Tratamentul in bursita soldului
Rezumat: Bursita șoldului este o cauză frecventă de durere de șold, mai ales pe partea externă a coapsei. Afecțiunea apare când o bursa, adică un mic săculeț cu lichid care reduce frecarea dintre tendoane, mușchi și os, se irită și apare inflamație.
Tratamentul în bursita șoldului este, de obicei, conservator: repaus relativ, gheață, medicamente antiinflamatoare, fizioterapie și exerciții. Infiltrațiile pot ajuta în cazurile persistente, iar chirurgia este rar necesară.
Recuperarea corectă urmărește reducerea durerii, întărirea musculaturii șoldului și prevenirea recidivelor prin corectarea factorilor de risc.
1. Ce este bursita șoldului și de ce apare?
2. Cum recunoști bursita șoldului?
3. Diagnosticul în bursita șoldului
4. Tratamentul în bursita șoldului
a. Repausul și reducerea activităților dureroase
b. Tratamentul medicamentos pentru durere și inflamație
c. Fizioterapia și exercițiile
d. Infiltrațiile locale în bursa inflamată
e. Când poate fi necesar tratamentul chirurgical?
5. Recuperarea și prevenirea recidivelor
a. Exerciții recomandate după reducerea durerii de șold
b. Corectarea posturii și a factorilor de risc
c. Cum poate fi prevenită reapariția inflamației bursei?
6. Concluzie
1. Ce este bursita șoldului și de ce apare?
Bursita șoldului este inflamația unei burse aflate în apropierea articulației șoldului. Bursa este un mic sac cu lichid, cu rol de pernă de protecție. Ea reduce frecarea dintre os, tendoane, mușchi și piele în timpul mersului, alergării sau urcării scărilor.
Cea mai cunoscută formă este bursita trohanteriană, care afectează bursa de lângă marele trohanter, adică partea osoasă de pe exteriorul șoldului. În practică, se folosește și termenul „sindrom dureros trohanterian” deoarece durerea poate implica nu doar bursa, ci și tendoanele mușchilor fesieri.
Bursita apare când zona este suprasolicitată, lovită sau iritată repetat. Mersul pe distanțe lungi, alergarea, urcatul scărilor, statul mult pe o parte, diferențele de lungime între picioare, postura incorectă sau slăbiciunea mușchilor șoldului pot favoriza inflamația.
Uneori, bursita șoldului este asociată cu afecțiuni precum artroza, problemele lombare, scolioza, artrita reumatoidă sau modificări ale mersului. Nu orice durere de șold înseamnă bursită, de aceea evaluarea medicală este importantă când simptomele persistă.
2. Cum recunoști bursita șoldului?
Cel mai frecvent simptom este durerea pe partea laterală a șoldului. Durerea poate coborî spre coapsă, dar de obicei nu trece sub genunchi. La început, poate fi ascuțită, iar apoi se poate transforma într-o durere surdă, persistentă.
Mulți pacienți simt durere de șold când merg, urcă scări, se ridică de pe scaun sau stau mult în picioare. Un semn tipic este durerea la apăsarea zonei externe a șoldului. De asemenea, statul întins pe partea afectată poate deveni dificil, mai ales noaptea.
Bursita poate limita activitățile zilnice. Persoana afectată poate evita mersul rapid, sportul sau pozițiile care pun presiune pe șold. În cazurile mai intense, durerea poate modifica mersul, ceea ce suprasolicită și alte zone: genunchiul, bazinul sau spatele.
Este bine de știut că durerea de șold poate avea multe cauze. Artroza de șold dă adesea durere în zona inghinală. Problemele coloanei lombare pot da durere care coboară pe picior. Tendinopatiile fesierilor pot imita bursita.
De aceea, diagnosticul nu trebuie pus doar pe baza simptomelor.
3. Diagnosticul în bursita șoldului
Diagnosticul începe cu discuția despre simptome: unde doare, când apare durerea, ce o agravează și ce o calmează.
Medicul întreabă despre activități sportive, traumatisme, operații, boli reumatologice, probleme de coloană sau episoade anterioare de durere de șold.
Examinarea clinică este esențială. Medicul poate apăsa zona laterală a șoldului, poate testa mobilitatea articulației și poate evalua forța mușchilor fesieri.
Uneori, durerea la anumite mișcări sugerează că problema este mai degrabă la tendoane decât doar la bursa inflamată.
Radiografia nu arată direct inflamația bursei, dar poate exclude alte cauze, precum artroza, calcificările sau unele probleme osoase. Ecografia poate vedea acumularea de lichid, îngroșarea bursei sau modificări ale tendoanelor.
RMN-ul este util când diagnosticul este neclar sau simptomele nu răspund la tratament.
Analizele de sânge nu sunt necesare în toate cazurile. Ele pot fi recomandate dacă există suspiciune de infecție, boală inflamatorie sau altă cauză generală.
Bursita septică la nivelul șoldului este rară, dar trebuie tratată urgent, mai ales dacă apar febră, roșeață importantă sau stare generală alterată.
4. Tratamentul în bursita șoldului
Tratamentul în bursita șoldului urmărește reducerea durerii, controlul inflamației și corectarea cauzei care a iritat bursa. În cele mai multe cazuri, nu este nevoie de operație. Planul combină repausul relativ, medicamentele potrivite, fizioterapia și modificarea activităților.
Este important ca tratamentul să fie adaptat. O persoană activă, cu durere apărută după alergare, poate avea nevoie de corectarea antrenamentului.
O persoană sedentară, cu slăbiciune musculară, poate avea nevoie de exerciții progresive. În bursita recurentă, trebuie căutate cauzele care mențin inflamația.
a. Repausul și reducerea activităților dureroase
Repausul nu înseamnă imobilizare completă. În bursita șoldului, este recomandat repausul relativ: se reduc activitățile care cresc durerea, dar se păstrează mișcarea ușoară, tolerată. Mersul scurt, pe teren plat, este adesea mai bun decât statul complet la pat.
Este util să eviți temporar urcatul repetat al scărilor, alergarea, mersul pe pantă, statul picior peste picior și dormitul pe partea afectată. Dacă durerea de șold apare noaptea, o pernă între genunchi poate reduce presiunea pe bursa iritată.
Aplicarea de gheață 10-15 minute, de câteva ori pe zi, poate calma durerea după activitate. Gheața nu trebuie pusă direct pe piele. Căldura poate ajuta uneori musculatura tensionată, dar în faza de inflamație acută, frigul este de obicei mai bine tolerat.
b. Tratamentul medicamentos pentru durere și inflamație
Medicamentele pot reduce durerea și inflamația, dar nu rezolvă întotdeauna cauza bursitei. Antiinflamatoarele nesteroidiene, precum ibuprofenul sau naproxenul, sunt folosite frecvent, dacă nu există contraindicații.
Ele trebuie luate conform recomandării medicului sau farmacistului.
Persoanele cu gastrită, ulcer, boală renală, tratament anticoagulant, hipertensiune necontrolată sau anumite boli cardiovasculare trebuie să ceară sfat medical înainte de antiinflamatoare.
Uneori, paracetamolul poate fi o opțiune pentru durere, dar nu are același efect antiinflamator.
Unguentele sau gelurile antiinflamatoare pot fi utile în forme ușoare, mai ales când durerea este localizată. Antibioticele nu sunt indicate în bursita obișnuită, neinfecțioasă. Ele se folosesc doar dacă medicul suspectează o infecție a bursei.
c. Fizioterapia și exercițiile
Fizioterapia este una dintre cele mai importante părți ale tratamentului. Scopul nu este doar să scadă durerea, ci și să reducă riscul de recidivă.
Un program bun lucrează mobilitatea, forța mușchilor fesieri, controlul bazinului și modul în care pacientul merge sau urcă scări.
Exercițiile trebuie introduse progresiv. În faza dureroasă, se pot folosi mișcări ușoare și contracții izometrice, fără presiune mare pe șold. Pe măsură ce durerea scade, se adaugă exerciții de întărire pentru fesierul mijlociu, fesierul mare, trunchi și mușchii coapsei.
Exemplele includ podul fesier, abducția șoldului, ridicări laterale controlate ale piciorului, exerciții cu bandă elastică și antrenament pentru echilibru. Exercițiile nu ar trebui să producă durere puternică.
O ușoară jenă poate fi acceptabilă, dar durerea care persistă după antrenament indică suprasolicitare.
Studiile recente despre sindromul dureros trohanterian arată că exercițiile pot îmbunătăți durerea, funcția și percepția globală a pacientului. Efectul este mai bun când programul este constant și adaptat, nu când pacientul primește doar o listă generală de exerciții.
d. Infiltrațiile locale în bursa inflamată
Infiltrațiile cu corticosteroid pot fi recomandate când durerea de șold persistă în ciuda repausului, medicamentelor și fizioterapiei. Injecția se face în zona bursei inflamate, uneori ghidată ecografic sau fluoroscopic, pentru o precizie mai bună.
Scopul infiltrației este reducerea inflamației și a durerii, astfel încât pacientul să poată relua mai ușor exercițiile. Efectul poate fi rapid, dar nu este întotdeauna definitiv. Dacă factorii care au iritat bursa rămân neschimbați, bursita poate reveni.
Corticosteroizii nu trebuie folosiți repetat fără o indicație clară. Pot exista riscuri locale, precum iritație, durere temporară după injecție, modificări ale pielii sau afectarea țesuturilor dacă se repetă prea des.
De aceea, infiltrația trebuie integrată într-un plan complet, nu privită ca singura soluție.
În ultimii ani, s-a discutat și despre terapii ortobiologice, precum plasma îmbogățită cu trombocite.
Unele studii sugerează beneficii în anumite cazuri de sindrom dureros trohanterian, dar dovezile nu sunt încă suficient de ferme pentru a înlocui tratamentele standard.
e. Când poate fi necesar tratamentul chirurgical?
Tratamentul chirurgical este rar necesar în bursita șoldului. El poate fi luat în calcul doar când durerea persistă luni de zile, afectează semnificativ viața zilnică și nu răspunde la tratamente conservatoare corect aplicate.
În unele cazuri, chirurgia poate însemna îndepărtarea bursei inflamate, numită bursectomie. Dacă există leziuni importante ale tendoanelor fesierilor, medicul poate discuta și despre repararea acestora.
Decizia depinde de simptome, investigații și răspunsul la tratamentele anterioare.
Operația nu este prima alegere. Majoritatea pacienților se ameliorează prin repaus relativ, fizioterapie, exerciții și, uneori, infiltrații. Chiar și după intervenție, recuperarea presupune exerciții și corectarea factorilor care au dus la inflamație.
5. Recuperarea și prevenirea recidivelor
Recuperarea după bursita șoldului trebuie să fie treptată. Durerea poate scădea înainte ca țesuturile să fie complet pregătite pentru efort. Dacă activitățile intense sunt reluate prea repede, bursa se poate irita din nou și inflamația poate reveni.
Un obiectiv important este revenirea la activități fără durere semnificativă. Pacientul poate crește treptat durata mersului, apoi poate introduce scări, bicicletă, exerciții de forță și, în final, alergare sau sport.
Ritmul depinde de vârstă, nivel de activitate și severitatea simptomelor.
a. Exerciții recomandate după reducerea durerii de șold
După ce durerea de șold scade, exercițiile de întărire devin esențiale. Mușchii fesieri stabilizează bazinul în timpul mersului. Dacă sunt slabi, presiunea pe partea laterală a șoldului crește, iar bursa poate fi iritată repetat.
Exercițiile utile includ podul fesier, ridicări controlate ale piciorului lateral, mers lateral cu bandă elastică, genuflexiuni parțiale și exerciții de echilibru pe un picior. Ele trebuie făcute lent, cu tehnică bună, fără compensări prin spate sau genunchi.
Stretchingul poate ajuta dacă există tensiune musculară, dar nu trebuie forțat. Întinderea agresivă a zonei laterale a șoldului poate crește compresia pe bursa inflamată. De aceea, programul trebuie ajustat în funcție de simptome.
b. Corectarea posturii și a factorilor de risc
Prevenirea începe cu identificarea factorilor care au favorizat bursita. Poate fi vorba despre o creștere bruscă a antrenamentului, încălțăminte nepotrivită, stat îndelungat pe o parte, diferență de lungime între picioare sau slăbiciune musculară.
Postura contează. Statul cu greutatea lăsată pe un singur șold, încrucișarea picioarelor și dormitul constant pe partea dureroasă pot menține iritația. Pentru unii pacienți, ajustarea scaunului, a poziției la birou sau a saltelei poate reduce presiunea pe șold.
Greutatea corporală poate influența simptomele, deoarece șoldul suportă forțe mari la mers și urcat scări. Scăderea în greutate, dacă este necesară, poate reduce presiunea mecanică. Totuși, aceasta trebuie făcută sănătos, fără diete extreme.
c. Cum poate fi prevenită reapariția inflamației bursei?
Reapariția inflamației bursei poate fi prevenită printr-un program constant de mișcare și forță. Nu este nevoie de exerciții complicate, ci de consecvență. Două-trei sesiuni scurte pe săptămână pot menține șoldul mai stabil și mai rezistent.
Creșterea efortului trebuie făcută gradual. Pentru alergători, contează volumul, intensitatea, suprafața și pauzele. Pentru persoanele care merg mult, contează încălțămintea și alternarea perioadelor de activitate cu odihnă.
Este recomandat consult medical dacă durerea revine frecvent, se agravează, apare febră, există roșeață locală sau durerea de șold nu se ameliorează după câteva săptămâni de măsuri corecte. O evaluare timpurie poate preveni cronicizarea.
6. Concluzie
Tratamentul în bursita șoldului este, în majoritatea cazurilor, conservator și eficient. Repausul relativ, gheața, medicamentele potrivite, fizioterapia și exercițiile progresive pot reduce durerea și inflamația.
Infiltrațiile pot fi utile când simptomele persistă, iar chirurgia este rezervată cazurilor rare, rezistente la tratament.
Cel mai bun rezultat apare când pacientul nu tratează doar durerea, ci și cauza. O bursa inflamată se poate liniști, dar dacă mersul, postura, slăbiciunea musculară sau suprasolicitarea rămân neschimbate, bursita poate reveni.
De aceea, recuperarea și prevenția sunt la fel de importante ca tratamentul inițial.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Bursita șoldului trece de la sine?
Răspuns: Uneori, da. Multe cazuri se ameliorează cu repaus relativ, gheață, reducerea activităților dureroase și exerciții corecte.
Întrebare: Unde se simte durerea în bursita șoldului?
Răspuns: De obicei, durerea apare pe partea externă a șoldului și poate coborî spre partea laterală a coapsei.
Întrebare: Este bună fizioterapia pentru bursita șoldului?
Răspuns: Da. Fizioterapia ajută la reducerea durerii, întărirea mușchilor șoldului și prevenirea recidivelor.
Întrebare: Infiltrațiile vindecă bursita șoldului?
Răspuns: Pot reduce durerea și inflamația, dar funcționează cel mai bine împreună cu exerciții și corectarea factorilor de risc.
Întrebare: Când trebuie mers la medic pentru durere de șold?
Răspuns: Când durerea persistă, se agravează, afectează mersul, apare noaptea sau este însoțită de febră ori roșeață locală.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Greater Trochanteric Pain Syndrome (Greater Trochanteric Bursitis)
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557433/
Science Direct - Unlocking relief: Exploring non-operative solutions for recalcitrant greater trochanteric pain syndrome; a systematic review and meta-analysis
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2773157X25001146
Studiul „Unlocking relief: Exploring non-operative solutions for recalcitrant greater trochanteric pain syndrome; a systematic review and meta-analysis”, apărut în Journal of Orthopaedic Reports, Volume 5, Issue 1, February 2026, 100662, https://doi.org/10.1016/j.jorep.2025.100662, autori: Mohammad Ghorbani et al.
Te-ar mai putea interesa și...
