Obiceiurile alimentare sănătoase, importante din primul an de viață

Potrivit unui studiu realizat de o universitate din SUA și una din Brazilia, copiii ale căror mame au fost instruite să le creeze obiceiuri alimentare sănătoase până la vârsta de 3 ani au avut mai puțină grăsime corporală la vârsta de 6 ani.

Oamenii de știință spun că primul an după naștere este o fereastră critică pentru stabilirea unor obiceiuri alimentare sănătoase, care vor influența tiparele de sănătate de-a lungul vieții. Mesajul la nivel mondial este acela că, pentru a evita obezitatea mai târziu în viață, mamele trebuie învățate să-și hrănească adecvat copiii încă din primul an de viață.

Având în vedere diferitele influențe culturale și comercializarea puternică a alimentelor ultraprocesate pentru copii la nivel global (în principal, alimente cu mult zahăr și grăsimi nesănătoase), mamele care nu au o educație alimentară corespunzătoare le oferă chiar și copiilor foarte mici, în vârstă de 6 luni, astfel de alimente nocive, cu un conținut ridicat de zahăr și grăsimi.

De ce e important să i se creeze copilului obiceiuri alimentare sănătoase?

Cercetătorii afirmă că dacă medicii și asistentele le educă pe mame legat de alimentația sănătoasă la copii, femeile vor ține cont de recomandări în mare parte și copiii vor avea astfel șansa de a li se crea obiceiuri alimentare sănătoase, care să îi ajute să pornească bine în viață.

Acest lucru este dovedit de un studiu¹ randomizat, realizat de Universitatea Columbia din SUA și Universitatea Federală de Științe ale Sănătății din Brazilia în 31 de centre care oferă servicii de îngrijire primară pentru sugari și alte servicii de îngrijire primară pentru familiile cu venituri mici.

TESTARE PCR COVID-19

Intervenția a luat în calcul copiii născuți din mai 2008 până în februarie 2009 și a constat într-un program de instruire pentru îmbogățirea cunoștințelor lucrătorilor din domeniul asistenței medicale primare, centrat pe anumiți pași pentru hrănirea sănătoasă a copiilor de la naștere până la vârsta de doi ani.

Toate familiile au fost informate despre alimentele care nu ar trebui oferite copiilor cu vârsta sub 2 ani (adică fursecuri, bomboane, acadele, chipsuri, covrigei, băuturi răcoritoare și alte dulciuri) prin afișe puse în sălile de așteptare. Asistenții instruiți au făcut diverse măsurători, precum nivelul de creștere a copiilor, la vârsta de 6 luni, 12 luni, 3 ani și 6 ani la vizitele ulterioare la domiciliu. De asemenea, au fost înregistrate detalii despre tipurile de alimente consumate de copii, cantitățile oferite și metodele de preparare.

Aportul de energie la toate vârstele a fost mai mic în grupul de intervenție comparativ cu grupul de control, cu o diferență semnificativă statistic la vârsta de 3 ani. De asemenea, copiii din grupul de intervenție pentru crearea obiceiurilor alimentare sănătoase au avut, la vârsta de 3 ani, un consum mai mic de carbohidrați și grăsimi totale decât grupul de control, iar la vârsta de 6 ani s-a constatat că acumulaseră mai puțină grăsime corporală (aveau o circumferință mai mică a taliei și pliuri mai subțiri ale pielii).

Autorii studiului au constatat că aportul de energie în ambele grupuri a fost peste cerința pentru fiecare vârstă; totuși, aportul de energie în exces a fost mai mic în grupul de intervenție. Deși disparitatea a fost ușoară la început, mai spun savanții, pe termen lung, un consum de calorii mai mare sau mai mic în fiecare zi are efecte asupra greutății de-a lungul copilăriei.

Constatările au fost deosebit de izbitoare în ceea ce privește caloriile din fursecuri și ciocolată, surse importante de carbohidrați și grăsimi. În timpul instruirii lucrătorilor din domeniul sănătății, zahărul, dulciurile, băuturile răcoritoare, chipsurile, covrigeii, prăjiturile și alimentele ultraprocesate au fost accentuate ca fiind alimente nerecomandate celor mici, pe care mamele să evite a le oferi copiilor cu vârste până la 2 ani.

Cum spuneam, la vârsta de 6 ani, copiii din grupul de intervenție pentru obiceiuri alimentare sănătoase au avut mai puține grăsimi corporale, deși această diferență nu a fost reflectată în scorurile indicelui de masă corporală (IMC), o măsură care nu indică prea corect adipozitatea.

Oamenii de știință insistă pe rolul educativ al personalului medical în ceea ce privește alimentația sănătoasă la copii prin ajutarea mamelor să înțeleagă importanța acelor obiceiuri alimentare sănătoase pentru sănătatea viitoare a copiiilor. 

De asemenea, cercetătorii susțin intervențiile persoanelor publice cu notorietate, care pot impulsiona părinții și personalul didactic să fie mai atenți la alimentația sănătoasă la copii. Două exemple sunt Jamie Oliver în Anglia sau fosta Primă Doamnă Michelle Obama în SUA, care au făcut și fac în continuare eforturi pentru a îmbunătăți obiceiurile alimentare ale copiilor de vârstă școlară, ajutând astfel la lupta împotriva obezității.

Familiile nou-născuților trebuie să înțeleagă că practicile de hrănire la începutul vieții pot avea un impact semnificativ asupra sănătății viitoare a copiilor și că e important ca alimentația de pe parcursul copilăriei să fie reglată cu atenție.

Ce ar trebui să mănânce un bebeluș?

După naștere, e indicat ca micuțul să fie hrănit numai cu lapte, fie de la sân, fie din formulă. După vârsta de 6 luni, alături de lapte, bebelușul trebuie să primească treptat diverse alimente sănătoase și gătite adecvat pentru el.

Când începe să consume alimente solide, bebelușul nu are nevoie de 3 mese pe zi. Având în vedere că are stomacul mic, părinții trebuie să îi ofere cantități mici de alimente (doar câteva bucăți sau lingurițe de alimente), de obicei înainte de lapte. Cele mai indicate alimente sunt legumele și fructele fierte și pasate, cum ar fi păstârnac, broccoli, conopidă, spanac, cartof, morcov, măr sau pară. Piureul trebuie să fie răcit înainte de a fi oferit bebelușului. În mâncarea bebelușului nu se vor pune nici sare, nici zahăr, deoarece nu are nevoie de aceste ingrediente.

Treptat, copilului i se pot oferi și alimente precum orez fiert, brânză de vaci slabă cu fructe pasate, gălbenuș de ou fiert, iar după 8 luni bebelușul poate primi și piure de carne (fiartă sau preparată la cuptor fără sare) de pui ori de curcan. Atenție, șunca, crenvurștii și mezelurile nu sunt potrivite pentru copii!

După vârsta de un an, alimentația sănătoasă la copii cuprinde piureuri de legume (în care se amestecă și legume verzi precum spanacul sau salata verde), piure de linte, ouă fierte, banane, portocale, avocado, pește, lapte de vacă. În continuare e bine să nu se ofere copilului alimente foarte sărate, cu zahăr adăugat sau cu multe grăsimi nesănătoase. 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Wiley Online Library - Impact of promoting healthy infant feeding practices on energy intake and anthropometric measures of children up to 6 years of age: A randomised controlled trial
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/jhn.12881
1. Studiul „Impact of promoting healthy infant feeding practices on energy intake and anthropometric measures of children up to 6 years of age: A randomised controlled trial”, apărut în Journal of Human Nutrition and Dietetics, 2021; DOI: 10.1111/jhn.12881, autori: Caroline N. Sangalli et al.
NHS - Your baby's first solid foods 
https://www.nhs.uk/conditions/baby/weaning-and-feeding/babys-first-solid-foods/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0