Durerea de sold: cauze, afectiuni, simptome si tratament

Rezumat: Durerea de șold este o problemă frecventă care poate afecta persoane de toate vârstele, de la sportivi și femei însărcinate până la adulți în vârstă. Intensitatea simptomelor variază de la un disconfort ușor până la dureri severe care limitează mersul și activitățile zilnice.

Cauzele sunt numeroase și includ afecțiuni articulare, leziuni musculare, inflamații, boli degenerative și chiar probleme ale coloanei vertebrale. Un diagnostic corect este esențial pentru alegerea tratamentului potrivit. În multe situații, durerea de șold poate fi controlată prin măsuri conservatoare, însă uneori sunt necesare proceduri minim invazive sau intervenții chirurgicale.

1. Ce este durerea de șold?
2. Anatomia șoldului
3. Durere de sold cauze
a. Durerea primară de șold
b. Durerea secundară de șold
c. Cauze care afectează osul șoldului
d. Cauze care afectează nervii din zona șoldului
e. Alte cauze pentru durerile secundare de șold
4. Factori de risc pentru durerea de șold
5. Durerea de șold la bărbați
6. Durerea de șold în sarcină
7. Durerea de șold la femei
8. Simptomele durerii de șold
9. Diagnosticul durerii de șold
a. Examinarea fizică și istoricul medical
b. Teste imagistice și analize de laborator
10. Tratamentul durerii de șold
a. Opțiuni de tratament non-chirurgical
b. Proceduri minim invazive și intervenții chirurgicale
11. Prevenția durerii de șold
a. Menținerea greutății
b. Exerciții fizice și întărirea mușchilor
c. Măsuri de siguranță pentru evitarea accidentărilor
12. Concluzie

1. Ce este durerea de șold?

Durerea de șold reprezintă orice senzație dureroasă localizată la nivelul articulației șoldului sau în zonele apropiate, precum regiunea inghinală, partea laterală a bazinului, fesa ori partea superioară a coapsei. Uneori, disconfortul apare direct în articulație, iar alteori este resimțit în alte zone deoarece nervii transmit durerea pe traiecte diferite.

Articulația șoldului este una dintre cele mai importante articulații ale corpului. Ea susține greutatea corporală și permite mersul, alergarea, ridicarea de pe scaun și numeroase alte mișcări. Din acest motiv, chiar și o afecțiune minoră poate afecta mobilitatea și calitatea vieții.

Durerea poate apărea brusc, în urma unui traumatism, sau se poate instala treptat, pe parcursul mai multor săptămâni sau luni. În funcție de cauză, aceasta poate fi constantă sau poate apărea doar în timpul mersului, la urcatul scărilor ori după perioade lungi de repaus.

În unele cazuri, durerea de sold noaptea devine mai intensă și poate perturba somnul. Acest simptom este întâlnit frecvent în osteoartrită, bursită trohanteriană și în unele boli inflamatorii.
Localizarea durerii oferă adesea indicii importante despre cauza problemei. Durerea din zona inghinală este asociată mai frecvent cu afecțiuni ale articulației propriu-zise, în timp ce durerea laterală poate indica inflamația burselor sau afectarea tendoanelor.

2. Anatomia șoldului

Șoldul reprezintă partea corpului situată între mijloc (talie) și coapsă. Articulația șoldului (coxo-femurală) este cea mai mare din corp și este o articulație sinovială sferoidă. Ea leagă capul femural de osul coxal, adică de bazin. Această articulație este complexă și puternică, mai ales că susține întreaga greutate a corpului uman. Articulația șoldului este sferoidă pentru că segmentul care seamănă cu o minge sau cu o sferă este capul femural, iar „buzunarul" în care intră acesta este acetabulul.

Articulația șoldului este articulația dintre bazin și femur, care leagă scheletul axial de extremitatea inferioară a corpului. Osul coxal al adultului este format din mai multe oase, unite printr-un cartilaj:ilion, ischion și pubis, care se dezvoltă până la sfârșitul anilor de adolescentă.

Scheletul bazinului este format din osul coxal, osul sacru și coccis, iar fiecare os coxal este format din trei oase. Alte structuri importante ale șoldului sunt: oasele (precum femurul) și articulațiile, ligamente, tendoane, mușchi, nervi, vase de sânge și burse.

NEWSLETTER DOC DEDICAT

3. Durerea de sold cauze

Deși multe dintre cauzele durerii de șold pot apărea chiar din articulația șoldului, există numeroase structuri care se află în jurul șoldului și care pot fi, la fel de bine, sursa durerii resimțite de pacient.

a. Durerea primară de șold

Durerea poate să apară din structurile din interiorul articulației șoldului sau poate să apară din structurile care înconjoară șoldul. În durerea primară de șold, sunt implicați mai mulți factori.

a.1. Căzături sau lovituri la nivelul șoldului

Leziunile mici sau loviturile în șold sau în preajma șoldului pot provoca dureri semnificative și pierderea funcției acelei zone. O contuzie este o vânătaie, iar o contuzie a regiunii articulare, cum este șoldul, este o lovitură comună la nivelul țesuturilor din jurul șoldului, care poate afecta funcția șoldului. Un exemplu bun sunt căzăturile.

a.2. Activități fizice prelungite

Durerea de șold poate să apară, de asemenea, din cauza unor activități fizice prelungite, când șoldul este folosit în mod excesiv și atunci apar leziuni la nivelul mușchilor, tendoanelor și ligamentelor, care pot să se inflameze.

Aceste dureri se pot datora activităților zilnice de rutină care pot pune presiune pe articulația șoldului sau durerea poate să apară din cauza unui eveniment deosebit de dificil, care pune presiune pe șold.

a.3. Întinderi musculare la nivelul șoldului sau coapsei

Sunt și alte structuri care ar trebui menționate ca fiind o cauză a durerii de șold, deoarece și acestea se inflamează. Bandeletă iliotibială (o bandă fibroasă) se întinde de la "creasta" pelvisului și până la partea exterioară a coapsei, până la genunchi. Această bandă fibroasă de țesut poate să se inflameze și poate provoca dureri de șold, dureri de genunchi sau ambele.

a.4. Fracturi de șold sau de pelvis

O dată cu înaintarea în vârstă, oasele devin din ce în ce mai șubrede, mai slăbite și mai fragile. Oasele slăbite, lipsite de forță, au mai multe șanse să se rupă în timpul unei căderi. O altă cauză a durerii sau durerilor de șold o reprezintă fractură de șold sau de pelvis. Fracturile de șold sunt poate cele mai întâlnite fracturi la persoanele de peste 75 de ani.

a.5. Dislocarea șoldului

O dislocare de șold ca urmare a unei traume are loc atunci când femurul este forțat să iasă din cavitatea sa, din acel spațiu ca un buzunar mare și adânc din osul șoldului (pelvis). De obicei, este nevoie de o forță foarte mare ca șoldul să poată fi dislocat. Accidentele rutiere (când mașinile intră în coliziune) sau căderea de la o înălțime foarte mare sunt cauze comune și, drept urmare, au loc și alte fracturi, la alte oase, o dată cu dislocarea șoldului.

b. Durerea secundară de șold

Durerea de șold poate avea multiple cauze, nu doar loviturile sau accidentările. De pildă, exista unii factori care afectează în special articulația șoldului, provocând o durere severă sau mai ușor de suportat.

b.1. Cauze care afectează articulația șoldului

Multe forme de artrită și numeroase boli conexe sau înrudite cu artrita afectează articulația șoldului, mușchii și/sau oasele, iar acești factori pot provoca probleme la nivelul șoldului, cum ar fi durerea, rigiditatea articulației și umflarea zonei. Mai jos sunt câteva cauze posibile care afectează articulația șoldului.

b.2. Obezitatea

Potrivit specialiștilor, cauzele osteoartritei de la nivelul șoldului nu sunt cunoscute, însă numeroși factori pot contribui la instalarea acestei boli, cum ar fi vârsta înaintată și faptul că persoana este supraponderală sau obeză.

b.3. Artrozele

Artroza este o boală articulară cronică, neinflamatorie, de tip deformant. Artroza, spre deosebire de artrită (termen folosit pentru a descrie inflamația de la nivelul articulațiilor), este cauzată de uzura normală a cartilajului articular. Artrozele sunt cel mai des întâlnite la nivelul articulațiilor mâinilor, regiunii cervicale, genunchilor și șoldurilor, însă poate afecta orice articulație.

Osteoartrita șoldului (coxartroza) și artrita reumatoidă se numără printre cele mai întâlnite cauze ale durerii de șold, în special la adulții mai în vârstă. În cazul bolii numite coxartroza (artroza șoldului), îngustarea cavitații articulare dintre șold și femur poate fi văzută că un indicator indirect al pierderii cartilajului care acoperă oasele.

b.4. Spondilita anchilozantă

Osteoartrita (inflamația care cuprinde atât articulația, cât și partea osoasă din jurul ei) este cea mai întâlnită cauza a durerii de șold la persoanele cu vârstă peste 50 de ani. Și spondilita anchilozantă, o boala cronică inflamatorie a coloanei vertebrale și a zonei unde coloana se leagă de pelvis se poate manifesta prin durere.

b.5. Bursita

Bursele sunt niște saci (structuri) cu lichid care se găsesc între țesuturi, cum ar fi oasele, mușchii și tendoanele. Când una dintre burse se inflamează, acest lucru poate provoca durere.

b.6. Tendinita

Tendinita este inflamația sau iritația tendoanelor. Boala este, de obicei, cauzată de stresul repetitiv datorat utilizării excesive a acelor tendoane.

b.7. Alte afecțiuni ale articulației șoldului

Articulația șoldului poate fi afectată și de alți factori, precum:

Întinderi de mușchi sau de tendoane - activitățile repetitive pot pune o tensiune mare asupra mușchilor, tendoanelor și ligamentelor care susțin șoldurile, iar astfel pot să apară așa-numitele întinderi de mușchi sau de tendoane.
Rupturi de labrum (la șold) - aceasta este o ruptură în inelul cartilajului (numit labrum) care urmează după marginea exterioară a cavității articulației șoldului.

c. Cauze care afectează osul șoldului

Osul șoldului reprezintă o altă structură care poate fi afectată de multiple cauze ale durerii de șold. Printre acestea se numără osteoporoza, cancerul osos, cât și diferite tipuri de necroze de la nivelul șoldului.

c.1. Osteoporoza

Dacă o persoană primește diagnosticul de osteoporoză, asta înseamnă că și-a pierdut o parte din masă osoasă, din densitatea oaselor. Astfel, oasele pacientului devin mai puțin dense, iar asta le face mai predispuse la rupere (fracturi).

c.2. Cancer osos sau alt tip de cancer

Durerea de șold poate fi cauzată și de alte afecțiuni grave, cum ar fi unele forme de cancer: cancerul în forme avansate (metastaza) care s-a răspândit la oase; cancerul osos; leucemia. Anumite forme de cancer pot să provoace dureri de șold.
Tumorile care încep (iau naștere) într-un anumit os sau care se extind până la un os (precum cel al șoldului) pot provoca durere în șoldurile pacientului, cât și în alte oase din corp.

c.3. Necroza și osteonecroza la nivelul șoldului

Necroza avasculară (a capului femural), care se mai numește și osteonecroza, poate să fie o cauza a durerii de șold.

d. Cauze care afectează nervii din zona șoldului

Durerea de șold poate fi cauzată și de anumiți nervi deteriorați sau "ciupiți". Există o serie de afecțiuni care implică nervii din zona șoldului și care provoacă dureri de șold.

d.1. Hernia

Hernia de disc, spun specialiștii, poate fi o cauză a durerii de șold. În unele cazuri, durerea ce provine din alte zone ale corpului, cum ar fi spatele sau anumiți nervi afectați, poate să radieze către zona șoldului, iar astfel apare durerea de șold. O hernie sau un defect al peretelui abdominal poate provoca dureri în partea din fata a șoldului.

d.2. Sciatica

Sciatica sau inflamația rădăcinilor de la care pornesc nervii din măduva spinării, poate să apară însoțită de durere de șold și de durere care se simte de-a lungul piciorului.

d.3. Inflamația nervilor periferici

Durerea de șold poate să nu își aibă originea în șold, ci se poate datora unor probleme apărute în structurile adiacente, cum ar fi nervii periferici. Specialiștii spun că nervii periferici se pot inflama, provocând durerea de șold.

d.4. Stenoza

Stenoza canalului vertebral (sau îngustarea canalului spinal) poate provoca dureri care au legătură cu nervii din șold și picior.

d.5. Meralgia parestezică

Meralgia parestezică apare atunci când nervul cutanat femural lateral al coapsei este iritat, este afectat. Această boală este cel mai frecvent observată în timpul sarcinii, la persoanele care poartă haine foarte strânse pe corp sau la pacienții cu diabet.

e. Alte cauze pentru durerile secundare de șold

Multe boli pot afecta articulația șoldului, mușchii sau oasele, iar acestea pot provoca durere, rigiditate sau umflarea zonei.

Boala Lyme

Boala Lyme este o boala infectioasa, caracterizata printr-o eruptie cutanata, umflarea articulatiilor si prin simptome asemanatoare gripei. Boala este cauzata de muscatura unei capuse care este infectata cu o bacterie numita B. burgdorferi. Boala Lyme poate afecta soldul.

Boala Legg-Calve-Perthes

Boala Legg-Calvé-Perthes (sau doar boala Perthes) descrie necrozarea avasculară a capului femural la copii și este o boală idiopatică, ceea ce înseamnă că nu se cunosc cauzele. De obicei, boala Legg-Calvé-Perthes afectează copiii de sex masculin cu vârste între 4 și 8 ani.

4. Factori de risc pentru durerea de șold

Deși durerea de șold poate apărea la orice persoană, există anumiți factori care cresc probabilitatea dezvoltării acesteia. Înaintarea în vârstă reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc. Odată cu trecerea anilor, cartilajul articular se uzează progresiv, iar riscul de osteoartrită crește semnificativ.

Excesul ponderal exercită o presiune suplimentară asupra articulațiilor. Fiecare kilogram în plus crește încărcarea mecanică asupra șoldului în timpul mersului și favorizează degradarea cartilajului.
Activitatea fizică intensă poate contribui la apariția unor leziuni repetitive.

Sedentarismul reprezintă un alt factor important. Lipsa activității fizice determină slăbirea musculaturii care stabilizează șoldul și reduce flexibilitatea articulației. Unele ocupații presupun ridicarea frecventă a greutăților sau statul prelungit în picioare, ceea ce poate favoriza apariția durerilor cronice.

Predispoziția genetică joacă și ea un rol. Persoanele cu rude apropiate diagnosticate cu osteoartrită sau alte afecțiuni articulare prezintă un risc mai mare de a dezvolta probleme similare.

Bolile metabolice și endocrine, inclusiv diabetul zaharat și osteoporoza, influențează sănătatea sistemului musculo-scheletic și pot favoriza apariția complicațiilor la nivelul șoldului.
Administrarea îndelungată a corticosteroizilor este asociată cu un risc crescut de necroză avasculară, o afecțiune care poate necesita ulterior tratament chirurgical.

5. Durerea de șold la bărbați

Durerea de sold la barbati poate avea cauze similare celor întâlnite la femei, însă anumite afecțiuni sunt mai frecvente în rândul populației masculine. Bărbații activi din punct de vedere sportiv dezvoltă mai des sindromul de conflict femuro-acetabular. Acesta apare mai ales la fotbaliști, alergători și practicanți ai sporturilor care presupun flexii repetate ale șoldului.

Leziunile musculare și tendinoase sunt frecvente în urma efortului fizic intens. Ridicarea greutăților fără o tehnică adecvată sau suprasolicitarea musculară pot provoca inflamații și rupturi parțiale.
Osteoartrita apare frecvent după vârsta de 50 de ani și reprezintă una dintre cele mai importante cauze ale durerii cronice. Simptomele includ rigiditate matinală, limitarea mersului și durere accentuată după activitate.

La bărbați, afecțiunile coloanei lombare pot mima frecvent durerea de șold, deoarece nervul sciatic poate transmite durerea către fesă și partea posterioară a coapsei. De asemenea, anumite afecțiuni urologice, precum litiaza renală sau unele boli ale prostatei, pot determina dureri iradiate în regiunea șoldului și a bazinului.

6. Durerea de șold în sarcină

Durerea de sold in sarcina este o problemă frecventă, în special în al doilea și al treilea trimestru. Modificările hormonale, creșterea în greutate și schimbarea centrului de greutate pun presiune suplimentară asupra articulațiilor și ligamentelor. Deși, în cele mai multe cazuri, disconfortul este temporar, uneori poate afecta semnificativ mobilitatea și somnul.

Un rol important îl are hormonul relaxină. Acesta contribuie la relaxarea ligamentelor din zona pelvisului pentru a pregăti organismul pentru naștere. În același timp, această laxitate ligamentară reduce stabilitatea articulațiilor și poate favoriza apariția durerii.

7. Durerea de șold la femei

Durerea de sold la femei poate avea numeroase cauze, unele comune ambelor sexe, iar altele specifice organismului feminin. Osteoartrita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni după menopauză. Scăderea nivelului de estrogen poate influența sănătatea oaselor și a articulațiilor, favorizând apariția modificărilor degenerative.

Osteoporoza crește riscul de fracturi de șold, în special după vârsta de 65 de ani. În unele situații, o căzătură aparent minoră poate produce o fractură care necesită tratament chirurgical.
Endometrioza poate provoca dureri pelvine care iradiază către șold. Acestea apar adesea în timpul menstruației și pot fi confundate cu o afecțiune musculo-scheletică.

Unele afecțiuni ginecologice, precum chisturile ovariene sau boala inflamatorie pelvină, pot determina durere resimțită în regiunea inghinală și a șoldului. La femeile active, bursita trohanteriană este relativ frecventă. Aceasta produce durere pe partea laterală a șoldului, accentuată la mers, urcatul scărilor și în timpul somnului.

Durerea de șold la femei poate apărea și în perioada postpartum. După naștere, ligamentele și musculatura au nevoie de timp pentru a reveni la starea anterioară, iar solicitarea noului rol de mamă poate favoriza suprasolicitarea articulațiilor.

În cazul femeilor tinere, displazia de șold nediagnosticată în copilărie poate deveni simptomatică la maturitate și poate accelera apariția artrozei. Atunci când durerea de șold la femei persistă mai mult de câteva săptămâni, limitează activitățile zilnice sau este însoțită de alte simptome precum febră ori scădere inexplicabilă în greutate, este indicată evaluarea de către un medic.

8. Simptomele durerii de șold

Manifestările clinice diferă în funcție de cauza afecțiunii. Uneori apare doar un disconfort ușor, iar alteori durerea este atât de intensă încât persoana nu mai poate merge. Cel mai frecvent simptom este durerea localizată în zona inghinală, pe partea laterală a șoldului sau în regiunea fesieră.

Mulți pacienți observă că durerea iradiază spre coapsă sau genunchi. Acest lucru poate crea impresia că problema se află la nivelul genunchiului, deși cauza este localizată în articulația șoldului.
Rigiditatea este caracteristică mai ales osteoartritei. Dimineața sau după perioade lungi de repaus, mișcările devin dificile și sunt necesare câteva minute pentru revenirea mobilității.

Limitarea amplitudinii mișcărilor reprezintă un alt simptom important. Pacienții pot avea dificultăți la încălțare, la urcarea în mașină sau la ridicarea de pe scaun. Șchiopătatul apare atunci când organismul încearcă să reducă presiunea asupra articulației dureroase.

Unele persoane descriu senzații de blocare sau pocnituri în timpul mișcărilor. Aceste manifestări pot sugera afectarea labrumului acetabular sau conflict femuro-acetabular.
În bursită, durerea este localizată mai ales pe partea externă a șoldului și se accentuează la apăsare.

În cazul infecțiilor articulare, apar febra, frisoanele și imposibilitatea sprijinirii pe piciorul afectat. Această situație reprezintă o urgență medicală. Durerea de șold noaptea este un simptom care poate indica osteoartrita avansată, bursita, necroza avasculară sau unele boli inflamatorii. Dacă durerea trezește pacientul în mod repetat, este recomandat consultul medical.

Durerea care apare împreună cu amorțeală sau furnicături la nivelul membrului inferior poate sugera afectarea unui nerv, inclusiv în contextul unei hernii de disc lombare.

9. Diagnosticul durerii de șold

Stabilirea cauzei exacte necesită o combinație între istoricul medical, examinarea clinică și investigațiile imagistice. Nu orice persoană cu durerea de șold are nevoie imediat de investigații complexe. În multe situații, medicul poate orienta diagnosticul încă din timpul consultației.

Scopul evaluării este identificarea cauzei durerii și excluderea afecțiunilor grave, precum fracturile, infecțiile sau tumorile. Un diagnostic corect permite alegerea tratamentului adecvat și reduce riscul apariției complicațiilor.

a. Examinarea fizică și istoricul medical

Consultația începe prin discutarea simptomelor. Medicul va întreba când a început durerea, unde este localizată, cât de intensă este și în ce situații apare. Este important să fie menționate accidentele recente, activitatea fizică, bolile cronice și tratamentele urmate.

Pacientul va fi întrebat dacă durerea de șold noaptea îl trezește din somn, dacă apare la mers sau dacă este însoțită de febră. În timpul examinării fizice sunt evaluate postura, mersul și amplitudinea mișcărilor.

Medicul poate efectua teste specifice pentru identificarea conflictului femuro-acetabular, bursitei, leziunilor musculare sau afectării coloanei lombare. De asemenea, sunt evaluate forța musculară, sensibilitatea și reflexele, deoarece uneori simptomele provin de la nivelul nervilor spinali.

b. Teste imagistice și analize de laborator

Radiografia este de obicei prima investigație recomandată. Ea permite identificarea artrozei, fracturilor, deformărilor osoase și modificărilor degenerative. Ecografia este utilă pentru evaluarea burselor, tendoanelor și colecțiilor de lichid.

Rezonanța magnetică (RMN) oferă imagini detaliate ale cartilajului, ligamentelor, labrumului și măduvei osoase. Este una dintre cele mai valoroase investigații pentru diagnosticul leziunilor țesuturilor moi.

Tomografia computerizată (CT) este utilizată în special pentru evaluarea fracturilor complexe și planificarea intervențiilor chirurgicale.

În anumite situații, medicul poate recomanda analize de sânge pentru identificarea inflamației sau a unei infecții. Printre acestea se numără hemoleucograma, proteina C reactivă și viteza de sedimentare a hematiilor.

Dacă există suspiciunea unei artrite inflamatorii, pot fi recomandate teste imunologice suplimentare. Rareori, este necesară puncția articulară. Procedura constă în recoltarea unei cantități mici de lichid sinovial pentru identificarea infecțiilor sau a cristalelor caracteristice gutei.

10. Tratamentul durerii de șold

Tratamentul pentru durerea de șold depinde de cauza simptomelor, de severitatea acestora, de vârsta pacientului și de impactul asupra activităților zilnice.

a. Opțiuni de tratament non-chirurgical

Majoritatea persoanelor cu durere de șold beneficiază inițial de tratamente conservatoare.

Odihna și modificarea activităților

Reducerea temporară a activităților care provoacă durere poate permite diminuarea inflamației și recuperarea țesuturilor afectate. Nu este necesară imobilizarea completă, ci adaptarea efortului fizic.

Fizioterapia

Fizioterapia reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de tratament pentru numeroase afecțiuni ale șoldului.

Programul este adaptat fiecărui pacient și poate include:

exerciții pentru creșterea mobilității;
întărirea musculaturii șoldului și trunchiului;
exerciții de echilibru;
corectarea mersului;
tehnici pentru reducerea durerii.

Întărirea mușchilor fesieri și ai coapselor contribuie la stabilizarea articulației și la reducerea încărcării mecanice asupra cartilajului.

Medicamente

Medicul poate recomanda analgezice sau antiinflamatoare nesteroidiene pentru reducerea durerii și inflamației. Administrarea acestor medicamente trebuie făcută conform recomandărilor medicale, deoarece utilizarea prelungită poate fi asociată cu efecte adverse digestive, cardiovasculare sau renale. În unele situații sunt recomandate creme sau geluri antiinflamatoare aplicate local.

Infiltrațiile

Atunci când tratamentul obișnuit nu controlează suficient simptomele, medicul poate recomanda infiltrații. Acestea pot conține corticosteroizi pentru reducerea inflamației sau alte substanțe utilizate în anumite situații clinice. Infiltrațiile nu reprezintă un tratament definitiv și nu sunt indicate pentru toate afecțiunile.

Dispozitive de sprijin

Bastonul, cadrul de mers sau alte dispozitive ortopedice pot reduce încărcarea asupra șoldului și pot îmbunătăți stabilitatea. Încălțămintea confortabilă, cu talpă care amortizează șocurile, poate contribui la reducerea simptomelor.

Controlul greutății

La persoanele supraponderale, scăderea în greutate reduce presiunea exercitată asupra articulației și poate ameliora semnificativ durerea de șold.

Rolul suplimentelor în managementul durerii de șold

Dacă durerea de șold este una suportabila, însă vrei să încerci și alte opțiuni, este important să ai în vedere și rolul suplimentelor alimentare. Studiile recente scot la iveală beneficiile multor substanțe care ajută la menținerea articulației șoldului, precum:

Acizii grași Omega-3

Uleiul de pește conține acizi grași Omega 3 (EPA și DHA), care au efecte antiinflamatoare. O analiză 1 din 2017 ce a avut în vedere mai multe studii clinice arată că administrarea suplimentelor cu ulei de pește de mare adâncime reduce simptomele, cum ar fi durerea articulară în cazul pacienților cu artrită reumatoidă. Întreabă-ți medicul reumatolog înainte de a lua orice fel de suplimente pentru afecțiunile articulațiilor.

Membrana din coaja de ou (NEM)

Studiile efectuate în ultimii ani arată că extractele obținute din membrana naturală din coaja de ou (sau NEM) sunt eficiente în tratamentul durerii asociate cu artroza șoldului și artroza genunchiului. Un studiu german din 2014 a ajuns la aceste concluzii. 44 de participanți au primit un supliment oral cu 500 mg de extract din membrana cojii de ou, o dată pe zi, pe o perioadă de 8 săptămâni. Obiectivul cercetării a fost să se evalueze eficacitatea membranei din coaja de ou sub forma de supliment alimentar.

Suplimentele cu membrană din coajă de ou au produs un răspuns semnificativ la tratament, la 10 zile de la începutul studiului, la 30 de zile și la 60 de zile. Concluzia trasă de cercetători a fost că suplimentele cu extracte din membrana din coaja de ou au redus semnificativ durerea, atât rapid, adică după 10 zile, cât și pe o perioadă mai lungă, după 60 de zile, demonstrând că sunt o opțiune terapeutică pentru tratamentul durerii asociate cu gonartroză și/sau coxartroză.

b. Proceduri minim invazive și intervenții chirurgicale

Atunci când metodele conservatoare nu mai oferă rezultate sau există distrugeri importante ale articulației, medicul ortoped poate recomanda tratament chirurgical. Tipul intervenției depinde de cauza durerii și de gradul afectării.

Printre cele mai utilizate proceduri se numără:

artroscopia de șold;
osteotomia, în cazuri atent selecționate;
fixarea fracturilor;
înlocuirea totală a șoldului.

Decizia chirurgicală se ia după evaluarea clinică și imagistică și după discutarea beneficiilor și riscurilor cu pacientul.

Înlocuirea totală a șoldului

Artroplastia totală de șold este una dintre cele mai eficiente intervenții ortopedice pentru pacienții cu artroză avansată sau alte afecțiuni care au distrus articulația. În timpul operației, suprafețele articulare deteriorate sunt înlocuite cu componente protetice realizate din materiale biocompatibile.

Intervenția este recomandată atunci când:

durerea este severă;
tratamentul conservator nu mai este eficient;
mobilitatea este foarte limitată;
activitățile zilnice sunt afectate semnificativ.

După operație urmează o perioadă de recuperare prin kinetoterapie.

Majoritatea pacienților își recapătă mobilitatea și observă o reducere importantă a durerii în următoarele luni. Durata de viață a protezelor moderne este din ce în ce mai mare datorită progreselor tehnologice și materialelor utilizate.

Totuși, ca orice intervenție chirurgicală majoră, artroplastia presupune și anumite riscuri, precum infecțiile, luxația protezei, tromboza venoasă profundă sau uzura implantului în timp.

Artroscopia

Artroscopia este o procedură minim invazivă utilizată atât pentru diagnostic, cât și pentru tratamentul anumitor afecțiuni ale șoldului. Intervenția se realizează prin incizii foarte mici, prin care sunt introduse o cameră video și instrumente speciale.

Artroscopia poate fi recomandată pentru:

rupturi ale labrumului acetabular;
conflict femuro-acetabular;
îndepărtarea fragmentelor libere din articulație;
repararea unor leziuni de cartilaj.

Comparativ cu chirurgia deschisă, recuperarea este de obicei mai rapidă, iar durerea postoperatorie este mai redusă. Totuși, această procedură nu este indicată în cazul artrozei avansate, când deteriorarea articulației este extinsă.

11. Prevenția durerii de șold

Nu toate cauzele durerii de șold pot fi prevenite, însă adoptarea unui stil de viață sănătos reduce riscul apariției multor afecțiuni. Prevenția începe prin menținerea unei bune condiții fizice și protejarea articulațiilor împotriva suprasolicitării și accidentărilor.

Persoanele care desfășoară activități sportive ar trebui să acorde atenție tehnicii corecte de execuție și perioadelor de recuperare. De asemenea, este importantă tratarea la timp a afecțiunilor inflamatorii și metabolice care pot afecta sănătatea articulațiilor.

a. Menținerea greutății

Greutatea corporală influențează direct sănătatea șoldurilor. Fiecare pas exercită forțe importante asupra articulației, iar excesul ponderal amplifică această încărcare.
Menținerea unei greutăți normale poate reduce simptomele și încetini evoluția osteoartritei.

O alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale, proteine de calitate și grăsimi sănătoase contribuie atât la controlul greutății, cât și la sănătatea generală.

b. Exerciții fizice și întărirea mușchilor

Mișcarea regulată este esențială pentru menținerea funcției articulare.

Exercițiile recomandate includ:

mersul pe jos;
înotul;
ciclismul recreațional;
exercițiile în apă;
programele de kinetoterapie.

Aceste activități contribuie la întărirea musculaturii care stabilizează șoldul și îmbunătățesc flexibilitatea.

Este recomandată evitarea creșterii bruște a intensității antrenamentelor. Încălzirea înainte de efort și exercițiile de stretching după activitate reduc riscul accidentărilor.
Persoanele care prezintă deja durerea de șold ar trebui să urmeze un program de exerciții stabilit împreună cu un specialist în recuperare medicală.

b. Măsuri de siguranță pentru evitarea accidentărilor

Prevenirea căderilor este deosebit de importantă la persoanele vârstnice.

Se recomandă:

utilizarea încălțămintei stabile;
îndepărtarea obstacolelor din locuință;
iluminarea corespunzătoare a spațiilor;
folosirea balustradelor la urcarea scărilor;
efectuarea exercițiilor pentru echilibru.

Sportivii ar trebui să utilizeze echipamente adecvate și să respecte perioadele de odihnă dintre antrenamente. Ridicarea obiectelor grele trebuie făcută folosind tehnici corecte pentru a evita suprasolicitarea șoldurilor și a coloanei vertebrale.

12. Concluzie

Durerea de șold poate avea numeroase cauze, de la întinderi musculare și bursite până la osteoartrită, fracturi sau afecțiuni inflamatorii. Stabilirea unui diagnostic corect este esențială pentru alegerea tratamentului potrivit și prevenirea complicațiilor.

În multe cazuri, simptomele pot fi controlate prin modificarea stilului de viață, fizioterapie și tratament medicamentos.

Q&A: Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Ce trebuie să faci când te doare șoldul?
Răspuns: Evită activitățile care agravează durerea, aplică gheață sau căldură în funcție de recomandarea medicului și programează un consult dacă simptomele persistă mai mult de câteva zile, sunt intense sau apar după un traumatism.

Întrebare: Care sunt cauzele durerii de șold și a piciorului amorțit?
Răspuns: Printre cauze se numără hernia de disc lombară, compresia nervului sciatic, stenoza canalului vertebral, dar și anumite afecțiuni ale șoldului care irită structurile nervoase. Evaluarea medicală este necesară pentru stabilirea diagnosticului.

Întrebare: Care sunt remediile pentru durerile de șold?
Răspuns: Tratamentul poate include odihnă temporară, fizioterapie, exerciții recomandate de specialist, controlul greutății, analgezice sau antiinflamatoare prescrise de medic și, în anumite cazuri, infiltrații sau intervenții chirurgicale.

Întrebare: Care sunt cauzele durerii de șold pe timp de noapte?
Răspuns: Durerea de șold noaptea poate fi provocată de osteoartrită, bursită trohanteriană, tendinite, necroză avasculară sau boli inflamatorii. Dacă durerea afectează frecvent somnul, este recomandat consultul unui medic.

Întrebare: Care este anatomia șoldului?
Răspuns: Șoldul este o articulație de tip bilă-cavitate formată din capul femural și acetabulul bazinului. Stabilitatea este asigurată de cartilaj, labrumul acetabular, ligamente, tendoane și musculatura din jurul articulației.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Academy of Orthopaedic Surgeons - Management of Osteoarthritis of the Hip Clinical Practice Guideline
https://www.aaos.org/
American College of Rheumatology - Osteoarthritis Guideline
https://rheumatology.org/osteoarthritis-guideline
National Library of Medicine - Low back pain and sciatica in over 16s: assessment and management
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562933/
Royal College of Obstetricians and Gynaecologists (RCOG) - Guidance regarding pregnancy-related pelvic girdle pain
https://www.rcog.org.uk/for-the-public/browse-our-patient-information/pelvic-girdle-pain-and-pregnancy/
American Academy of Orthopedic Surgeons - Osteoarthritis of the Hip
https://orthoinfo.aaos.org/en/diseases--conditions/osteoarthritis-of-the-hip
Johns Hopkins Medicine - Hip Replacement Surgery
https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/hip-replacement-surgery
UChicago Medicine - How Weight Loss Can Help Your Joint Pain
https://www.uchicagomedicineadventhealth.org/blog/how-weight-loss-can-help-your-joint-pain
Studiul „Hip Pain in Adults: Evaluation and Differential Diagnosis”, American Family Physician, 2021, Rachel Chamberlain
https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2021/0115/p81.html