa circule. Impinge tare si repede pe pieptul persoanei, intr-un ritm suficient de rapid. 

Tipuri de infarct miocardic

Din punct de vedere clinic, infarctul miocardic este un sindrom care poate fi recunoscut dupa o serie de simptome, durerea in piept fiind cel mai frecvent dintre acestea, in cele mai multe cazuri; diagnosticul este sprijinit de:

· modificarile biochimice (conform testelor de laborator);

· modificarile aparute la examenul ECG (electrocardiografie), numit si electrocardiograma;

· sau de constatarile medicului privind modalitatile imagistice capabile sa detecteze leziunea miocardica si necroza de la nivelul inimii.

Tipuri de infarct miocardic in functie de modul in care debuteaza

Infarctul miocardic este clasificat in functie de doua criterii principale: dupa modul in care debuteaza si in functie de patologia pe care o are infarctul.

 

Infarctul miocardic spontan

Infarctul miocardic spontan este cel care are legatura cu ruptura, ulceratia, fisurarea, eroziunea sau disectia placii aterosclerotice cu un tromb (cheag de sange) intraluminal, care se formeaza intr-una sau mai multe artere coronare, ducand astfel la scaderea fluxului de sange in inima sau la embolie distala si avand astfel, drept rezultat, o necroza a miocitelor (celulelor musculare). Pacientul poate sau nu sa aiba acest infarct pe substratul unei boli arteriale coronariane cu obstructia vaselor de sange care iriga inima.

Cu alte cuvinte, infarctul miocardic spontan este legat de o ischemie, datorita unui eveniment primar care afecteaza arterele coronare, cum ar fi eroziunea placilor si sau ruptura, fisurarea ori disectia. Infarctul miocardic spontan este cauzat de ruptura placii de aterom.

Infarctul miocardic secundar

Un alt tip de infarct miocardic este cel secundar ischemiei, adica secundar la un dezechilibru ischemic. Este vorba de infarctul miocardic ce apare ca urmare a unei "cereri" crescute de oxigen sau ca urmare a unui volum scazut de oxigen (de exemplu: disfunctia endoteliala; spasmul arterial coronar; embolia arterei coronare; tahiaritmiile/bradiaritmiile; anemia; insuficienta respiratorie, hipertensiunea sau hipotensiunea). Cu alte cuvinte, infarctul miocardic secundar unui dezechilibru ischemic este cauzat fie de spasmul coronarian, de o embolie coronariana, de hipotensiune sau de hipertensiunea arteriala.

Infarctul miocardic fatal

Acesta este infarctul miocardic care determina moartea cardiaca subita, atunci cand valorile biomarkerilor nu sunt disponibile. Este vorba de moartea subita si neasteptata a muschiului inimii, inainte ca probele de sange pentru biomarkeri sa poata fi extrase sau inainte de aparitia lor in circulatia sangelui. Acest infarct miocardic fatal este moartea cardiaca subita, cu simptome care sugereaza ca a fost vorba de o ischemie (muschiul inimii a fost "secat" de oxigen si de substantele nutritive necesare).

Infarct miocardic asociat cu angioplastie coronariana sau cu tromboza de stent

Pe langa aceste trei tipuri de infarct miocardic (spontan, secundar si fatal), mai exista acel infarct miocardic asociat cu o angioplastie coronariana sau stenturi.

Infarct miocardic asociat cu bypass coronarian

Un alt tip de infarct miocardic, pe langa cele enumerate mai sus, este cel asociat cu operatia de bypass coronarian.

Tipuri de infarct in functie de patologia acestuia

Infarctul miocardic acut afecteaza anumite zone ale muschiului inimii. Manifestarile specifice ale acestuia depind de locul producerii acestuia, daca leziunea este localizata transmural sau este localizata subendocardic.

Infarct miocardic transmural

Un infarct miocardic transmural se refera la acel infarct miocardic care implica intreaga grosime a miocardului (tesutul muscular al inimii). Un infarct miocardic transmural este cel legat de o ateroscleroza care implica o artera coronariana principala. La randul lui, infarct miocardic transmural este impartit in mai multe categorii: anterior, posterior, inferior, lateral sau septal. Infarctul miocardic transmural implica peretele miocardului in toata grosimea sa si are drept consecinta oprirea completa a alimentarii cu sange a acelei zone.

Infarct miocardic subendocardic

Un alt tip de infarct miocardic este cel non-transmural sau infarctul miocardic subendocardic. Cand pacientul sufera un infarct miocardic subendocardic (adica la nivel subendocardial), asta inseamna ca implica o suprafata mica in peretele subendocardiac al ventriculului stang, septul ventricular sau muschii papilari. Astfel, celulele din zona cea mai slab alimentata de sange, cea de sub imediata suprafata a inimii (endocardul care mai este numit si tunica interna a cordului) sunt cele mai predispuse sa fie lezate, distruse.

Ischimia afecteaza mai intai aceasta regiune, regiunea subendocardica, iar tesutul incepe sa moara in 15-30 de minute de la intreruperea alimentarii cu sange. Tesutul mort este inconjurat de o zona in care ischemia este potential reversibila si care progreseaza, pentru a deveni un infarct transmural, care afecteaza muschiul pe toata grosimea lui. 

Tratarea infarctului miocardic

Sansele ca un pacient sa isi revina dupa un atac de cord sau infarct miocardic depind de cat de mult a fost afectata inima si de cat de repede a primit tratament medical de urgenta. Cu cat pacientul primeste mai repede tratamentul sau este supus unei interventii chirurgicale, cu atat are sanse mai mari de supravietuire.

Cu toate acestea, daca exista daune substantiale la nivelul muschiului inimii, iar acesta este extrem de afectat, inima nu va mai putea sa pompeze o cantitate adecvata de sange si sa il transporte catre restul corpului. Acest lucru poate duce la insuficienta cardiaca. Daca inima este lezata/afectata, acest lucru creste si riscul ca pacientul sa dezvolte aritmii (ritmul inimii este anormal). Riscul de a suferi un alt infarct miocardic va fi, de asemenea, mai mare. Infarctul miocardic necesita tratament imediat, asa ca cele mai multe tratamente incep cand pacientul a ajuns la urgenta, in sala de operatii.

Protocolul medical in cazul unui infarct miocardic

Toti pacientii care sunt adusi la urgenta, la spital, cu simptome care sugereaza un infarct miocardic acut trebuie sa fie evaluati in functie de istoricul lor si sa li se faca un examen fizic. O electrocardiograma (ECG) ar trebui interpretata de un medic specialist intr-un interval de 10 minute de la sosirea pacientului, pe langa stabilirea abordarii tratamentului intravenos.

Protocolul initial sau planul pentru pacientii cu un infarct miocardic acut are urmatoarele obiective:

· restaurarea echilibrului intre alimentarea cu oxigen si nevoia de oxigen, pentru a preveni o eventuala ischemie;

· analgezice, adica tratament pentru calmarea durerii;

· prevenirea si tratarea complicatiilor.

Astfel, protocolul medical in cazul unui infarct miocardic include suplimentarea oxigenului cu o masca (de oxigen), pentru acei pacienti care nu pot sa respire sau care prezinta insuficienta cardiaca; administrarea unei doze de aspirina; pentru reducerea durerii cardiace, pacientului i se dau medicamente vasodilatatoare puternice; pacientului i se administreaza intravenos morfina daca este necesar, pentru a trata durerea severa.

Interventia chirurgicala

In ceea ce priveste tratamentul unui infarct miocardic, exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale:

i. Angioplastia

O procedura chirurgicala numita angioplastie poate fi folosita de medicul chirurg pentru a debloca arterele care transporta sange catre inima. In timpul unei angioplastii, chirurgul va introduce un tub lung si subtire, numit cateter in interiorul unei artere, pentru a ajunge la blocajul din inima. Apoi chirurgul va umfla un balon mic atasat de acest cateter, pentru a redeschide artera afectata, permitand fluxului de sange sa se reia.

Medicul chirurg poate, de asemenea, sa pozitioneze un tub mic, numit stent, la locul blocajului. Stentul poate impiedica artera sa se inchida din nou. Stentul este un mic tub format dintr-o retea din otel inoxidabil si este folosit pentru a mentine permeabilitatea arterelor coronare. Angioplastia este o procedura pe care medicii o pot efectua imediat dupa un infarct miocardic. Procedura este cea mai eficienta daca medicul o face intr-un interval de 24 de ore dupa ce a avut loc un infarct miocardic. Ea poate reduce riscul producerii unui alt infarct miocardic.

ii. Bypass coronarian

In unele cazuri, medicul chirurg poate efectua si o alta procedura chirurgicala, numita operatie de bypass coronarian. Metoda este folosita pentru a inlocui arterele deteriorate din muschiul inimii.

Un chirurg foloseste vasele de sange preluate din alta zona a corpului pacientului pentru a repara arterele lezate. Aceasta interventie este efectuata atunci cand arterele coronare sunt blocate sau foarte deteriorate. Aceste artere alimenteaza inima cu sange bogat in oxigen, iar daca aceste artere sunt blocate sau daca fluxul de sange este restrictionat, inima nu mai functioneaza asa cum trebuie. Riscul de a suferi un atac de cord depinde de numarul de artere blocate.

In cadrul procedurii de bypass coronarian, chirurgul va redirectiona venele si arterele, astfel incat sangele sa poata circula in jurul blocajului. Un bypass coronarian este uneori efectuat imediat dupa un infarct miocardic. Cu toate acestea, in cele mai multe cazuri, operatia de bypass coronarian este efectuata la cateva zile dupa incident, astfel incat inima are timp sa se vindece.

Tratament medicamentos

Un numar destul de mare de medicamente diverse poate fi, de asemenea, folosit pentru a trata un infarct miocardic sau atac de cord. Printre aceste medicamente se afla:

· medicamentele care subtiaza sangele, cum ar fi aspirina, sunt adesea utilizate pentru a descompune cheagurile de sange si pentru a imbunatati fluxul sangvin prin interiorul arterelor ingustate;

· medicamente trombolitice sunt adesea folosite pentru dizolvarea cheagurilor de sange;

· antiagregante plachetare sau "agenti antiagreganti plachetari", cum ar fi clopidogrel, pot fi folosite pentru a preveni formarea noilor cheaguri de sange si pentru a preveni cresterea/dezvoltarea cheagurilor de sange existente;

· nitroglicerina poate fi folosita pentru a largi, pentru a dilata vasele de sange;

· medicamentele beta-blocante scad tensiunea arteriala a pacientului (presiunea sangelui) si ii relaxeaza muschiul inimii; aceste medicamente pot ajuta, in sensul ca limiteaza severitatea leziunilor produse la nivelul inimii;

· inhibitorii ACE (ai enzimei de conversie a angiotensinei) pot, de asemenea, fi folositi ca sa scada tensiunea arteriala si pentru a reduce stresul exercitat asupra inimii;

· analgezicele sau calmantele pot fi folosite in tratamentul pacientului care a suferit un infarct miocardic pentru a reduce orice disconfort pe care il poate simti.

Schimbarea stilului de viata dupa un infarct miocardic

Multe persoane care au avut un atac de cord (infarct miocardic) se confrunta cu depresia si anxietatea. Tocmai de aceea, este important ca acesti pacienti sa discute cu medicul lor despre motivele de ingrijorare pe care le au in perioada de recuperare. De asemenea, se poate dovedi un lucru benefic daca pacientul se inscrie intr-un grup de suport sau daca vorbeste cu un terapeut despre lucrurile prin care trece in prezent. Majoritatea oamenilor isi pot relua activitatile normale dupa ce au suferit un infarct miocardic.

Cu toate acestea, pacientul va trebui sa nu se forteze si sa o lase mai usor in privinta oricarei activitati fizice. Medicul il poate ajuta pe pacient sa dezvolte un plan specific pentru recuperare. Este posibil ca pacientul sa fie nevoit sa ia anumite medicamente sau sa urmeze un program de recuperare cardiac. De asemenea, pacientul va fi nevoit sa invete lucruri noi despre schimbarile in ceea ce priveste stilul de viata. 

Cum poti reduce riscul de infarct miocardic

Exista mai multi pasi pe care pacientul ii poate urma, pentru a preveni un infarct miocardic, chiar daca a suferit unul inainte. Un mod prin care se poate reduce riscul de infarct miocardic este ca pacientul sa aleaga un regim alimentar sanatos, ce contine alimente care sunt "prietenoase" cu inima. Acest regim alimentar ar trebui sa fie alcatuit, in principal, din cereale integrale, legume, fructe, proteine slabe.

Pacientul va trebui, totodata, sa reduca cantitatile urmatoarelor substante din alimentatia sa: zaharul, grasimile saturate, grasimile trans, colesterolul. Aceste aspecte sunt importante indeosebi pentru pacientii care au diabet zaharat, hipertensiune arteriala si valori crescute ale colesterolului (hipercolesterolemie). Exercitiile fizice, efectuate de cateva ori pe saptamana, vor imbunatati si ele calitatea sistemului cardiovascular.

Daca pacientul a avut recent un infarct miocardic, ar trebui sa discute cu medicul inainte de a incepe un nou plan de exercitii fizice. De asemenea, este extrem de important ca pacientul sa renunte la tigari, daca este fumator. Renuntarea la fumat va reduce semnificativ riscul unui infarct miocardic si va imbunatati starea de sanatate a inimii si a plamanilor.

Controlul periodic pentru evaluarea riscului de infarct

Un infarct miocardic este, de obicei, diagnosticat intr-o situatie de urgenta. Cu toate acestea, daca esti ingrijorat cu privire la riscul tau de a suferi un infarct miocardic, mergi la medicul tau si roaga-l sa iti evalueze factorii de risc si discutati despre preventie. Daca riscul tau este mare, s-ar putea sa fie nevoie sa te adresezi unui cardiolog.

Mergi regulat la controale medicale si pregateste-ti o lista de intrebari care te va ajuta sa profiti la maximum de timpul petrecut in cabinetul medicului. Unele dintre intrebarile de baza pe care i le poti adresa medicului tau despre riscul unui infarct miocardic sunt:

· De ce fel de teste am nevoie pentru a determina starea actuala a inimii mele?

· Ce alimente ar trebui sa mananc sau ce alimente ar trebui sa evit?

· Care este nivelul recomandat de activitate fizica?

· Cat de des ar trebui sa fac teste de screening pentru depistarea bolilor cardiovasculare?

· Am alte probleme de sanatate. Cum pot sa le tin cel mai bine sub control pe toate?

· Exista brosuri sau alte materiale printate pe care mi le puteti da?

· Ce site-uri imi recomandati?

Intrucat si stilul de viata afecteaza sanatatea inimii tale, este important sa mergi regulat la controalele medicale. Unii dintre factorii majori pentru infarctul miocardic (colesterolul marit, hipertensiunea arteriala si diabetul) nu provoaca simptome in stadii incipiente. Medicul tau iti poate recomanda sa faci o serie de teste, pentru a verifica prezenta acestor boli si, daca este necesar, te poate ajuta sa le tii sub control.

 

Tratament medicamentos pentru persoane predispuse la infarct

Nu este niciodata prea tarziu sa iti asumi pasii necesari pentru prevenirea unui infarct miocardic, chiar daca ai suferit deja unul. Din fericire, exista cateva modalitati pentru a preveni un infarct miocardic, cum ar fi tratamentul medicamentos. Administrarea unor medicamente (prescrise de medicul tau specialist) poate reduce riscul unui infarct miocardic si iti poate ajuta inima (chiar daca a fost afectata) sa functioneze mai bine. Continua sa iei medicamentele pe care medicul tau ti le prescrie si intreaba-ti medicul cat de des trebuie sa fii monitorizat.

Medicul tau va decide care este cea mai buna combinatie de tratamente, mai ales daca te numeri printre persoanele predispuse la un infarct miocardic: anticoagulante, inhibitori ACE, trombolitice, agenti antiagreganti plachetari, beta-blocante, diuretice, vasodilatatoare, medicamente care scad colesterolul etc.

Schimbarea stilului de viata pentru reducerea riscului de infarct

Stilul tau de viata, asa cum probabil ti-a spus si medicul, iti afecteaza sanatatea inimii. Poti face urmatorii pasi nu doar pentru a preveni (implicit pentru a reduce riscul de infarct miocardic), ci si pentru a te recupera dupa un atac de cord:

· Evita fumatul - cel mai important lucru pe care il poti face pentru a imbunatati sanatatea inimii tale este sa nu fumezi.

· Controleaza-ti tensiunea arteriala si nivelurile colesterolului - daca una dintre ele este mare (sau ambele), medicul iti poate recomanda sa faci unele schimbari in dieta si in tratamentul medicamentos.

· Mergi regulat la controale medicale - medicul iti va recomanda teste pentru a determina daca ai sau nu factori de risc majori pentru infarctul miocardic.

· Fa exercitii fizice in mod regulat - acestea te ajuta sa imbunatatesti functia muschiului inimii chiar si dupa un infarct miocardic si te ajuta sa previi un atac de cord.

· Mentine-ti greutatea la un nivel normal, considerat sanatos. Excesul ponderal iti forteaza inima si poate contribui la instalarea unor boli precum diabetul, hipertensiunea arteriala si hipercolesterolemia;

· Adopta o dieta sanatoasa pentru inima ta - include in alimentatia ta proteine slabe, cum ar fi carnea de peste si fasolea, multe fructe si legume, precum si cereale integrale.

· Tine-ti diabetul sub control - nu uita ca glicemia mare poate fi daunatoare pentru inima ta.

· Redu stresul - este important sa reduci sursele de stres din activitatile tale de zi cu zi.

· Daca consumi alcool, fa-o cu moderatie. Pentru adultii sanatosi, asta inseamna cel mult o bautura alcoolica pe zi (pentru femei si barbatii de peste 65 de ani) si pana la cel mult doua bauturi alcoolice pe zi (pentru barbatii de 65 de ani si sub acest prag).

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0