Ameteala si varsaturile - cand apar impreuna

1. Ce este amețeala?
2. Ce sunt vărsăturile?
3. De ce apar împreună amețeala și vărsăturilor
a. Neurită vestibulară
b. Vertijul paroxistic poziţional benign (VPPB)
c. Boala Ménière
d. Migrena vestibulară
e. Tulburări ale sistemului nervos central
f. Atacul de panică/ anxietatea
g. Infecțiile
h. Răul de mișcare
i. Sarcina
j. Anumite tratamente medicamentoase
k. Nivelul scăzut de zahăr din sânge
l. Infarctul
m. Vertijul
n. Consumul de alcool
o. Tumoarea pe creier
p. Afecțiunile hepatice
4. Diferența dintre ameteala și vertij
5. Cum se pune diagnosticul
6. Opțiuni de tratament în amețeală și vărsături
7. Când să consulți un specialist
8. Cum poți ameliora greața și vărsăturile

Rezumat: Te întrebi de ce amețeala și vărsăturile apar simultan și dacă ar trebui să te îngrijoreze? În multe cazuri, această combinație este legată de probleme ale urechii interne, migrene sau infecții, dar poate semnala și afecțiuni mai serioase, precum tulburări neurologice sau cardiovasculare. Amețeala descrie o senzație de pierdere a echilibrului, iar vărsăturile sunt un răspuns al organismului la disconfortul intens. Deși de cele mai multe ori cauza este benignă, există situații în care aceste simptome necesită evaluare medicală rapidă. În acest articol vei afla când sunt normale, când sunt periculoase și ce trebuie să faci.

1. Ce este amețeala?

Amețeala cuprinde mai multe senzații diferite. Oamenii o descriu adesea ca o senzație de amețeală, leșin, instabilitate sau ca și cum camera s-ar învârti - o senzație cunoscută tehnic sub numele de vertij.

Din punct de vedere medical, ameteala poate fi împărțită în patru categorii principale: vertij (o falsă senzație de mișcare), presincopă (o senzație de leșin iminent), dezechilibru (dezechilibru) și amețeală nespecifică (o senzație generală de rău sau confuzie). Aceste senzații provin din perturbări ale sistemelor de echilibru ale organismului, care implică urechea internă (sistemul vestibular), ochii, mușchii, articulațiile și creierul.

Sistemul vestibular din urechea internă joacă un rol crucial în menținerea simțului echilibrului și a orientării spațiale. Orice perturbare a acestui sistem - fie din cauza unei infecții, inflamații sau leziuni - poate duce la amețeli.

2. Ce sunt vărsăturile?

Vărsăturile sunt un reflex complex care implică sistemul nervos central, tractul gastrointestinal și sistemul nervos autonom. Este adesea un răspuns protector, declanșat atunci când organismul detectează substanțe nocive sau iritanți.

Deși vărsăturile ocazionale pot fi cauzate de probleme obișnuite precum intoxicația alimentară sau răul de mișcare, vărsăturile frecvente sau severe, mai ales dacă apar împreună cu amețeli, ar putea indica o problemă de sănătate mai serioasă.

Când cauza este vestibulară (legată de urechea internă), vărsăturile coincid de obicei cu vertij intens sau greață indusă de mișcare, motiv pentru care aceste două simptome apar frecvent împreună.

Recomandările Experților DOC

3. De ce apar împreună ameteala și vărsăturilor

Apariția simultană a amețelilor și vărsăturilor indică de obicei afecțiuni care perturbă urechea internă sau afectează sistemul nervos central. Aceste sisteme sunt responsabile pentru menținerea echilibrului și coordonarea răspunsului organismului la mișcare și orientare spațială.

a. Neurită vestibulară

Neurita vestibulara este de obicei cauzată de o infecție virală care inflamează nervul vestibular, care leagă urechea internă de creier. Această afecțiune provoacă un vertij brusc și sever, care durează adesea câteva zile și este de obicei însoțită de greață și vărsături. Persoanele afectate pot întâmpina dificultăți în a sta în picioare sau a merge din cauza tulburărilor de echilibru. Spre deosebire de alte tulburări vestibulare, neurita vestibulară nu afectează de obicei auzul.

O analiză din 2020 din Frontiers in Neurology confirmă că neurita vestibulară este una dintre principalele cauze ale sindromului vestibular acut (AVS), în special la adulții mai tineri, iar terapia de reabilitare vestibulară joacă un rol crucial în recuperare.

b. Vertijul paroxistic poziţional benign (VPPB)

Vertijul paroxistic poziţional benign este una dintre cele mai frecvente cauze ale vertijului și este deosebit de răspândit la adulții în vârstă. Se întâmplă atunci când mici cristale de carbonat de calciu, cunoscute drept otoconii, se detașează din locul lor obișnuit din utriculă și se mută într-unul dintre canalele semicirculare ale urechii interne.

Acest lucru perturbă mișcarea normală a fluidelor și face ca creierul să primească semnale false despre mișcarea capului.

Vertijul paroxistic poziţional benign are ca rezultat episoade scurte, dar intense, declanșate de obicei de schimbări ale poziției capului, cum ar fi rostogolirea în pat, aplecarea sau privirea în sus. Aceste episoade pot provoca greață severă și vărsături ocazionale. Potrivit specialiștilor, vertijul paroxistic poziţional benign poate fi diagnosticat cu precizie cu manevra Dix-Hallpike și tratat eficient cu tehnici de repoziționare a canaliculelor, cum ar fi manevra Epley.

c. Boala Ménière

Boala Ménière este o afecțiune cronică a urechii interne care duce la acumularea anormală de lichide, provocând modificări de presiune și perturbarea echilibrului și a auzului. Pacienții prezintă adesea episoade de vertij care durează câteva ore, însoțite de tinitus (țiuituri în urechi), o senzație de plenitudine sau presiune în ureche și pierderea progresivă a auzului. Greața și vărsăturile sunt frecvente în timpul episoadelor acute din cauza severității vertijului.

Studii recente sugerează că, deși cauza sindromului Ménière nu este pe deplin înțeleasă, este probabil multifactorială, implicând predispoziție genetică, răspuns imun și anomalii vasculare.

d. Migrena vestibulară

Migrena vestibulară este o afecțiune din ce în ce mai recunoscută care combină simptomele migrenei tradiționale cu disfuncția vestibulară. Episoadele de vertij pot apărea cu sau fără dureri de cap și pot include tulburări de vedere, fotofobie (sensibilitate la lumină), fonofobie (sensibilitate la sunet) și sensibilitate la mișcare. Greața și vărsăturile sunt frecvente în timpul acestor episoade.

e. Tulburări ale sistemului nervos central

Cauze grave, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale cerebeloase, tumorile cerebrale sau scleroza multiplă (SM), trebuie, de asemenea, luate în considerare atunci când amețelile și vărsăturile apar împreună. Aceste afecțiuni se prezintă adesea cu simptome suplimentare, cum ar fi slăbiciunea membrelor, modificări ale vederii și tulburări de vorbire.

Un studiu din 2024 publicat în The Journal of Laryngology & Otology a subliniat necesitatea detectării precoce a cauzelor centrale ale vertijului pentru a îmbunătăți rezultatele și a evita diagnosticele greșite, în special în situații de urgență.

f. Atacul de panică/ anxietatea

Anxietatea generalizată poate cauza senzație de vertij, amețeli, greață și alte simptome. În timpul unui atac de panică, simptomele pot lua amploare, iar pacientul poate chiar să vomite pe fondul acestei tulburări. La pacientul anxios, de regulă amețelile apar că prim simptom, iar abia apoi vărsăturile.

g. Infecțiile

Gastroenteritele pot avea, de asemenea, manifestări care să includă amețelile și vărsăturile. Infecția cu virusuri precum rotavirusul ori cu bacterii precum Salmonella se poate manifesta prin asocierea acestor simptome. În această situație, mai întâi apar vărsăturile, iar pe fondul deshidratării provocate de acestea apare și amețeală.

h. Răul de mișcare

Deplasarea cu mijloacele de transport precum mașină, avionul sau barca poate cauza, la unele persoane, rău de mișcare. Răul de mișcare se manifestă prin simptome precum: durere de cap, amețeli și greață sau vărsături. După ce vomită, persoana care suferă de rău de mișcare se poate simți mai bine.

Pentru a preveni răul de mișcare, discută cu medicul despre ce medicamente ai putea să iei înainte de a călători cu avionul, mașina sau barca. Evită mesele copioase înainte de drum și bea multă apă în timpul călătoriei. Stai lângă fereastră și privește în depărtare.

i. Sarcina

Hormonii eliberați în organism în timpul sarcinii pot cauza simptome precum amețelile și vărsăturile, mai ales în primele trei luni. În general, aceste simptome apar la femeia însărcinată în anumite momente precum: dimineața, pe stomacul gol, în urma expunerii la anumite mirosuri sau în urma consumului unor alimente.

j. Inflamație/ infecție la nivelul urechii interne

Urechea internă este cea responsabilă cu menținerea echilibrului. Atunci când urechea internă e afectată de o afecțiune, poate apărea senzația de pierdere a echilibrului, care se manifestă prin amețeli. Amețelile puternice pot provoca vărsături.

k. Anumite tratamente medicamentoase

Unele tratamente pot avea că reacții adverse amețelile și vărsăturile. Iată câteva exemple de asemenea medicamente: sedativele, medicamentele folosite în timpul chimioterapiei sau antidepresivele.

l. Nivelul scăzut de zahăr din sânge

Zahărul (glucoza) este principala sursă de combustibil a corpului tău. Când glicemia scade prea mult, te vei simți amețit și cu senzație de greață. Scăderea zahărului din sânge sau hipoglicemia este frecventă la persoanele care iau medicamente pentru diabet.

Alte simptome ale glicemiei scăzute sunt:

Transpiraţie
Tremor
Piele palidă
Durere de cap
Confuzie

Sună-ți medicul sau la 112 dacă glicemia nu crește după ce mănânci ceva dulce.

m. Infarctul

Un atac de cord are loc atunci când un cheag blochează fluxul de sânge către inimă. Lipsa sângelui bogat în oxigen și nutrienți poate afecta mușchiul inimii. Amețelile și greața pot fi simptome ale unui infarct.

Aceasta este o urgență medicală care necesită un tratament rapid.

n. Vertijul

Vertijul este senzația că te învârți sau că te miști când stai nemișcat. O problemă cu partea urechii interne care menține corpul echilibrat cauzează acest simptom. Dacă ai vertij, este posibil să ai probleme cu menținerea echilibrului și să vomiți.

Vertijul dispare uneori de la sine. Dacă nu, medicul va trata cauza problemei. Dacă amețelile sunt severe, mergi de urgență la medic, mai ales dacă te confrunți și cu:

Durere de cap intensă, durere în piept, dificultăți de respirație, bătăi rapide ale inimii sau vedere dublă
Nu-ți mai simți brațele sau picioarele
Ai probleme cu mersul
Ai convulsii
Ai febră

o. Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool te poate face să te simți amețit și chiar să vomiți. Motivul pentru care te simți amețit este că alcoolul îți subțiază sângele, ceea ce schimbă echilibrul lichidului din urechea internă. Iar amețelile te pot face să te confrunți cu greață.

STUDIU SCLEROZĂ SISTEMICĂ (SCLERODERMIE)

p. Tumoarea pe creier

Mergi la medic de urgență dacă te confrunți cu:

Dureri de cap severe
Pierderea vederii, vedere încețoșată sau vedere dublă
Convulsii pentru prima dată în viața ta

r. Afecțiunile hepatice

Ficatul acționează ca sistemul de detoxifiere al organismului. Dacă ficatul nu funcționează corespunzător, te poți confrunta cu amețeli sau vărsături. Problemele hepatice pot provoca, de asemenea, urină foarte închisă la culoare, durere intensă în partea dreaptă sus a corpului și piele și ochi galbeni.

Uneori, un calcul biliar poate bloca un canal biliar, provocând probleme hepatice. Dacă organismul poate trece de calculul biliar, simptomele pot dispărea brusc de la sine. Dacă calculul biliar nu poate trece, simptomele tind să devină progresiv mai intense.

4. Diferența dintre ameteala și vertij

Este important să înțelegem că nu toate amețelile sunt la fel. Există o diferență clară între amețeala obișnuită și vertij.

Amețeala simplă poate însemna o stare de slăbiciune sau instabilitate, fără senzația de rotație. În schimb, vertijul este caracterizat de iluzia mișcării, ca și cum camera s-ar învârti în jurul tău.

O comparație utilă este următoarea:

Amețeala obișnuită este ca și cum ai sta pe un teren instabil.
Vertijul este ca și cum ai fi într-un carusel care nu se oprește.
Vertijul este mult mai probabil să fie însoțit de greață și vărsături, deoarece stimulează puternic sistemul vestibular.

5. Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul corect necesită o evaluare medicală atentă, care include:

discuția cu pacientul despre simptome
examinarea clinică
teste de echilibru și auz
analize de sânge sau investigații imagistice

Medicul încearcă să identifice cauza exactă, deoarece amețeala și vărsăturile sunt simptome, nu boli în sine.

6. Opțiuni de tratament în amețeală și vărsături

Tratamentul depinde de cauza simptomelor. În cazul afecțiunilor urechii interne, pot fi utile exercițiile de reabilitare vestibulară, care ajută creierul să se adapteze.

În alte situații, tratamentul poate include:

medicamente antiemetice (pentru vărsături)
hidratare corespunzătoare
tratamentul afecțiunii de bază (migrenă, infecție etc.)

Pentru cazurile ușoare, odihna și evitarea mișcărilor bruște pot reduce simptomele.

7.Când să consulți un specialist

Este recomandat să mergi la medic dacă:

simptomele persistă mai mult de câteva zile
episoadele sunt frecvente sau severe
apar și alte simptome îngrijorătoare
amețeala afectează activitățile zilnice

Consultul poate fi făcut la medicul de familie, neurolog sau ORL-ist, în funcție de simptome.

8. Cum poți ameliora greața și vărsăturile

Poți face câteva lucruri simple și la îndemână pentru a ameliora greața și vărsăturile, însă nu este obligatoriu să funcționeze:

Administrează un medicament antivomitiv, precum sunt acestea;

Întinde-te în pat, într-o camera răcoroasă – dacă simți că îți face bine, pune-ți o compresă rece pe frunte și una pe abdomen.
Bea un ceai din plante.
Adoptă o dietă pe baza de lichide până când te refaci - consumă așadar supe, sucuri și ceaiuri din belșug. Când simți că organismul îți permite să consumi alimente solide, alege pâinea prăjită, biscuiții și fulgii de ovăz.
Evită deshidratarea consumând suficiente lichide.
Evită expunerea la stimuli ce pot declanșa simptomele neplăcute – nu te expune la lumini puternice, la mirosuri intense (parfum, fum de țigară), nu sta în încăperi aglomerate, nu te expune la temperaturi mari.
Nu te ridica brusc din pat sau de pe scaun, întrucât mișcările bruște pot declanșa simptomele.

Concluzii și recomandări finale

Amețeala și vărsăturile sunt simptome frecvente care pot avea cauze variate, de la probleme minore până la afecțiuni serioase. În cele mai multe cazuri, ele sunt legate de sistemul vestibular sau de factori temporari, precum infecțiile sau deshidratarea.

Totuși, este important să nu ignori aceste simptome, mai ales dacă sunt intense sau apar brusc. Observarea atentă a contextului în care apar și a simptomelor asociate poate face diferența între o situație banală și una care necesită intervenție medicală.

Recapitulare a principalelor puncte

Amețeala și vărsăturile apar frecvent împreună din cauza legăturii dintre sistemul vestibular și cel digestiv. Cele mai comune cauze includ afecțiuni ale urechii interne, migrene și infecții. În unele cazuri, ele pot semnala probleme grave, precum accidentul vascular cerebral. Diferențierea între amețeală și vertij este importantă pentru diagnostic. Consultul medical este necesar atunci când simptomele sunt severe, persistente sau însoțite de alte semne alarmante.

Q&A: Întrebări și răspunsuri

Întrebare: De ce amețeala este însoțită de vărsături?
Răspuns: Pentru că sistemul vestibular și cel digestiv sunt interconectate, iar o perturbare a echilibrului poate declanșa reflexul de vomă.

Întrebare: Este normal să vomiți când ai vertij?
Răspuns: Da, vertijul intens stimulează puternic sistemul vestibular și poate provoca greață și vărsături.

Întrebare: Când amețeala și vărsăturile sunt semn de AVC?
Răspuns: Atunci când apar brusc și sunt însoțite de simptome precum slăbiciune, dificultăți de vorbire sau vedere.

Întrebare: Ce să faci când ai amețeală și greață?
Răspuns: Odihnește-te, evită mișcările bruște, hidratează-te și consultă un medic dacă simptomele persistă.

Întrebare: Cât durează amețeala asociată cu vărsături?
Răspuns: Depinde de cauză; poate dura de la câteva minute la câteva zile, mai ales în afecțiunile urechii interne.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Diabetes Association - Hypoglycemia
https://www.diabetes.org/healthy-living/medication-treatments/blood-glucose-testing-and-control/hypoglycemia
American Migraine Foundation -Headache 'Red Flags': When to See Your Doctor."
https://americanheadachesociety.org/news/red-flags-in-headache-what-if-it-isnt-migraine/
Studiul „When the Room Is Spinning: Experience of Vestibular Neuritis by a Neurotologist”, Front. Neurol., 03 March 2020, Sec. Neuro-Otology, autori: Ji-Soo Kim
https://www.frontiersin.org/journals/neurology/articles/10.3389/fneur.2020.00157/full
National Library of Medicine - Benign Paroxysmal Positional Vertigo
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470308/
National Library of Medicine - Meniere Disease
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK536955/
Studiul „Modernising vestibular assessment”, Amy Lennox-Bowley, Soumit Dasgupta, 2024
https://www.cambridge.org/core/journals/journal-of-laryngology-and-otology/article/modernising-vestibular-assessment/D6C3AEE353FF158AA2C307908EA20A51