Cataracta: Simptome, Factori de risc & Tratament | Doc.ro

Despre cataracta

  a. Anatomia ochiului
  b. Ce este cataracta
  c. Simptomele cataractei
  d. Tipuri de cataracta
  e. Cauzele cataractei
  f. Factorii de risc ai cataractei
  g. Diagnosticarea cataractei
  h. Evolutia cataractei
  i. Riscurile cataractei netratate

Cum se trateaza cataracta

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

  a. Solutii nechirurgicale recomandate in stadiile incipiente ale cataractei
  b. Proceduri chirurgicale pentru cataracta
  c. Tipuri de cristalin artificial
  d. Posibile complicatii operatorii si post-operatorii
  e. Indicatii post-operatorii dupa interventia pentru cataracta

Prevenirea cataractei

Despre cataracta

Cataracta reprezinta o incetosare a cristalinului ochiului, cristalin care in mod normal este transparent. Pentru persoanele care sufera de cataracta, vederea unui obiect printr-un cristalin opac este ca atunci cand cineva se uita printr-o fereastra care a inghetat, care pare acoperita cu un fel de ceata. Vederea incetosata cauzata de cataracta inseamna ca persoanei ii este mai dificil sa citeasca, sa conduca masina (in special noaptea) sau sa vada expresia fetei unui prieten.

O structura transparenta, precum o lentila, este cristalinul si el este cel care lasa lumina sa patrunda in ochi, avand un rol foarte important in acest sens. In mod normal, cristalinul este transparent, iar pe masura ce inaintam in varsta, el devine opac. Cataracta este acea zona incetosata care se formeaza in aceasta lentila, numita cristalin.

Cataracta, spun medicii, reprezinta, pe scurt, opacifierea sau albirea cristalinului, lucru care se traduce prin scaderea acuitatii vizuale. Cataracta este principala cauza a pierderii vederii la persoanele de peste 40 de ani, insa interventia chirurgicala pentru corectarea acestei opacifieri a devenit o operatiune de rutina in zilele noastre. Chiar si asa, este important sa recunoastem semnele cataractei.

Anatomia ochiului

Intelegerea anatomiei ochiului este esentiala pentru a intelege cataracta, cum si de ce cataracta afecteaza vederea, cat si operatia de cataracta in sine. Desi ochiul este relativ mic in comparatie cu majoritatea organelor din corpul uman, el are multe parti anatomice distincte si toate acestea contribuie, intr-un fel sau altul, la faptul ca o persoana are o vedere normala.

Cristalinul este una dintre structurile importante ale ochiului. El functioneaza ca o lentila, razele de lumina captate de aceasta structura sufera in ochi trei refractii, iar doua dintre ele au loc in cristalin. Un cristalin normal este transparent la nastere. El functioneaza ca o a doua suprafata de refractie in ochi (prima suprafata de refractie este corneea). La fel ca aceasta (corneea) sau la fel ca lentilele ochelarilor tai de vedere, cristalinul trebuie sa fie transparent pentru a avea o vedere normala. Prin faptul ca isi schimba forma, cristalinul permite acomodarea vederii (la distanta sau cand privesti de aproape).

Acomodarea este procesul de concentrare de la distanta la aproape si la toate distantele intre cele doua. Ochiul isi pierde capacitatea de a acomoda vederea pe masura ce inaintam in varsta, tocmai din acest motiv cei mai multi oameni au nevoie de ochelari pentru citit in jurul varstei de 40 de ani. Opacifierea cristalinului reprezinta o boala care se numeste cataracta. Din fericire, aceasta boala se trateaza prin operatie.

Cand o persoana are cataracta si priveste un obiect printr-un cristalin opac, actiunea este similara cu privitul printr-o fereastra murdara. Spre deosebire de o fereastra murdara, insa, cataracta nu poate fi curatata, insa medicul chirurg poate corecta aceasta problema.

Ce este cataracta

Cataracta este o boala de ochi, cu opacifierea cristalinului, care poate duce la orbirea totala sau partiala a persoanei. In aceasta boala, cristalinul (care este o lentila transparenta din structura ochiului) devine opac sau incetosat, cauzand o scadere a calitatii vederii. Cristalinul este o parte a ochiului care, in mod normal, rdyr transparenta. Cristalinul concentreaza razele de lumina care intra in ochi pe retina, un tesut sensibil la lumina din spatele ochiului.

Pentru a obtine o imagine clara pe retina, portiunile ochiului din fata retinei, inclusiv cristalinul, trebuie sa fie transparente. Intr-un ochi normal, lumina trece prin cristalinul transparent, pana la retina. Cristalinul trebuie sa fie "curat" si transparent pentru ca retina sa primeasca o imagine clara, de calitate.

Daca cristalinul este opac sau incetosat din cauza cataractei, imaginea care "loveste" retina va fi neclara sau distorsionata, iar vederea persoanei va fi incetosata. Gradul de afectare a vederii depinde de gradul de incetosare sau opacifiere a cristalinului.

Simptomele cataractei

In mod normal, este nevoie de ani de zile pentru ca aceasta boala, cataracta, sa se dezvolte si pana cand cristalinul devine opac si incetosat. Cataracta afecteaza adesea ambii ochi, insa rareori in aceeasi masura.

Persoanele cu cataracta pot avea urmatoarele simptome:

• vedere incetosata, ca si cum pacientul ar vedea prin ceata sau printr-un strat de nori;

• vederea poate fi afectata de pete sau puncte mici;

• pacientul vede petice mici care ii incetoseaza unele parti din campul vizual;

• acuitatea vizuala se inrautateste atunci cand lumina este slaba in intensitate;

• acuitatea vizuala este uneori mai proasta atunci cand lumina este foarte puternica, stralucitoare;

• pacientii cu cataracta spun ca unele culori apar mai putin clare, ca si cand ar fi "sterse", decolorate;

• cititul devine dificil si, in cele din urma, imposibil;

• ochelarii de vedere trebuie schimbati mai frecvent;

• in cele din urma, purtarea ochelarilor devine tot mai ineficienta;

• rareori, o persoana poate vedea un halou in jurul obiectelor luminoase, cum ar fi farurile automobilelor sau luminile stradale, sau vede dublu cu unul dintre ochi;

• pilotii companiilor aeriene sunt mai predispusi sa dezvolte cataracta, din cauza expunerii la radiatii ionizante.

Cand sa mergi la medicul oftalmolog

Fa-ti o programare pentru o consultatie la ochi daca observi modificari ale vederii. Daca apar modificari subite ale vederii, cum ar fi vederea dubla, durere de ochi subita sau dureri de cap bruste, adreseaza-te imediat medicului tau oftalmolog.

Tipuri de cataracta

Exista mai multe tipuri de catarcata, iar unele dintre acestea nu sunt legate de varsta:

• Cataracta care afecteaza centrul cristalinului (cataracta nucleara) - o forma de cataracta nucleara poate, la inceput, sa provoace miopia sau chiar o imbunatatire temporara a vederii atunci cand persoana citeste, dar, in timp, cristalinul devine tot mai dens si mai galbem si incetoseaza si mai mult vederea pacientului. Pe masura ce boala progreseaza incet, cristalinul poate chiar sa devina maroniu. Ingalbenirea sau colorarea maronie avansata a cristalinului poate duce la dificultatea de a distinge culorile si nuantele.

• Cataracta care afecteaza marginile cristalinului (cataracta corticala) - o cataracta corticala incepe ca o opacifiere albicioasa sau ca niste dungi opace pe marginea exterioara a cristalinului (cortexul este stratul exterior al cristalinului). Pe masura ce progreseaza lent, dungile se extind spre centru si interfereaza cu lumina care trece prin centrul cristalinului.

• Cataracta care afecteaza partea din spate a cristalinului (cataracta subcapsulara posterioara) - acest tip de cataracta incepe ca o mica zona opaca si, de obicei, ea se formeaza in apropierea spatelui cristalinului, chiar in calea luminii. Adeseori, cataracta subcapsulara posterioara afecteaza vederea atunci cand persoana citeste, reduce vederea in lumina puternica si provoaca halouri in jurul luminilor in special noaptea. Acest tip de cataracta tinde sa progreseze mai rapid decat alte tipuri ale bolii.

• Cataracta cu care te nasti (cataracta congenitala) - unii oameni se nasc cu cataracta sau dezvolta boala in perioada copilariei. Aceste forme de cataracta ar putea fi genetice sau ar putea fi asociate cu o infectie intrauterina sau un traumatism la nivel intrauterin. Cataracta congenitala nu afecteaza intotdeauna vederea, dar daca se intampla acest lucru, cristalinul afectat este de obicei indepartat la scurt timp dupa ce a fost detectat.

Pe langa aceste tipuri de cataracta, mai exista:

• Cataracta secundara: aceasta boala se poate dezvolta dupa o interventie chirurgicala la ochi realizata pentru alte afectiuni, cum ar fi glaucomul, sau drept rezultat al unor probleme de sanatate, cum ar fi diabetul. Folosirea medicamentelor din clasa steroizilor ar putea creste riscul de cataracta.

• Cataracta traumatica - o trauma sau leziune la ochi poate declansa cataracta, chiar si ani buni mai tarziu.

• Cataracta radiativa - unele tipuri de expunere la radiatii pot duce la formarea cataractei.

• Cataracta datorata varstei - oricine poate dezvolta o forma sau alta de cataracta, dar cel mai mare factor de risc este varsta, iar boala poate sa apara in special la persoanele varstnice.

Cauzele cataractei

Cele mai multe forme de cataracta se dezvolta atunci cand persoana imbatraneste sau atunci cand o leziune/trauma modifica tesutul care alcatuieste cristalinul ochiului. Unele boli genetice mostenite care provoaca alte probleme de sanatate iti pot creste riscul de a face cataracta.

De asemenea, boala poate fi cauzata de alte afectiuni oculare, de o interventie chirurgicala la ochi din trecut sau de afectiuni precum diabetul. Si folosirea pe termen lung a medicamentelor din clasa steroizilor poate determina dezvoltarea cataractei.

Factorii de risc ai cataractei

Cataracta, in general, se dezvolta la ambii ochi, dar nu in mod egal. Cataracta de la un ochi poate fi mai avansata decat cataracta de la celalalt ochi, provocand o diferenta de vedere intre cei doi. Oricine poate sa dezvolte cataracta deoarece cel mai mare factor de risc este varsta.

Factorii care pot creste sansele de a face cataracta sunt:

• varsta inaintata;

• diabetul;

• antecedentele familiale;

• expunerea indelungata la lumina soarelui;

• fumatul;

• obezitatea;

• hipertensiunea arteriala;

• o leziune sau o inflamatie anterioara a ochilor;

• o interventie chirurgicala anterioara la ochi;

• folosirea prelungita a medicamentelor din clasa corticosteroizilor;

• consumul unor cantitati mari de alcool.

Diagnosticarea cataractei

Pentru a determina daca ai sau nu cataracta, medicul tau iti va analiza in detaliu simptomele si antecedentele medicale si va face o examinare a ochilor. Medicul tau poate efectua mai multe teste, printre care si:

• Testul de acuitate vizuala - un astfel de test foloseste o diagrama pentru a masura cat de bine poti citi o serie de teste. Ochii tai sunt testati pe rand, in timp ce unul dintre ei este acoperit. Folosind o diagrama sau un dispozitiv cu litere progresiv mai mici, medicul oftalmolog determina daca vederea ta prezinta semne de deteriorare.

• Verificarea sensibilitatii la lumina - medicul iti examineaza ochii folosind un microscop pentru a inspecta corneea, irisul, cristalinul si spatiul dintre iris si cornee. Acest microscop foloseste o "linie" de lumina intensa, pentru a ilumina corneea, irisul, cristalinul si spatiul dintre irisul si corneea ta.

• Examinarea retinei - pentru a pregati retina pentru acest test, medicul tau oftalmolog iti pune picaturi in ochi, pentru a dilata pupilele. In acest fel ii este mai usor sa examineze retina, partea din spate a ochilor tai. Folosind o lumina puternica sau un dispozitiv special numit oftalmoscop, medicul tau iti poate examina cristalinul pentru a detecta semnele cataractei.

• Tonometria ochiului - o tonometrie masoara presiunea din interiorul globului ocular.

Evolutia cataractei

Cum se formeaza cataracta? Raspunsul este destul de complex. Cristalinul, zona unde se formeaza cataracta, este pozitionat in spatele partii colorate a ochiului tau (irisul). Cristalinul concentreaza sau focuseaza lumina care trece prin ochiul tau, producand imagini clare pe retina, o membrana din ochi sensibila la lumina, care functioneaza la fel ca pelicula dintr-un aparat foto.

Cand inaintam in varsta, cristalinul din ochii nostri devine din ce in ce mai putin flexibil, mai putin transparent si se ingroasa. Bolile legate de varsta si alte afectiuni medicale fac ca tesuturile din cristalin sa se descompuna, sa fie distruse si sa se acumuleze, incetosand zone mici din interiorul cristalinului.

Pe masura ce cataracta continua sa se dezvolte, incetosarea acestor zone devine mai densa si implica o arie tot mai mare a cristalinului. Cataracta se extinde si blocheaza lumina pe masura ce aceasta trece prin cristalin, impiedicand ca imaginea clara si bine definita sa ajunga la retina. Drept rezultat, vederea persoanei devine incetosata, iar opacifierea cristalinului a avut deja loc.

Riscurile cataractei netratate

Ocazional, cataracta foarte densa, de foarte lunga durata, poate sa se mareasca in dimensiuni si poate afecta scurgerea lichidului din ochi (umoarea apoasa). In plus, cataracta mult prea avansata poate duce la scurgerea proteinelor in ochi, cauzand inflamatia acestora. Medicul tau te va sfatui in privinta acestor posibilitati si iti poate recomanda operatia pentru a evita aceste complicatii, chiar daca reducerea calitatii vederii nu te deranjeaza.

Daca ai cataracta, opacifierea cristalinului se va agrava in timp, iar vederea ta se va inrautati. Abilitatile importante vor fi afectate, cum ar fi condusul masinii, iar pierderea vederii afecteaza in general calitatea vietii pacientului in multe feluri, inclusiv cititul, lucratul, pasiunile si activitatile sportive. Daca este lasata netratata, cataracta poate cauza orbirea totala a pacientului.

Cum se trateaza cataracta

Daca impactul cataractei este slab, s-ar putea sa nu fie necesar tratamentul chirurgical. In stadiile incipiente, ochelarii mai puternici si luminile mai puternice pot ajuta la imbunatatirea vederii.

Solutii nechirurgicale recomandate in stadiile incipiente ale cataractei

Urmatoarele sfaturi sau solutii (nechirurgicale) ar putea ajuta persoanele care nu sunt inca pregatite de o interventie chirurgicala in cazul cataractei sau persoanele care au cataracta intr-un stadiu incipient:

• Orice ochelari de vedere porti, asigura-te au cea mai exacta prescriptie posibila;

• Foloseste o lupa pentru a citi, daca este nevoie;

• Ia-ti veioze si lampi mai puternice, cu lumina mai buna, in locuinta, cum ar fi cele cu halogen;

• Poarta ochelari de soare pentru a reduce lumina stralucitoare, in zilele insorite;

• Evita sa conduci masina noaptea.

Acestea sunt masuri temporare, deoarece cataracta va continua sa se dezvolte, iar acuitatea vizuala se va inrautati. Intrucat pacientului ii va fi tot mai greu sa indeplineasca sarcinile de zi cu zi, este posibil ca acesta sa aiba nevoie de o operatie. De obicei, operatia de cataracta este o procedura sigura si eficienta.

Proceduri chirurgicale pentru cataracta

Pentru formele de cataracta severe, cel mai eficient tratament este interventia chirurgicala. Medicul specialist va recomanda operatia daca pacientul:

• are dificultati atunci cand trebuie sa aiba grija de el insusi sau de o alta persoana;

• nu poate conduce masina sau spune ca ii este dificil sa conduca; • are probleme cand trebuie sa plece de acasa;

• spune ca ii este greu sa vada sau sa recunoasca fetele oamenilor;

• are probleme in a-si face treaba, la locul de munca;

• nu poate citi si nu se poate uita la televizor.

Exista doua tipuri principale de operatie de cataracta. Decizia legata de ce tip de operatie se va folosi depinde de ce tip de cataracta are pacientul si de experienta pe care o are chirurgul cu fiecare tip de interventie chirurgicala.

• Facoemulsificarea - In cazul acestui tip de interventie chirurgicala, inciziile sunt mici, iar ultrasunetele sunt folosite pentru a descompune cristalinul in bucati mai mici. Aceasta este cea mai intalnita metoda de efectuare a operatiei de cataracta. Medicul poate folosi un laser in timpul procedurii, pentru ca este util pentru o anumita parte a interventiei.

• Extractia extracapsulara standard a cristalinului afectat - In cazul acestui tip de operatie, cristalinul si partea frontala a capsulei care inveleste cristalinul sunt deschise. Cristalinul este apoi indepartat cu grija de medicul chirurg, intr-o singura bucata. Operatia pentru cataracta implica indepartarea cristalinului opac din ochiul afectat.

Cristalinul poate fi inlocuit cu un cristalin artificial, numit "implant intraocular de cristalin". Daca acest implant nu poate fi folosit dintr-un anumit motiv, se va renunta la implantul de cristalin, iar lentilele de contact sau, in cazuri rare, ochelarii de vedere, pot compensa pentru absenta cristalinului.

Tipuri de cristalin artificial

Un cristalin artificial, cunoscut sub denumirea din limba engleza de "lentila intraoculara" (IOL sau "intraocular lens") este implantat in ochi pentru a fi fixat in pozitia initiala a cristalinului natural care a fost indepartat chirurgical. Acest IOL este un cristalin transparent si artificial, folosit pentru a inlocui cristalinul opac natural, in cadrul operatiei de cataracta. Majoritatea tipurilor de cristalin artificial sunt facute dintr-un material flexibil, foldabil (moale).

Exista mai multe tipuri de cristalin artificial, care sunt folosite in timpul operatiei de cataracta. Astfel, pacientul, sub indrumarea medicului specialist, poate opta pentru un tipul de cristalin care intruneste cerintele sale.

Tipuri de cristalin artificial:

• Cristalin monofocal foldabil - daca pacientul opteaza pentru un cristalin artificial monofocal, atunci persoana va avea nevoie de ochelari, fie pentru a vedea la distanta, fie pentru a vedea de aproape ori pentru ambele situatii;

• Cristalin monofocal nefoldabil - majoritatea cristalinelor artificiale sunt foldabile, care sunt cele mai moderne si cele ai cautate, insa pot sa existe si cristaline nefoldabile, care sunt si ele folosite in operatiile de cataracta;

• Cristalin multifocal - daca pacientul opteaza pentru un cristalin artificial multifocal, acesta elimina in proportie de 99% nevoia de a purta ochelari, atat la distanta, cat si de aproape.

Posibile complicatii operatorii si post-operatorii

Cea mai comuna problema dupa operatia de cataracta este incetosarea sau opacifierea capsulei posterioare a cristalinului intr-un interval de 5 ani de la prima operatie. Aceasta opacifiere, de obicei, nu reprezinta o problema grava si este usor de tratat cu o operatie cu ajutorul laserului.

Operatia de cataracta este, de obicei, facuta cu anestezie locala. Pacientul este sedat, iar substantele sunt administrate intravenos chiar inainte de inceputul operatiei, care de obicei dureaza sub o jumatate de ora. Majoritatea operatiilor de cataracta din zilele noastre se fac printr-o incizie mica, prin facoemulsificare sau prin alte mijloace, printr-o incizie putin mai mare. In mai bine de 95% din cazuri, un cristalin nou, cunoscut sub numele de implant de cristalin sau lentila intraoculara, este introdus in acelasi timp cu indepartarea cataractei. Pacientul nu va simti cristalinul nou in interiorul ochiului.

Cea mai mare parte a pacientilor trebuie sa isi limiteze activitatile doar pentru cateva zile, iar timpul de recuperare dupa operatia de cataracta este scurt. Desi tehnicile moderne au facut din operatia de cataracta o procedura destul de sigura, complicatiile pot sa apara la fel ca in orice interventie chirurgicala, inclusiv cand e vorba de extractia cataractei, adica a cristalinului opac.

Lista acestor complicatii operatorii include:

• hemoragie,

• infectie,

• pierderea unei parti a cristalinului opac in ochi,

• deplasarea lentilelor intraoculare,

• glaucomul,

• detasarea retinei.

Din fericire, toate aceste complicatii sunt rare si, de obicei, pot fi tinute sub control. Orbirea este o complicatie rara a operatiei de cataracta.

Operatiile moderne de cataracta implica lasarea unei portiuni mici din capsula cristalinului in interiorul ochiului, pentru a sustine implantul (cristalinul artificial). Aceasta capsula poate sa devina opaca dupa mult timp, necesitand deschiderea acesteia cu ajutorul unui laser. Procedura este nedureroasa si rareori poate sa rezulte in complicatii precum tensiune oculara crescuta sau alte probleme ale ochilor.

Alte complicatii potentiale ale operatiei de cataracta sunt:

• opacitatea capsulei posterioare;

• dislocarea lentilei intraoculare (cristalinului artificial);

• inflamatia ochiului;

• sensibilitate la lumina;

• fotopsia (perceptia vizuala a unor scantei, pete de lumina);

• edemul macular (umflarea partii centrale a retinei);

• ptosis / ptozis (prabusirea pleoapei superioare);

• hipertensiune oculara (presiunea din ochi este crescuta).

Cand complicatiile dupa operatia de cataracta apar, cele mai multe dintre acestea sunt minore si pot fi tratate cu succes din punct de vedere medical sau printr-o alta interventie chirurgicala.

Indicatii post-operatorii dupa interventia pentru cataracta

Dupa operatia de cataracta, medicul ii va da pacientului o serie de indicatii. In cazul majoritatii pacientilor, vederea se imbunatateste aproape imediat. Poate sa dureze o vreme pentru ca vederea sa se stabilizeze complet. Uneori, taietura (incizia) din ochi are nevoie de o cusatura, dar aceasta este suficient de mica pentru a se vindeca singura.

Pacientii ar trebui sa evite activitatile energice, cele care presupun efort, pentru o vreme, dar cei mai multi oameni considera ca isi pot desfasura activitatile zilnice imediat ce au ajuns acasa.

Pacientul operat de cataracta va avea nevoie de un test pentru acuitatea vizuala, deoarece cel mai probabil el sau ea va avea nevoie de ochelari diferiti de vedere dupa aceasta interventie. Noii ochelari pot fi determinati doar dupa ce vederea pacientului s-a stabilizat, insa acest lucru poate dura cateva saptamani.

Prevenirea cataractei

Niciun studiu nu a dovedit cum se poate preveni cataracta sau cum se poate incetini progresia bolii, insa medicii cred ca mai multe strategii (precum cele de mai jos) pot fi de ajutor:

• Fa-ti controale periodice la ochi - examinarile structurilor din componenta ochiului pot ajuta la detectarea cataractei si la identificarea altor probleme ale ochilor, inca din stadii incipiente. Intreaba-ti medicul oftalmolog cat de des ar trebui sa mergi la control.

• Renunta la fumat - cere-i medicului tau sugestii despre cum sa te lasi de fumat. Medicamentele, consilierea si alte strategii sunt doar cateva dintre metodele care te pot ajuta sa renunti la acest viciu.

• Tine sub control celelalte probleme de sanatate. Urmeaza planul de tratament daca ai diabet sau alte afectiuni care iti pot creste riscul de cataracta.

• Alege o dieta sanatoasa care include multe fructe si legume. E bine sa incluzi o varietate de fructe si legume colorate in alimentatia ta, pentru ca asa te asiguri ca vei obtine multe vitamine si substante nutritive. Fructele si legumele contin multi antioxidanti, care ajuta la mentinerea sanatatii ochilor tai.

• Poarta ochelari de soare - lumina ultravioleta de la soare poate contribui la dezvoltarea cataractei. Poarta ochelari de soare pentru a bloca razele UVB atunci cand esti afara.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

• Redu consumul de alcool - un consum excesiv de bauturi alcoolice iti poate creste riscul de cataracta.

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0