Vitamina B3: Rolul si Beneficiile Vitaminei B3, Administrare

Vitamina B3 – informații generale

Rolul și beneficiile vitaminei B3 pentru organism

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

 

Vitamina B3 – informații generale

Vitamina B3, cunoscută sub denumirea de niacină, acid nicotinic, dar și vitamina PP – Pellagra Preventer, contribuie la procesarea grăsimilor din corp și susține procesele genetice. Vitamina B3 este utilizată în tratarea afecțiunilor cutanate – pelagra, dermatită, dar și în tratarea durerilor de cap, depresiilor, tulburărilor psihice, împotriva colesterolului crescut.

Ce este vitamina B3

Vitamina B3 este una dintre cele 8 vitamine hidrosolubile din complexul de vitamine B. Aceasta este foarte importantă pentru sănătatea digestivă, pielii, dar și pentru sănătatea psihică. Totodată, niacina susține funcțiile a peste 200 de enzime.

Proprietățile vitaminei B3

Vitamina B3 conține două substanțe chimice importante: acidul nicotinic și nicotinamida. Organismul metabolizează aceste substanțe și mai produce încă două în acest timp – NAD (n.r. nicotinamida adenin dinucleotida) și NADP (n.r. nicotinamida adenin dinucleotida fosfat). Acestea, la rândul lor, sunt importante pentru reglarea metabolismului, precum și pentru o serie de reacții chimice din organism.

Hidrosolubilitatea

Vitamina B3 este o vitamină hidrosolublă, ceea ce înseamnă că se dizolvă în apă, deci organismul nu o poate depozita. Organismul nu poate produce pe cont propriu niacina. De aceea, este foarte important să îi oferim acestuia aportul zilnic necesar de vitamina B3.

Rezistentă la căldură, aer și lumină

Vitamina B3 este una dintre vitaminele cu cea mai mare stabilitate. Aceasta este rezistentă la expunerea la căldură, lumină, aer, fiind totodată rezistentă și în mediu acid și alcalin.

Rolul și beneficiile vitaminei B3 pentru organism

Vitamina B3 este esențială pentru buna funcționare a organismului, susținând o serie de procese metabolice și reacții chimice. La fel ca toate vitaminele din complexul B, principalul rol al acestei vitamine este acela de a transforma alimentele consumate în energie, prin stimularea activității enzimatice.

Rolul vitaminei B3 în procesarea grăsimilor din organism

Niacina ajută organismul să proceseze grăsimile din organism, transformându-le în energie.

Diminuarea nivelului de colesterol

Vitamina B3 are abilitatea de a reduce nivelul de colesterol LDL (colesterolul "rău"), dar și pe cel de trigliceride din organism. Totodată, aceasta stimulează și creșterea nivelului de colesterol „bun” – HDL. De aceea, medicii prescriu adesea această vitamină în tratamentul pentru reducerea colesterolului.

Reglarea nivelului de zahăr în sânge

Niacina are abilitatea de a regla nivelul de zahăr din sânge, fiind eficientă în reducerea riscului de prediabet ori diabet.

Rolul vitaminei B3 în regenerarea mușchilor, nervilor, pielii și a ADN-ului

Niacina contribuie la multiplicarea celulară și la regenerarea ADN-ului. Această vitamină este, așadar, implicată în procesul de regenerare musculară, terminațiilor nervoase, precum și regenerarea pielii.

Ameliorarea și accelerarea vindecării unor afecțiuni dermatologice

Niacina are efecte benefice și asupra pielii, fie că este ingerată, fie că este aplicată la nivel cutanat. Vitamina B3 are capacitatea de a vindeca sau măcar ameliora afecțiuni dermatologice precum acneea ori rozaceea.

Mai mult decât atât, niacina poate elimina zonele pigmentate de la nivel cutanat și, totodată, poate reconstrui bariera protectoare de la nivelul pielii. Și ridurile fine sunt estompate de niacină, care sporește elasticitatea și fermitatea pielii.

Studiile făcute recent în domeniu arată că niacina poate avea efecte benefice asupra pacienților cu cancer de piele. Concret, această vitamină poate împiedică celulele să devină maligne.

 

Îmbunătățirea digestiei și ameliorarea durerilor ulceroase

Niacina contribuie la metabolizarea carbohidraților, grăsimilor și alcoolului, îmbunătățind astfel digestia. Lipsa niacinei poate cauza disconfort abdominal și constipație. Durerile ulceroase sunt și ele ameliorate de un aport mărit de niacină.

Rolul vitaminei B3 în tratarea depresiilor și restabilirea echilibrului psihic

Depresia este o tulburare psihică ce se manifestă prin tristețe accentuată, insomnii și probleme de concentrare. Vitamina B3 este folosită de unii pacienți pentru combaterea depresiei, însă nu exista încă studii care să confirme eficiența aportului mărit de niacină în combaterea depresiei. Este adevărat, însă, că deficitul de vitamină B3 poate cauza depresie și instabilitate psihică, de aceea se consideră că această vitamină poate fi folosită cu succes pentru restabilirea echilibrului psihic.

Ameliorarea migrenelor și stărilor de amețeală

Niacina poate fi folosită și pentru ameliorarea migrenelor, aceasta fiind o vitamină care determină dilatarea și relaxarea vaselor de sânge. Migrenele cauzează constricția acestor vase, de aceea vitamina B3 poate combate durerile de cap. Niacina este importantă și pentru menținerea clarității mintale. Deficitul de niacină este asociat cu ceață mentală, de aceea această vitamină poate fi folosită pentru sporirea capacităților mintale. Se fac încă studii pentru confirmarea acestor beneficii ale vitaminei B3.

Ameliorarea stărilor de insomnie

Niacina poate ameliora insomniile, prelungind somnul REM, adică somnul profund.

Ameliorarea convulsiilor

Vitamina B3 poate ameliora chiar și convulsiile. De aceea, persoanele care urmează un tratament pe bază de medicamente anticonvulsivante (n.r. antiepileptice) nu ar trebui să ia suplimente cu B3.

Rolul vitaminei B3 în tratarea cataractei

Pe de o parte, studiile arată că un aport sănătos de niacină poate reduce riscul de cataractă. Pe de altă parte, însă, dacă această afecțiune oculară s-a instalat deja, vitamina B3 îi poate încetini evoluția.

Ameliorarea simptomelor afecțiunilor osteoarticulare

Vitamina B3 reține calciul în oase, menținând astfel sistemul osos puternic. Afecțiunile osteoarticulare sunt ameliorate prin asigurarea aportului necesar de niacina.

Tratarea tulburărilor de gust și miros

Vitamina B3 combate respirația urât mirositoare, care poate afecta gustul. Totodată, și mirosul este intensificat în urma consumului de niacină.

Vitamina B3, sistemul nervos și tumorile sistemului nervos

Vitamina B3 este adesea recomandată în tratamentul pentru anxietate, depresie ori tulburări bipolare. Asta pentru că, adesea, deficitul de niacină este asociat cu asemenea tulburări mintale. Mai mult decât atât, niacina contribuie la formarea serotoninei, prin efectul pe care îl are asupra triptofanului.

O echipă de cercetători de la Universitatea Calgary din Canada a descoperit că o vitamină obișnuită ar putea ajuta la rezolvarea problemei în cazul tumorilor sistemului nervos. Glioblastoamele pot fi localizate oriunde în creier și nu se răspândesc în mod regulat în afara creierului. Simptomele frecvente ale pacienților cu glioblastom includ dureri de cap, convulsii, confuzie, pierderi de memorie, slăbiciune musculară, modificări vizuale, deficit de limbaj și modificări cognitive. Într-un studiu mai vechi publicat în Science Translational Medicine, cercetătorii au arătat că niacina, cunoscută și sub numele de vitamina B3, poate stimula celulele imune care sunt altfel compromise de tumorile cerebrale.

Boli cardiovasculare

Medicamentele cu statine au devenit tratamentul de elecție pentru hiperlipidemie și scăderea riscurilor de boli cardiovasculare aterosclerotice. Din acest motiv, studiile clinice ale acidului nicotinic din ultimele decenii au examinat dacă acesta oferă vreo protecție cardiovasculară suplimentară persoanelor care iau statine.

În cel mai mare studiu clinic internațional, multicentric, cu acid nicotinic până în prezent, 25.673 de adulți cu vârsta cuprinsă între 50-80 de ani (83% bărbați) cu boli cardiovasculare care luau o statină au fost randomizați să ia 2 g/zi de acid nicotinic cu eliberare prelungită medicamente pentru a reduce efectul de înroșire a acidului nicotinic și, prin urmare, pentru a îmbunătăți complianța tratamentului sau un placebo timp de 4 ani.

Grupul care a luat acid nicotinic a avut o reducere medie a colesterolului LDL (de 10 mg/dl) și a trigliceridelor (de 33 mg/dl) și o creștere a colesterolului HDL (de 6 mg/dl), dar acest grup nu a avut o reducere semnificativă a ratelor de evenimente vasculare majore comparativ cu grupul placebo (doar statine). În plus, grupul care a luat acid nicotinic a avut un risc semnificativ mai mare de diabet, dispepsie gastro-intestinală, diaree, ulcerații, evenimente hemoragice în intestin și creier și erupții cutanate și ulcerații. 

O revizuire din 2018 a trei studii controlate randomizate cu 29.195 de pacienți a constatat că mortalitatea de orice cauză a crescut cu 10% mai mult la cei care au luat 1 până la 3 g/zi de acid nicotinic cu eliberare prelungită în plus față de un medicament cu statine decât pacienții care au luat doar statine 1.

În ghidurile lor pentru scăderea nivelului de colesterol din sânge, Colegiul American de Cardiologie și Asociația Americană a Inimii recomandă că terapiile fără statine nu oferă beneficii de reducere a riscului de boli cardiovasculare aterosclerotice care depășesc potențialele daune ale acestora efecte adverse.

Când se discută despre utilizarea suplimentelor de acid nicotinic pentru a reduce riscul de hiperlipidemie (de exemplu, la pacienții care nu pot tolera medicamentele cu statine), cele două societăți profesionale recomandă pacienților să ia suplimente de acid nicotinic cu eliberare prelungită de 500 mg/zi și să crească doza la maxim 2000 mg/zi timp de 4 până la 8 săptămâni. Specialiștii spun că deși niacina poate fi utilă în unele cazuri de hipertrigliceridemie severă, are doar efecte ușoare de scădere a LDL. Prin urmare, societățile nu recomandă utilizarea acestuia ca un medicament suplimentar la terapia cu statine.

În general, dovezile indică faptul că suplimentarea cu acid nicotinic îmbunătățește profilurile lipidelor din sânge, dar nu are efecte semnificative asupra riscului de evenimente cardiovasculare. Deși acidul nicotinic este un nutrient, dacă se iau doze foarte mari (mii de mg) pentru tratarea hiperlipidemiilor, suplimentul este utilizat ca medicament. Astfel de doze trebuie luate numai cu aprobarea și supravegherea medicală.

Administrarea vitaminei B3

Organismul nu are abilitatea de a produce, dar nici de a stoca vitamina B3, de aceea e important ca prin alimentație sau suplimente să oferim aportul necesar pentru a preveni deficitul. Întrucât excesul de vitamina B3 este eliminat prin urină, nu există riscuri cu privire la aportul mărit.

Surse de vitamina B3

Niacina poate ajunge în organism fie din sursele alimentare, fie sub formă de supliment pe bază de vitamina B3.

Alimente de origine vegetală ce conțin vitamina B3

Printre alimentele de origine vegetală cu un conținut ridicat de vitamina B3 se numără:
• semințele de dovleac
• arahidele
• fasolea
• migdalele
• ciupercile
• bananele
• orez negru

Întrucât niacina se regăsește preponderent în alimentele de origine animală, persoanele care adoptă o dietă vegetariană trebuie să se asigure că oferă organismului doza zilnică necesară de vitamina B3. În acest sens, vegetarienii ar putea apela la suplimentele cu niacina.

Alimente de origine animală ce conțin vitamina B3

Alimentele de origine animală au un conținut bogat de vitamina B3. Printre sursele alimentare de origine animală care au o concentrație mare de niacină se numără și:
• ficatul (de curcan, de porc, de pui, de vită)
• carnea de pui
• carnea de curcan
• tonul
• macroul
• sardinele în ulei
• ouăle
• brânza cottage
• brânză (gouda, mozzarella, telemea, brie)
• laptele

Niacina este indispensabilă pentru buna funcționare a organismului. Dacă suferi de deficit de vitamina B3 ori de afecțiuni care pot fi ameliorate prin mărirea aportului de niacină, medicul va recomanda suplimentele alimentare. De pildă, persoanele care au colesterolul mare și sunt expuse riscului cardiovascular pot lua suplimente cu niacină pentru reducerea colesterolului. Niacina se găsește atât sub formă de tablete și capsule, cât și sub formă de fiole de vitamina B3.

Manifestari ale carenței de vitamina B3

Carența de vitamina B3 este destul de rară. Persoanele alcoolice au de-a face, în general, cu acest deficit, însă și adepții unei diete vegetariene se află în categoria cu risc crescut de deficit de niacină. Deficitul de niacină se manifestă printr-o serie de simptome fizice și psihice, însă pacientul și medicul acestuia trebuie să fie foarte vigilenți pentru a depista această carență.

Carența de vitamina B3 este destul de rară. Persoanele alcoolice au de-a face, în general, cu acest deficit, însă și adepții unei diete vegetariene se află în categoria cu risc crescut de deficit de niacină. Deficitul de niacină se manifestă printr-o serie de simptome fizice și psihice, însă pacientul și medicul acestuia trebuie să fie foarte vigilenți pentru a depista această carență.

Oboseala și slăbiciunile musculare

Oboseala și slăbiciunea musculară sunt cele mai frecvente manifestări ale lipsei de vitamina B3.

Reducerea apetitului și scăderea în greutate

Pierderea în greutate, asociată cu reducerea apetitului, apare de asemenea în urma instalării deficitului de vitamina B3.

Problemele digestive

Deficitul de vitamina B3 poate cauza și probleme digestive. În cazuri grave, carența de niacină poate determina apariția bolii pelagra – afecțiune care se manifestă prin demență, diaree și dermatită. În cazuri avansate, pelagra poate fi fatală.

Stările depresive și de nervozitate

Toate vitaminele din complexul de vitamine B sunt asociate cu sănătatea psihică. Lipsa vitaminei B3 din organism poate avea ca efect secundar și instalarea unor stări depresive, precum și starea de nervozitate accentuată.

Afecțiuni dermatologice

Pielea are și ea de suferit de pe urma deficitului de vitamina B3. Dermatita este, de pildă, favorizata de lipsa de niacină. Totodată, și aftele de la nivelul mucoasei bucale apar pe fondul aportului insuficient de vitamina B3.

Cauze ale deficitului de vitamina B3

Deficitul de vitamina B3 este destul de rar, asta pentru că aceasta se regăsește într-o serie de alimente la îndemână. Sunt, însă, și factori care favorizează lipsa de vitamina B3. Acest deficit este identificat în urma unor analize de sânge.

Consumul redus de proteine

Consumul redus de proteine animale, de pildă, poate cauza deficit de niacină. Asta pentru că această vitamină se regăsește, în general, în produsele de origine animală – carne, produse lactate, ouă.

Stresul

Nu există o dovadă științifică a faptului că stresul poate afecta nivelul de niacină din organism, însă unii specialiști au asemenea bănuieli.

Traumele fizice

Traumele fizice sunt, uneori, asociate cu lipsa de vitamina B3. E nevoie însă de studii suplimentare pe această temă.

Deficitul de vitamina B6 sau B12

Deficitul de vitamina B6/ vitamina B12 poate contribui la instalarea deficitului de niacină. Pe de o parte, vitamina B6 este necesară pentru ca triptofanul să fie transformat în vitamina B3, ceea ce înseamnă că dacă vitamina B6 lipsește, triptofanul nu mai devine niacină. Pe de altă parte, însă, lipsa vitaminei B12 din organism poate stimula eliminarea vitaminei B3 prin urină.

Afecțiunile intestinale

Afecțiunile intestinale pot fi și ele o cauză a instalării deficitului de niacină. Asta pentru că este afectată capacitatea organismului de a absorbi vitaminele din intestine. Colita ulcerativă, diareea cronică, boala Crohn și sindromul de colon iritabil sunt afecțiuni care măresc riscul de deficit de vitamina B3.

Grupuri cu risc de deficiență

Diete restrictive. Persoanele a căror dietă este limitată atât în varietatea, cât și în cantitatea de alimente, cum ar fi cei care trăiesc în sărăcie sau care sunt foarte bolnavi și nu pot avea o dietă echilibrată, prezintă un risc crescut de a dezvolta deficit de vitamina B3.  

Alcoolism cronic. Absorbția mai multor nutrienți, în special vitaminele solubile în apă, inclusiv vitamine din complexul B, este scăzută odată cu consumul excesiv de alcool.

Sindromul carcinoid. Aceasta este o boală a celulelor canceroase cu creștere lentă din intestin care eliberează o substanță chimică numită serotonină. Sindromul face ca triptofanul din dietă să fie convertit în serotonină mai degrabă decât în niacină, ceea ce crește riscul de scădere a niacinei.
 
Boala Hartnup. Boala Hartnup este o tulburare genetică rară care implică procesele de transport renal, intestinal și celular pentru mai mulți aminoacizi, inclusiv triptofan. Boala interferează cu absorbția triptofanului în intestinul subțire și crește pierderea acestuia în urină prin rinichi. Prin urmare, organismul are mai puțin triptofan disponibil pentru a se transforma în niacină.

Efectele supradozării de vitamina B3

Doza zilnică recomandată de vitamina B3 diferă în funcție de vârstă, sexul, precum și starea de sănătate a pacientului. Pentru adulții sănătoși, doza zilnică recomandată este de 14-16 miligrame de niacină pe zi.

Dacă se depășește cantitatea de 1-2 grame de niacină pe zi, vorbim deja despre supradoză. Supradoza poate avea o serie de efecte nedorite. La începerea curei cu vitamina B3, chiar dacă nu se administrează o supradoză, organismul poate manifesta o serie de reacții, până când se obișnuiește cu niacina în doze mai mari. Cel mai frecvent simptom este bufeul, care apare după ingerarea primelor doze de niacina. 

Niacina determină vasodilatația vaselor mici de sânge subcutanate mediată de prostaglandina D2, ducând la înroșirea cutanată, însoțită de o senzație neplăcută de prurit și căldură. Înroșirea severă poate duce la hipotensiune arterială și amețeli.  

Pacienții trebuie să evite dușurile fierbinți imediat după ce își iau doza de niacină și, dacă este necesar, este util un pretratament cu acid acetilsalicilic

Toxicitatea vitaminei B3

Toxicitatea la consumul de alimente care conțin niacină este rară, dar poate apărea în urma utilizării pe termen lung a suplimentelor în doze mari. O înroșire a pielii cu mâncărime sau furnicături pe față, brațe și piept este un semn comun.

Alte semne ale toxicității la niacină sunt:

  • Ameţeală
  • Tensiune arterială scăzută
  • Oboseală
  • Durere de cap
  • Stomac deranjat
  • Greaţă
  • Vedere încețoșată

Reacții alergice

Reacțiile alergice la nivel cutanat apar adesea din cauza supradozei de vitamina B3. Pielea poate căpăta o nuanță roșie și pot apărea și iritațiile cutanate.

Intoleranța la glucoză

Toleranța alterată la glucoză, specifică prediabetului, poate fi și o consecință a administrării unei doze prea mari de niacină.

Afecțiuni hepatice

Complicațiile hepatice apar și ele pe fondul unei supradoze de niacină. Acesta este unul dintre riscurile la care se expune pacientul care își tratează colesterolul mărit prin suplimente cu vitamina B3.

Doza zilnică recomandată de vitamina B3

Doza zilnică de vitamina B3 recomandată în funcție de vârstă:

  • Copii: 2-16 miligrame/zi, în funcție de vârstă și de motivul pentru care este administrată
  • Bărbați: 16 mg/ zi
  • Femei: 14 mg/ zi
  • Femei însărcinate: 18 mg/ zi – acestea trebuie să ia suplimente cu niacină numai la recomandarea medicului.
  • Femei care alăptează: 17 mg/ zi – acestea trebuie să ia suplimente cu niacină numai la recomandarea medicului.

Doza maximă admisă de niacină pentru un adult este de 35 mg/ zi.

Absorbția, metabolizarea și eliminarea vitaminei B3 în organism

După ingerare, vitamina B3 este absorbită în stomac, dar și în intestinul subțire. După metabolizare, o parte din aceasta se transformă în acid nicotinic, dar și în nicotinamidă. Vitamina B3 este hidrosolubilă, ceea ce înseamnă că aceasta nu poate fi depozitată pentru utilizarea ulterioară. Excesul de vitamina B3 este, așadar, eliminat prin intermediul aparatului urinar.

Interacțiunea vitaminei B3 cu alte vitamine și medicamente

Înainte de a lua suplimente cu vitamina B3, discută cu medicul tău, mai ales dacă urmezi un tratament pentru o afecțiune cronică sau iei deja alte vitamine. Niacina poate interacționa cu medicamentele pentru diabet, cu anticoagulantele, antiepilepticele, cu medicamentele hormonale pentru tiroidă, cu unele antibiotice, precum și cu suplimentele pe bază de antioxidanți ori ginkgo biloba.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Library of Medicine - Vitamin B3
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK526107/
National Institute of Health - Niacin
https://ods.od.nih.gov/factsheets/Niacin-HealthProfessional/
1 Studiul „Supplemental vitamins and minerals for CVD prevention and treatment”. Journal of the American College of Cardiology 2018;71:2570-84., Jenkins DJA, Spence JD, Giovannucci EL, Kim Y, Josse R, Vieth R, et al. 
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29852980/
 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0