Cataracta: Simptome, Factori de risc & Tratament | Doc.ro

Despre cataracta

  a. Anatomia ochiului
  b. Ce este cataracta
  c. Simptomele cataractei
  d. Tipuri de cataractă
  e. Cauzele cataractei
  f. Factorii de risc ai cataractei
  g. Diagnosticarea cataractei
  h. Evoluția cataractei
  i. Riscurile cataractei netratate

Cum se trateazăacataracta

  a. Solutii nechirurgicale recomandate în stadiile incipiente ale cataractei
  b. Proceduri chirurgicale pentru cataractă
  c. Tipuri de cristalin artificial
  d. Posibile complicații operatorii și post-operatorii
  e. Indicații post-operatorii după intervenția pentru cataractă

Prevenire cataracă

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
 

Despre cataractă

Cataracta reprezintă o încețoșare a cristalinului ochiului, cristalin care în mod normal este transparent. Pentru persoanele care suferă de cataractă, vederea unui obiect printr-un cristalin opac este că atunci când cineva se uită printr-o fereastră care a înghețat, care pare acoperită cu un fel de ceață. Vederea încețoșată cauzată de cataractă înseamnă că persoanei îi este mai dificil să citească, să conducă mașina (în special noaptea) sau să vadă expresia feței unui prieten.

O structură transparentă, precum o lentilă, este cristalinul și el este cel care lasă lumina să pătrundă în ochi, având un rol foarte important în acest sens. În mod normal, cristalinul este transparent, iar pe măsură ce înaintăm în vârstă, el devine opac. Cataracta este acea zona încețoșată care se formează în această lentilă, numită cristalin.

Cataracta, spun medicii, reprezintă, pe scurt, opacifierea sau albirea cristalinului, lucru care se traduce prin scăderea acuității vizuale. Cataracta este principala cauză a pierderii vederii la persoanele de peste 40 de ani, însă intervenția chirurgicală pentru corectarea acestei opacifieri a devenit o operațiune de rutină în zilele noastre. Chiar și așa, este important să recunoaștem semnele cataractei.

Anatomia ochiului

Înțelegerea anatomiei ochiului este esențială pentru a înțelege cataracta, cum și de ce cataracta afectează vederea, cât și operația de cataracta în sine. Deși ochiul este relativ mic în comparație cu majoritatea organelor din corpul uman, el are multe părți anatomice distincte și toate acestea contribuie, într-un fel sau altul, la faptul că o persoană are o vedere normală.

Cristalinul este una dintre structurile importante ale ochiului. El funcționează ca o lentilă, razele de lumină captate de această structură suferă în ochi trei refracții, iar două dintre ele au loc în cristalin. Un cristalin normal este transparent la naștere. El funcționează ca o a doua suprafață de refracție în ochi (prima suprafață de refracție este corneea). La fel ca aceasta (corneea) sau la fel ca lentilele ochelarilor tăi de vedere, cristalinul trebuie să fie transparent pentru a avea o vedere normală. Prin faptul că își schimbă forma, cristalinul permite acomodarea vederii (la distanța sau când privești de aproape).

Acomodarea este procesul de concentrare de la distanță la aproape și la toate distanțele între cele două. Ochiul își pierde capacitatea de a acomoda vederea pe măsură ce înaintăm în vârstă, tocmai din acest motiv cei mai mulți oameni au nevoie de ochelari pentru citit în jurul vârstei de 40 de ani. Opacifierea cristalinului reprezintă o boală care se numește cataractă. Din fericire, această boală se tratează prin operație.

Când o persoană are cataracta și privește un obiect printr-un cristalin opac, acțiunea este similară cu privitul printr-o fereastră murdară. Spre deosebire de o fereastră murdară, însă, cataracta nu poate fi curățată, însă medicul chirurg poate corecta această problemă.

Ce este cataracta

Cataracta este o boală de ochi, cu opacifierea cristalinului, care poate duce la orbirea totală sau parțială a persoanei. În această boală, cristalinul (care este o lentila transparentă din structura ochiului) devine opac sau încețoșat, cauzând o scădere a calității vederii. Cristalinul este o parte a ochiului care, în mod normal, este transparentă. Cristalinul concentrează razele de lumină care intră în ochi pe retină, un țesut sensibil la lumina din spatele ochiului.

Pentru a obține o imagine clară pe retină, porțiunile ochiului din fața retinei, inclusiv cristalinul, trebuie să fie transparente. Într-un ochi normal, lumina trece prin cristalinul transparent, până la retină. Cristalinul trebuie să fie "curat" și transparent pentru ca retina să primească o imagine clară, de calitate.

Dacă cristalinul este opac sau încețoșat din cauza cataractei, imaginea care "lovește" retina va fi neclară sau distorsionată, iar vederea persoanei va fi încețoșată. Gradul de afectare a vederii depinde de gradul de încețoșare sau opacifiere a cristalinului.

Simptomele cataractei

În mod normal, este nevoie de ani de zile pentru ca această boală, cataracta, să se dezvolte și până când cristalinul devine opac și încețoșat. Cataracta afectează adesea ambii ochi, însă rareori în aceeași măsură.

Persoanele cu cataractă pot avea următoarele simptome:
• vedere încețoșată, ca și cum pacientul ar vedea prin ceață sau printr-un strat de nori;
• vederea poate fi afectată de pete sau puncte mici;
• pacientul vede petice mici care îi încețoșează unele părți din câmpul vizual;
• acuitatea vizuală se înrăutățește atunci când lumina este slabă în intensitate;
• acuitatea vizuală este uneori mai proastă atunci când lumina este foarte puternică, strălucitoare;
• pacienții cu cataractă spun că unele culori apar mai puțin clare, ca și când ar fi "șterse", decolorate;
• cititul devine dificil și, în cele din urmă, imposibil;
• ochelarii de vedere trebuie schimbați mai frecvent;
• în cele din urmă, purtarea ochelarilor devine tot mai ineficientă;
• rareori, o persoană poate vedea un halou în jurul obiectelor luminoase, cum ar fi farurile automobilelor sau luminile stradale, sau vede dublu cu unul dintre ochi;
• piloții companiilor aeriene sunt mai predispuși să dezvolte cataractă, din cauza expunerii la radiații ionizante.

Când să mergi la medicul oftalmolog

Fă-ți o programare pentru o consultație la ochi dacă observi modificări ale vederii. Dacă apar modificări subite ale vederii, cum ar fi vederea dublă, durere de ochi subită sau dureri de cap bruște, adresează-te imediat medicului tău oftalmolog.

Tipuri de cataractă

 Există mai multe tipuri de cataractă, iar unele dintre acestea nu sunt legate de vârstă:

• Cataracta care afectează centrul cristalinului (cataracta nucleară) - o formă de cataractă nucleară poate, la început, să provoace miopia sau chiar o îmbunătățire temporară a vederii atunci când persoana citește, dar, în timp, cristalinul devine tot mai dens și mai galben și încețoșează și mai mult vederea pacientului. Pe măsură ce boala progresează încet, cristalinul poate chiar să devină maroniu. Îngălbenirea sau colorarea maronie avansată a cristalinului poate duce la dificultatea de a distinge culorile și nuanțele.

• Cataracta care afectează marginile cristalinului (cataracta corticală) - o cataractă corticală începe ca o opacifiere albicioasă sau ca niște dungi opace pe marginea exterioară a cristalinului (cortexul este stratul exterior al cristalinului). Pe măsură ce progresează lent, dungile se extind spre centru și interferează cu lumina care trece prin centrul cristalinului.

• Cataracta care afectează partea din spate a cristalinului (cataracta subcapsulară posterioară) - acest tip de cataractă începe ca o mică zonă opacă și, de obicei, ea se formează în apropierea spatelui cristalinului, chiar în calea luminii. Adeseori, cataracta subcapsulară posterioară afectează vederea atunci când persoana citește, reduce vederea în lumina puternică și provoacă halouri în jurul luminilor în special noaptea. Acest tip de cataractă tinde să progreseze mai rapid decât alte tipuri ale bolii.

• Cataracta cu care te naști (cataracta congenitală) - unii oameni se nasc cu cataractă sau dezvoltă boala în perioada copilăriei. Aceste forme de cataractă ar putea fi genetice sau ar putea fi asociate cu o infecție intrauterină sau un traumatism la nivel intrauterin. Cataracta congenitală nu afectează întotdeauna vederea, dar dacă se întâmplă acest lucru, cristalinul afectat este de obicei îndepărtat la scurt timp după ce a fost detectat.

Pe lângă aceste tipuri de cataractă, mai există:

• Cataracta secundară: această boală se poate dezvolta după o intervenție chirurgicală la ochi realizată pentru alte afecțiuni, cum ar fi glaucomul, sau drept rezultat al unor probleme de sănătate, cum ar fi diabetul. Folosirea medicamentelor din clasa steroizilor ar putea crește riscul de cataractă.

• Cataracta traumatică - o traumă sau leziune la ochi poate declanșa cataracta, chiar și ani buni mai târziu.

• Cataracta radiativă - unele tipuri de expunere la radiații pot duce la formarea cataractei.

• Cataracta din cauza vârstei - oricine poate dezvolta o formă sau alta de cataractă, dar cel mai mare factor de risc este vârsta, iar boala poate să apară în special la persoanele vârstnice.

Cauzele cataractei

Cele mai multe forme de cataractă se dezvoltă atunci când persoana îmbătrânește sau atunci când o leziune/traumă modifică țesutul care alcătuiește cristalinul ochiului. Unele boli genetice moștenite care provoacă alte probleme de sănătate îți pot crește riscul de a face cataractă.

De asemenea, boala poate fi cauzată de alte afecțiuni oculare, de o intervenție chirurgicală la ochi din trecut sau de afecțiuni precum diabetul. Și folosirea pe termen lung a medicamentelor din clasa steroizilor poate determina dezvoltarea cataractei.

Factorii de risc ai cataractei

Cataracta, în general, se dezvoltă la ambii ochi, dar nu în mod egal. Cataracta de la un ochi poate fi mai avansată decât cataracta de la celălalt ochi, provocând o diferență de vedere între cei doi. Oricine poate să dezvolte cataractă deoarece cel mai mare factor de risc este vârsta.

Factorii care pot crește șansele de a face cataractă sunt:
• vârsta înaintată;
• diabetul;
• antecedentele familiale;
• expunerea îndelungată la lumina soarelui;
fumatul;
• obezitatea;
• hipertensiunea arterială;
• o leziune sau o inflamație anterioară a ochilor;
• o intervenție chirurgicală anterioară la ochi;
• folosirea prelungită a medicamentelor din clasa corticosteroizilor, pentru a trata artrita sau alergiile;
• consumul unor cantități mari de alcool.

Diagnosticarea cataractei

Pentru a determina dacă ai sau nu cataractă, medicul tău îți va analiza în detaliu simptomele și antecedentele medicale și va face o examinare a ochilor. 

Medicul tău poate efectua mai multe teste, printre care și:
• Testul de acuitate vizuală - un astfel de test folosește o diagramă pentru a măsura cât de bine poți citi o serie de teste. Ochii tăi sunt testați pe rând, în timp ce unul dintre ei este acoperit. Folosind o diagramă sau un dispozitiv cu litere progresiv mai mici, medicul oftalmolog determină dacă vederea ta prezintă semne de deteriorare.
• Verificarea sensibilității la lumină - medicul îți examinează ochii folosind un microscop pentru a inspecta corneea, irisul, cristalinul și spațiul dintre iris și cornee. Acest microscop folosește o "linie" de lumina intensă, pentru a ilumina corneea, irisul, cristalinul și spațiul dintre irisul și corneea ta.
• Examinarea retinei - pentru a pregăti retina pentru acest test, medicul tău oftalmolog îți pune picături în ochi, pentru a dilata pupilele. În acest fel îi este mai ușor să examineze retina, partea din spate a ochilor tăi. Folosind o lumină puternică sau un dispozitiv special numit oftalmoscop, medicul tău îți poate examina cristalinul pentru a detecta semnele cataractei.
• Tonometria ochiului - o tonometrie măsoară presiunea din interiorul globului ocular.
• Teste în cameră întunecată: oftalmoscopie directă și indirectă
• Testul funcției maculare: ca testul cartonului (discriminare în două puncte), testul cu tije Maddox, interferometria laser, electroretinograma foveală, testul foto de stres
• Scanare cu ultrasunete: B-scan este recomandat pentru a vedea dezlipirea retinei sau orice patologie vitroasă

Evoluția cataractei

Cum se formează cataracta? Răspunsul este destul de complex. Cristalinul, zona unde se formează cataracta, este poziționat în spatele părții colorate a ochiului tău (irisul). Cristalinul concentrează sau focuseaza lumina care trece prin ochiul tău, producând imagini clare pe retină, o membrană din ochi sensibilă la lumină, care funcționează la fel ca pelicula dintr-un aparat foto.

Când înaintăm în vârstă, cristalinul din ochii noștri devine din ce în ce mai puțin flexibil, mai puțin transparent și se îngroașă. Bolile legate de vârstă și alte afecțiuni medicale fac ca țesuturile din cristalin să se descompună, să fie distruse și să se acumuleze, încețoșând zone mici din interiorul cristalinului.

Pe măsură ce cataracta continuă să se dezvolte, încețoșarea acestor zone devine mai densă și implică o arie tot mai mare a cristalinului. Cataracta se extinde și blochează lumina pe măsură ce aceasta trece prin cristalin, împiedicând ca imaginea clară și bine definită să ajungă la retină. Drept rezultat, vederea persoanei devine încețoșată, iar opacifierea cristalinului a avut deja loc.

Riscurile cataractei netratate

Ocazional, cataracta foarte densă, de foarte lungă durată, poate să se mărească în dimensiuni și poate afecta scurgerea lichidului din ochi (umoarea apoasă). În plus, cataracta mult prea avansată poate duce la scurgerea proteinelor în ochi, cauzând inflamația acestora. Medicul tău te va sfătui în privința acestor posibilități și îți poate recomanda operația pentru a evita aceste complicații, chiar dacă reducerea calității vederii nu te deranjează.

Dacă ai cataractă, opacifierea cristalinului se va agrava în timp, iar vederea ta se va înrăutăți. Abilitățile importante vor fi afectate, cum ar fi condusul mașinii, iar pierderea vederii afectează în general calitatea vieții pacientului în multe feluri, inclusiv cititul, lucratul, pasiunile și activitățile sportive. Dacă este lăsată netratată, cataracta poate cauza orbirea totală a pacientului.

Cum se trateaza cataracta

Dacă impactul cataractei este slab, s-ar putea să nu fie necesar tratamentul chirurgical. În stadiile incipiente, ochelarii mai puternici și luminile mai puternice pot ajuta la îmbunătățirea vederii.

Soluții nechirurgicale recomandate în stadiile incipiente ale cataractei

Următoarele sfaturi sau soluții (non-chirurgicale) ar putea ajuta persoanele care nu sunt încă pregătite de o intervenție chirurgicală în cazul cataractei sau persoanele care au cataractă într-un stadiu incipient:
• Orice ochelari de vedere porți, asigură-te că au cea mai exactă prescripție posibilă;
• Folosește o luptă pentru a citi, dacă este nevoie;
• Ia-ți veioze și lămpi mai puternice, cu lumină mai bună, în locuință, cum ar fi cele cu halogen;
• Poartă ochelari de soare pentru a reduce lumina strălucitoare, în zilele însorite;
• Evită să conduci mașina noaptea.

Acestea sunt măsuri temporare, deoarece cataracta va continua să se dezvolte, iar acuitatea vizuală se va înrăutăți. Întrucât pacientului îi va fi tot mai greu să îndeplinească sarcinile de zi cu zi, este posibil ca acesta să aibă nevoie de o operație. De obicei, operația de cataractă este o procedură sigură și eficientă.

Proceduri chirurgicale pentru cataractă

Pentru formele de cataractă severe, cel mai eficient tratament este intervenția chirurgicală. Medicul specialist va recomanda operația dacă pacientul:
• are dificultăți atunci când trebuie să aibă grijă de el însuși sau de o altă persoană;
• nu poate conduce mașina sau spune că îi este dificil să conducă; 
• are probleme când trebuie să plece de acasă;
• spune că îi este greu să vadă sau să recunoască fețele oamenilor;
• are probleme în a-și face treaba, la locul de muncă;
• nu poate citi și nu se poate uita la televizor.

Există două tipuri principale de operație de cataractă. Decizia legată de ce tip de operație se va folosi depinde de ce tip de cataractă are pacientul și de experiența pe care o are chirurgul cu fiecare tip de intervenție chirurgicală.

• Facoemulsificarea - În cazul acestui tip de intervenție chirurgicală, inciziile sunt mici, iar ultrasunetele sunt folosite pentru a descompune cristalinul în bucăți mai mici. Aceasta este cea mai întâlnită metodă de efectuare a operației de cataractă. Medicul poate folosi un laser în timpul procedurii, pentru că este util pentru o anumită parte a intervenției.

• Extracția extracapsulară standard a cristalinului afectat - În cazul acestui tip de operație, cristalinul și partea frontală a capsulei care învelește cristalinul sunt deschise. Cristalinul este apoi îndepărtat cu grijă de medicul chirurg, într-o singură bucată. Operația pentru cataractă implică îndepărtarea cristalinului opac din ochiul afectat.

Cristalinul poate fi înlocuit cu un cristalin artificial, numit "implant intraocular de cristalin". Dacă acest implant nu poate fi folosit dintr-un anumit motiv, se va renunță la implantul de cristalin, iar lentilele de contact sau, în cazuri rare, ochelarii de vedere, pot compensa pentru absența cristalinului.

Tipuri de cristalin artificial

Un cristalin artificial, cunoscut sub denumirea din limba engleză de "lentilă intraoculară" (IOL sau "intraocular lens") este implantat în ochi pentru a fi fixat în poziția inițială a cristalinului natural care a fost îndepărtat chirurgical. Acest IOL este un cristalin transparent și artificial, folosit pentru a înlocui cristalinul opac natural, în cadrul operației de cataractă. Majoritatea tipurilor de cristalin artificial sunt făcute dintr-un material flexibil, foldabil (moale).

Există mai multe tipuri de cristalin artificial, care sunt folosite în timpul operației de cataractă. Astfel, pacientul, sub îndrumarea medicului specialist, poate opta pentru un tipul de cristalin care întrunește cerințele sale.

Tipuri de cristalin artificial:
• Cristalin monofocal foldabil - dacă pacientul optează pentru un cristalin artificial monofocal, atunci persoana va avea nevoie de ochelari, fie pentru a vedea la distanță, fie pentru a vedea de aproape ori pentru ambele situații;
• Cristalin monofocal nefoldabil - majoritatea cristalinelor artificiale sunt foldabile, care sunt cele mai moderne și cele mai căutate, însă pot să existe și cristaline nefoldabile, care sunt și ele folosite în operațiile de cataractă;
• Cristalin multifocal - dacă pacientul optează pentru un cristalin artificial multifocal, acesta elimină în proporție de 99% nevoia de a purta ochelari, atât la distanță, cât și de aproape.

Posibile complicații operatorii și post-operatorii

Cea mai comună problemă după operația de cataractă este încețoșarea sau opacifierea capsulei posterioare a cristalinului într-un interval de 5 ani de la prima operație. Această opacifiere, de obicei, nu reprezintă o problemă gravă și este ușor de tratat cu o operație cu ajutorul laserului.

Operația de cataractă este, de obicei, făcută cu anestezie locală. Pacientul este sedat, iar substanțele sunt administrate intravenos chiar înainte de începutul operației, care de obicei durează sub o jumătate de oră. Majoritatea operațiilor de cataractă din zilele noastre se fac printr-o incizie mică, prin facoemulsificare sau prin alte mijloace, printr-o incizie puțin mai mare. În mai bine de 95% din cazuri, un cristalin nou, cunoscut sub numele de implant de cristalin sau lentilă intraoculară, este introdus în același timp cu îndepărtarea cataractei. Pacientul nu va simți cristalinul nou în interiorul ochiului.

Cea mai mare parte a pacienților trebuie să își limiteze activitățile doar pentru câteva zile, iar timpul de recuperare după operația de cataractă este scurt. Deși tehnicile moderne au făcut din operația de cataractă o procedură destul de sigură, complicațiile pot să apară la fel ca în orice intervenție chirurgicală, inclusiv când e vorba de extracția cataractei, adică a cristalinului opac.

Lista acestor complicații operatorii include:
• hemoragie,
• infecție,
• pierderea unei părți a cristalinului opac în ochi,
• deplasarea lentilelor intraoculare,
• glaucomul,
• detașarea retinei.

Din fericire, toate aceste complicații sunt rare și, de obicei, pot fi ținute sub control. Orbirea este o complicație rară a operației de cataractă. Operațiile moderne de cataractă implică lăsarea unei porțiuni mici din capsula cristalinului în interiorul ochiului, pentru a susține implantul (cristalinul artificial). Această capsulă poate să devină opacă după mult timp, necesitând deschiderea acesteia cu ajutorul unui laser. Procedura este nedureroasă și rareori poate să rezulte în complicații precum tensiune oculară crescută sau alte probleme ale ochilor.

Alte complicații potențiale ale operației de cataractă sunt:
• opacitatea capsulei posterioare;
• dislocarea lentilei intraoculare (cristalinului artificial);
• inflamația ochiului;
• sensibilitate la lumină;
• fotopsia (percepția vizuală a unor scântei, pete de lumină);
• edemul macular (umflarea părții centrale a retinei);
• ptosis / ptozis (prăbușirea pleoapei superioare);
• hipertensiune oculară (presiunea din ochi este crescută).

Când complicațiile după operația de cataractă apar, cele mai multe dintre acestea sunt minore și pot fi tratate cu succes din punct de vedere medical sau printr-o alta intervenție chirurgicală.

Indicații post-operatorii după intervenția pentru cataractă

După operația de cataractă, medicul îi va da pacientului o serie de indicații. În cazul majorității pacienților, vederea se îmbunătățește aproape imediat. Poate să dureze o vreme pentru ca vederea să se stabilizeze complet. Uneori, tăietura (incizia) din ochi are nevoie de o cusătură, dar aceasta este suficient de mică pentru a se vindeca singură.

Pacienții ar trebui să evite activitățile energice, cele care presupun efort, pentru o vreme, dar cei mai mulți oameni consideră că își pot desfășura activitățile zilnice imediat ce au ajuns acasă. Pacientul operat de cataractă va avea nevoie de un test pentru acuitatea vizuală, deoarece cel mai probabil el sau ea va avea nevoie de ochelari diferiți de vedere după această intervenție. Noii ochelari pot fi determinați doar după ce vederea pacientului s-a stabilizat, însă acest lucru poate dura câteva săptămâni.

Prevenirea cataractei

Niciun studiu nu a dovedit cum se poate preveni cataracta sau cum se poate încetini progresia bolii, însă medicii cred că mai multe strategii (precum cele de mai jos) pot fi de ajutor:

• Fă-ți controale periodice la ochi - examinările structurilor din componenta ochiului pot ajuta la detectarea cataractei și la identificarea altor probleme ale ochilor, încă din stadii incipiente. Întreabă-ți medicul oftalmolog cât de des ar trebui să mergi la control.
• Renunță la fumat - cere-i medicului tău sugestii despre cum să te lași de fumat. Medicamentele, consilierea și alte strategii sunt doar câteva dintre metodele care te pot ajuta să renunți la acest viciu.
• Ține sub control celelalte probleme de sănătate. Urmează planul de tratament dacă ai diabet sau alte afecțiuni care îți pot crește riscul de cataractă.
• Alege o dietă sănătoasă care include multe fructe și legume. E bine să incluzi o varietate de fructe și legume colorate în alimentația ta, pentru că așa te asiguri că vei obține multe vitamine și substanțe nutritive. Fructele și legumele conțin mulți antioxidanți, care ajută la menținerea sănătății ochilor tăi.
• Poartă ochelari de soare - lumina ultravioletă de la soare poate contribui la dezvoltarea cataractei. Poartă ochelari de soare pentru a bloca razele UVB atunci când ești afară.
• Redu consumul de alcool - un consum excesiv de băuturi alcoolice îți poate crește riscul de cataractă.
• Protejați-vă ochii de răni. În timp ce desfășori activități precum folosirea instrumentelor electrice sau practici anumite sporturi, poartă ochelari de protecție pentru a îți proteja ochii împotriva rănirii accidentale.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Eye Institute - Cataracts
https://www.nei.nih.gov/learn-about-eye-health/eye-conditions-and-diseases/cataracts
American Optometric Association - Cataract
https://www.aoa.org/healthy-eyes/eye-and-vision-conditions/cataract?sso=y
Cleaveland Clinic  - Cataracts
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8589-cataracts
National Library of Medicine  - Cataract
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539699/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0