E într-adevăr ceapa atât de sănătoasă?

Cu o aromă puternică, atunci când este crudă, și un gust plăcut, dulce, când e gătită, ceapa este preferată de unii și evitată de alții dintre noi. Se potrivește în majoritatea mâncărurilor și bucătarii o folosesc deseori, ca bază pentru sosuri, datorită aromei și texturii, care se topește ușor.

Cât despre efectele asupra sănătății tale, ceapa este o legumă excelentă atât în scopul prevenirii unor afecțiuni, cât și în procesul de tratare a acestora. Ceapa conține diverse vitamine, minerale și compuși puternici ai plantelor, care s-a dovedit că au multiple beneficii asupra sănătății.

De fapt, proprietățile medicinale ale cepei au fost recunoscute încă din cele mai vechi timpuri, când erau folosite pentru a trata afecțiuni precum durerile de cap, bolile de inimă și rănile la nivelul gurii.

Valori nutriționale 1 cană de ceapă mărunțită

  • Calorii: 64
  • Carbohidrați: 15 g
  • Grăsimi: 0 g
  • Fibre: 3 g
  • Zaharuri: 7 g
  • Proteine: 2 g

Ceapa este bogată în nutrienți, ceea ce înseamnă că este săracă în calorii, dar bogată în vitamine și minerale, precum: vitamina C, vitamine B, potasiu, mangan, calciu, fier, magneziu, fosfor, dar și antioxidanți, cum ar fi sulful sau quercetina.

Ce beneficii are ceapa asupra organismului tău

Bogată în substanțe nutritive

Această legumă conține vitamina C, un nutrient implicat în susținerea imunității, repararea țesuturilor și absorbția fierului. Vitamina C acționează, de asemenea, ca un puternic antioxidant în corpul tău, protejându-ți celulele împotriva daunelor provocate de radicalii liberi, întocmai cum este ilustrat într-un studiu1. Un alt beneficiu al cepei este conținutul de vitamina C, care este necesară pentru producerea de colagen. Așadar, consumul regulat de ceapă previne îmbătrânirea prematură a pielii.

Ceapa este, de asemenea, bogată în complexul de vitamine B, inclusiv folat (vitamina B9) și piridoxină (vitamina B6), care joacă roluri-cheie în metabolism, producția de celule roșii din sânge și funcția nervoasă, după cum a fost demonstrat într-un alt studiu2.

Un ajutor pentru sănătatea inimii

Ceapa conține, printre altele, și sulf, mineral esențial pentru sănătatea sistemului cardiovascular, protejând vasele de sânge. Un studiu3 efectuat pe 70 de persoane supraponderale cu hipertensiune arterială a constatat că o doză de 162 mg pe zi de extract de ceapă bogat în quercetină, a redus semnificativ tensiunea arterială sistolică cu 3-6 mmHg comparativ cu un placebo.

De asemenea, s-a demonstrat că ceapa scade nivelul colesterolului. Potrivit unui studiu4 efectuat pe 54 de femei cu sindromul ovarian polichistice, a constatat că consumul de cantități mari de ceapă roșie, crudă (40-50 grame/zi dacă este supraponderală și 50-60 grame/zi dacă este obeză) timp de opt săptămâni a redus colesterol total și „rău” (LDL) din sânge, comparativ cu un grup de control. În plus, ceapa conține antioxidanți și compuși care au proprietăți antiinflamatorii puternice. Dovezile din studiile5,6,7 efectuate pe animale susțin că consumul de ceapă poate reduce factorii de risc pentru bolile de inimă, inclusiv inflamația, nivelurile ridicate de trigliceride și formarea cheagurilor de sânge.

Sursă excelentă de antioxidanți

Antioxidanții sunt compuși care inhibă oxidarea, un proces care duce la deteriorarea celulară și contribuie la boli precum cancerul, diabetul și bolile de inimă. Ceapa conține peste 25 de soiuri diferite de antioxidanți flavonoizi.

Ceapa roșie, în special, conține antocianine, pigmenți naturali din familia flavonoidelor care conferă cepei roșii culoarea violet. Mai multe studii asupra populației au descoperit că persoanele care consumă mai multe alimente bogate în antociani au un risc redus de boli de inimă.

Conform unui studiu8 efectuat pe 93.600 de femei s-a observat că cele cu cel mai mare aport de alimente bogate în antocianină au avut cu 32% mai puține șanse de a suferi un atac de cord decât femeile cu cel mai scăzut aport.

În plus, antocianinele protejează împotriva diabetului și anumitor tipuri de cancer cum ar fi cancere esofagiene, stomacale, colorectale, hepatice, mamare, cervicale și de prostată, după cum au arătat câteva studii9,10.

Conține compuși care luptă împotriva cancerului

Consumul de legume din genul Allium, cum ar fi usturoiul și ceapa, a fost corelat cu un risc mai scăzut de a dezvolta diferite tipuri de cancer. O analiză11 a 26 de studii a arătat că persoanele care au consumat cea mai mare cantitate de legume din familia Allium au fost cu 22% mai puține șanse de a fi diagnosticate cu cancer de stomac decât cele care au consumat cea mai mică cantitate.

Mai mult, o analiză12 a 16 studii efectuate la 13.333 de participați a demonstrat că cei care au avut cel mai mare aport de ceapă au avut un risc redus cu 15% de a dezvolta cancer colorectal comparativ cu cei cu cel mai mic aport de ceapă. Aceste proprietăți de combatere a cancerului au fost legate de compușii sulfului și de antioxidanții flavonoizi care se găsesc în ceapă. Ceapa furnizează onionina A, un compus care conține sulf, care reduce dezvoltarea tumorii și încetinește răspândirea cancerului ovarian și pulmonar în studiile 13,14in vitro. De asemenea, ceapa conține fisetină și quercetină, antioxidanți flavonoizi care pot inhiba creșterea tumorii.

Poate crește densitatea oaselor

Inclusiv ceapa poate ajuta la susținerea sistemului osos. Un studiu15 efectuat pe 507 de femei în perimenopauză și postmenopauză a constatat că persoanele care au consumat ceapă cel puțin o dată pe zi, au avut o densitate osoasă totală cu 5% mai mare decât persoanele care le-au consumat o dată pe lună sau mai puțin. În plus, studiul a demonstrat că femeile în vârstă care au mâncat cel mai frecvent ceapă și-au redus riscul de fractură de șold cu mai mult de 20% comparativ cu cele care nu au consumat deloc ceapă.

Totodată, se crede că dacă consumi ceapă poți preveni osteoporoza și îți poți crește densitatea osoasă, întocmai cum ilustrează un studiu din 200216. Așadar, quercetina prezentă în ceapă are beneficii pentru sistemul muscular și sistemul osos, susține densitatea osoasă și poate diminua efectele vătămării oxidative a fibrelor musculare. Această legumă este recomandată în cazul sportivilor, persoanelor care urmează antrenamente fizice intense sau de fizioterapie, celor în recuperare motorie, dar și femeilor care prezintă risc de osteoporoză. 

Proprietăți antibacteriene

Quercetina extrasă din ceapă pare să ajute la combaterea bacteriilor, cum ar fi Escherichia coli (E. coli), Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus (S. aureus) și Bacillus cereus. Potrivit unui studiu17 in vitro quercetina extrasă din coaja de ceapă galbenă a inhibat cu succes creșterea Helicobacter pylori (H. pylori) și a Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA).

Contribuie la sănătatea sistemului digestiv

Ceapa are beneficii și pentru sistemul digestiv, datorită unui carbohidrat din compoziția sa. Fructooligozaharidul restabilește echilibrul florei intestinale, susținând dezvoltarea bacteriilor benefice. Ceapa calmează arsurile gastrice și simptomele indigestiei. În plus, ceapa este o sursă bogată de fibre și prebiotice, care sunt necesare pentru o sănătate optimă a intestinului. Conform unui studiu18 consumul de alimente bogate în prebiotice ajută la creșterea probioticelor, cum ar fi tulpinile de Lactobacillus și bifidobacterii, care contribuie la sănătatea sistemului digestiv.

Mai  mult decât atât, conținutul de prebiotice inulină și fructooligozaharide ajută la îmbunătățirea funcției imunitare. De asemenea, ceapa bogată în flavonoizi antioxidanți, te ajută să combați infecțiile tractului respirator și nu numai. Ceapa, de asemenea, poate întări sistemul imunitar și ajută la eliminarea toxinelor din organism.

Cum putem consuma ceapa

Ceapa crudă – O poți adăuga în salate împreună cu diferite alte legume, carne sau lactate. Toacă o ceapă mărunt, alături de 100 grame de salată verde, 2 roșii, 30 de grame de piept de pui fiert sau la grătar. Peste acest mix adaugă un sos cu 3 lingurițe de muștar, 2-3 picături de lămâie și puțin ulei de măsline.

Ceaiul de ceapă – Se recomandă în special, în caz de răceală, putând calma durerile în gât. Taie o ceapa mare în sferturi, adăugă peste un litru de apă clocotită și strecoară ceaiul după 15 minute. În cană poți adăuga și câteva picături de suc de lămâie.

Ceapa călită – Este dulce, aromată și se prepară rapid. Încinge o tigaie, adaugă o lingură de unt, 3-4 cepe tocate mărunt, puțină sare și puțin piper. Amestecă totul timp de 10 minute, la foc mic, până când ceapa prinde o culoare aurie. Ceapa calită este ideală ca garnitură sau ca bază pentru altă mâncare.

Ceapa la grătar sau coaptă –Taie ceapa în jumătate, presară puțină sare și încinge cuptorul sau o tigaie tip grill. Ceapa la grătar sau la cuptor se va înmuia la exterior și va rămâne mai tare la interior, gustul fiind unul mixt, extrem de savuros. Alături de ceapă poți adăuga, prin același procedeu de preparare, și felii de dovlecei sau de vinete.

Cum să previi usturimea ochilor când toci ceapă

Ceapa conține o serie de substanțe care irită ochii, declanșând lăcrimarea excesivă, dar și usturimi la nivel ocular.

Iată câteva moduri prin care îți poți proteja ochii când toci ceapă, astfel încât să previi lăcrimarea acestora:
•    Taie ceapa pe jumătate într-un bol cu apă rece și las-o acolo câteva minute înainte de a o toca, astfel încât să elibereze în apă, substanțele care-ți irită ochii.
•    Deschide geamul sau pornește hota atunci când toci ceapă, astfel încât aerul să fie ventilat.
•    Pornește apa de la chiuvetă atunci când toci ceapă.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
1. Studiul „Vitamin C in disease prevention and cure: an overview”, publicat în Indian Journal of Clinical Biochemistry 28.4 (2013): 314-328, autori: Chambial, Shailja, et al.
2. Studiul „The role of B vitamins in preventing and treating cognitive impairment and decline”, publicat în  Advances in nutrition 3.6 (2012): 801-812, autori: Morris, Martha Savaria
3. Studiul „Effects of a quercetin-rich onion skin extract on 24 h ambulatory blood pressure and endothelial function in overweight-to-obese patients with (pre-) hypertension: a randomised double-blinded placebo-controlled cross-over trial”, publicat  în British Journal of Nutrition 114.8 (2015): 1263-1277, autori: Brüll, Verena, et al.
4. Studiul „Effects of raw red onion consumption on metabolic features in overweight or obese women with polycystic ovary syndrome: a randomized controlled clinical trial”, publicat în  Journal of Obstetrics and Gynaecology Research 40.4 (2014): 1067-1076, autori: Ebrahimi‐Mamaghani, Mehranghiz, et al.
5. Studiul „Dietary onion intake as part of a typical high fat diet improves indices of cardiovascular health using the mixed sex pig model”, publicat în  Plant foods for human nutrition 61.4 (2006): 179-185, autori: Gabler, Nicholas K., et al.
6. Studiul „Garlic and onion attenuates vascular inflammation and oxidative stress in fructose-fed rats”, publicat în  Journal of nutrition and metabolism 2011 (2011), autori: Vazquez-Prieto, Marcela Alejandra, et al.
7. Studiul „Effect of quercetin-rich onion peel extracts on arterial thrombosis in rats”, publicat în Food and chemical toxicology 57 (2013): 99-105, autori: Lee, Seung-Min, et al.
8. Studiul „High anthocyanin intake is associated with a reduced risk of myocardial infarction in young and middle-aged women”, publicat în  Circulation 127.2 (2013): 188-196, autori: Cassidy, Aedín, et al.
9. Studiul „Preventive and therapeutic potentials of anthocyanins in diabetes and associated complications”, publicat în  Current medicinal chemistry 25.39 (2018): 5347-5371, autori: Putta, Swathi, et al.
10. Studiul „Effects of anthocyanins on the prevention and treatment of cancer”, publicat în British journal of pharmacology 174.11 (2017): 1226-1243, autori: Lin, Bo‐Wen, et al.
11. Studiul „Allium vegetable intake and gastric cancer: A case–control study and meta‐analysis”, publicat în  Molecular nutrition & food research 59.1 (2015): 171-179, autori: Turati, Federica, et al.
12. Studiul „Colorectal cancer and adenomatous polyps in relation to allium vegetables intake: A meta‐analysis of observational studies”, publicat în  Molecular nutrition & food research 58.9 (2014): 1907-1914,  autori: Review Turati, Federica, et al.
13. Studiul „Onionin A inhibits ovarian cancer progression by suppressing cancer cell proliferation and the protumour function of macrophages”, publicat în Scientific reports 6.1 (2016): 1-11, autori:  Tsuboki, Junko, et al.
14. Studiul „Onionin A, a sulfur‐containing compound isolated from onions, impairs tumor development and lung metastasis by inhibiting the protumoral and immunosuppressive functions of myeloid cells”, publicat în Molecular nutrition & food research 60.11 (2016): 2467-2480,  autori: Fujiwara, Yukio, et al.
15. Studiul „The association between onion consumption and bone density in perimenopausal and postmenopausal non-Hispanic white women 50 years and older”, publicat în  Menopause 16.4 (2009): 756-759, autori: Matheson, Eric M., Arch G. Mainous III, and Mark A. Carnemolla
16. Studiul „Onion and a mixture of vegetables, salads, and herbs affect bone resorption in the rat by a mechanism independent of their base excess”, publicat în Journal of bone and mineral research 17.7 (2002): 1230-1236, autori: Mühlbauer, Roman C., Annemarie Lozano, and Andreas Reinli 
17. Studiul „Antibacterial and antioxidant activities of quercetin oxidation products from yellow onion (Allium cepa) skin”, publicat în Journal of agricultural and food chemistry 54.10 (2006): 3551-3557, autori: Ramos, Freddy A., et al.
18. Studiul „Effects of probiotics, prebiotics, and synbiotics on human health”, publicat  în Nutrients 9.9 (2017): 1021, autori: Markowiak, Paulina, and Katarzyna Śliżewska.
Healthline: „9 Impressive Health Benefits of Onions”, https://www.healthline.com/nutrition/onion-benefits

 

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0