Tot ce trebuie să știi despre sindromul sinusului bolnav
Cardiopatie Tot ce trebuie să știi despre sindromul sinusului bolnav   Aritmiile cauzate nodul sinoatrial al inimii pot cauza o mulțime...
Citește mai mult
Anomalii cardiace congenitale care pot duce la angină pectorală
Angina pectorală Anomalii cardiace congenitale care pot duce la angină pectorală Anomaliile cardiace congenitale, sau malformațiile cardiace congenitale, reprezintă...
Citește mai mult
Cele mai bune suplimente pentru boli cardiovasculare
Tratament și opțiuni în angină și cardiopatie Cele mai bune suplimente pentru boli cardiovasculare Bolile cardiovasculare (cunoscute si sub denumirea de boli de inima ori boli...
Citește mai mult
Dieta mediteraneana, mai buna decat alte regimuri pentru sanatatea inimii? [studiu]
Îngrijire și lifestyle în angină și cardiopatie Dieta mediteraneana, mai buna decat alte regimuri pentru sanatatea inimii? [studiu] Exista multe diete sanatoase, iar multe dintre acestea sunt asociate cu unele...
Citește mai mult
Daca ai cardiopatie ischemica, poti sa bei cafea si sa faci sport?
Îngrijire și lifestyle în angină și cardiopatie Daca ai cardiopatie ischemica, poti sa bei cafea si sa faci sport? Pacientii care sufera de cardiopatie ischemica (numita si boala arteriala coronariana)...
Citește mai mult
Factorii de risc in cardiopatia ischemica
Cardiopatie Factorii de risc in cardiopatia ischemica Cardiopatia ischemica (numita si boala arteriala coronariana sau, pe scurt,...
Citește mai mult
Ce alte tipuri de angina exista si cum le recunosti
Angina pectorală Ce alte tipuri de angina exista si cum le recunosti Exista mai multe tipuri de angina pectorala, insa cel mai adesea ai auzit vorbindu-se...
Citește mai mult
Dormi mai putin de 6 ore pe noapte? La ce riscuri cardiovasculare te expui [studiu]
Cardiopatie Dormi mai putin de 6 ore pe noapte? La ce riscuri cardiovasculare te expui [studiu] Faptul ca dormim mai putin de 6 ore pe noapte poate creste riscul cardiovascular,...
Citește mai mult
"Facatorul de vaduve" (widowmaker): un tip de infarct miocardic fatal
Cardiopatie "Facatorul de vaduve" (widowmaker): un tip de infarct miocardic fatal infarct • infarctul • infarctul miocardic acut • infarct miocardic...
Citește mai mult
Angina instabila: ce este si care sunt factorii de risc
Angina pectorală Angina instabila: ce este si care sunt factorii de risc angina instabila • cum se manifesta angina pectorala • simptome angina...
Citește mai mult
Cum poate fi prevenita cardiopatia ischemica: strategii care mentin inima sanatoasa
Îngrijire și lifestyle în angină și cardiopatie Cum poate fi prevenita cardiopatia ischemica: strategii care mentin inima sanatoasa cadiopatie ischemica • boli de inima • afectiuni cardiovasculare •...
Citește mai mult
Tratamente naturiste (remedii din plante) pentru angina pectorala
Tratament și opțiuni în angină și cardiopatie Tratamente naturiste (remedii din plante) pentru angina pectorala angina • angina acuta • stenoza aortica • tratament angina pectorala...
Citește mai mult
Încarcă mai multe

totul despre angina pectorala

Ce trebuie sa stii despre angina pectorala

Angina pectorala nu este o boala, ea este un simptom al unei probleme cardiace, de obicei boala cardiaca coronariana (sau boala cardiaca ischemica, numita si boala coronariana). Exista multe tipuri de angina pectorala, inclusiv angina microvasculara, angina Prinzmetal, angina stabila, angina instabila si angina varianta. De obicei, angina se intampla deoarece o artera coronara (sau mai multe artere coronare) este ingustata sau blocata, lucru care se mai numeste si ischemie. Daca ai durere sau simti o presiune in centrul pieptului, in partea stanga a gatului, in umarul stang sau in bratul stang, mergi imediat la cel mai apropiat spital, la Urgenta. Nu trebuie sa conduci singur masina. Suna la 112 pentru a fi transportat de urgenta la spital.

Ce este angina pectorala

Angina pectorala este o durere in piept (toracica) sau un disconfort in piept, cauzat(a) atunci cand muschiul inimii nu primeste suficient sange bogat in oxigen. Angina poate fi simtita ca o presiune sau ca o apasare in piept. Disconfortul acesta, totodata, poate sa apara la nivelul umerilor, bratelor, gatului, maxilarului sau spatelui. Durerea ca angina pectorala se poate simti ca o indigestie.

Cum se manifesta si tipurile de durere in angina pectorala

Daca simti presiune sau o apasare/o presiune in piept, aceasta poate fi angina pectorala. Se poate simti ca un atac de cord, dar adeseori angina pectorala este un semnal de alarma, care te avertizeaza in legatura cu iminenta unui infarct miocardic. Angina sau durerea in piept se intampla deoarece nu exista suficient sange care sa circule spre o parte a inimii tale. Angina este un simptom al bolilor de inima si se intampla atunci cand ceva blocheaza arterele sau cand exista un flux sangvin redus in arterele care transporta sangele bogat in oxigen catre inima ta. Angina pectorala, de obicei, dispare repede. Chiar si asa, ea poate fi un simptom al unei probleme a inimii, care iti pune viata in pericol. Suna-ti medicul daca ai angina pectorala. Este important sa afli ce se intampla si sa discuti cu el despre ce poti face pentru a evita un atac de cord.

Cand te confrunti cu angina pectorala, poti sa simti durere in piept oriunde, incepand de la zona gatului, pana la zona superioara a abdomenului. In functie de cauza ei, angina pectorala (durerea in piept) poate fi:

  • o durere ascutita;
  • o durere surda;
  • o durere ce da arsuri, senzatia de arsura;
  • o durere intensa/ care se simte intensa;
  • o durere intepatoare, ca si cand pieptul ar fi injunghiat;
  • o senzatie de strivire, de apasare, ca si cand pieptul ar fi strans ca intr-o menghina.

stop colesterol

Simptome angina pectorala

Angina pectorala este, de obicei, simtita in regiunea toracica, in zona pieptului, ca o senzatie de:

  • apasare in piept
  • presiune in piept
  • greutate in piept
  • constrictie in piept
  • ca o arsura sau senzatie intensa de durere peste piept, care incepe de obicei in spatele sternului.

Aceasta durere se raspandeste adesea la zona gatului, maxilarului, bratelor, umerilor, in gat si chiar spre dinti. Pacientii, totodata, se pot plange de simptome precum:

  • indigestie;
  • arsuri la stomac;
  • senzatie de slabiciune;
  • transpiratie;
  • greata;
  • crampe;
  • dificultate de respiratie (dispnee).

Principalii factori activanti ai episoadelor de angina pectorala

Cand o persoana cu angina pectorala mananca, se suprasolicita fizic (exercita un efort fizic prea mare si ramane fara putere) sau cand se confrunta cu emotii puternice ori cu temperaturi extreme, acesti factori pun o presiune prea mare pe inima, cer prea mult de la acest organ, provocand astfel angina pectorala. Cand o persoana are ateroscleroza implicita, spasm sau leziuni ale arterelor coronare, episoadele de angina pectorale sunt, de obicei, declansate de unul dintre urmatorii factori declansatori (factori activanti):

Efortul

Efortul fizic sau exercitiile fizice pot sa declanseze cu usurinta episoadele de angina pectorala, iar persoana resimte o durere puternica in piept.

Stresul emotional

Stresul emotional (sau emotiile puternice) poate sa declanseze episoadele de angina pectorala.

Temperatura scazuta

Expunerea la frig, adica la temperaturi foarte scazute iarna, poate sa activeze episoadele de angina pectorala. Pe langa acesti factori activanti ai episoadelor de angina pectorala, mai exista si altii care pot sa duca la angina, cum ar fi: scaderea continutului de oxigen in aerul pe care il respiri (de exemplu, cand zbori intr-un avion sau la altitudini mari), cand folosesti un stimulent precum cofeina sau cand fumezi tigari (factori care scad cantitatea de oxigen din sange).

Cauzele anginei pectorale

Cea mai frecventa cauza responsabila de faptul ca inima nu primeste suficient sange este boala cardiaca coronariana, care mai este numita si boala arteriala coronariana. In aceasta boala, arterele coronare ajung sa fie blocate, ingustate sau din diverse motive deteriorate. Aceste artere nu mai pot sa alimenteze inima cu toata cantitatea de sange de care acest organ are nevoie.

Ateroscleroza

Cele mai multe cazuri de boala cardiaca coronariana sunt cauzate de ateroscleroza (intarirea arterelor). Ateroscleroza este o afectiune in care o substanta grasa/colesterolul se depune sau se acumuleaza in interiorul vaselor de sange. Aceste depuneri sunt numite placi sau placa (de aterom) si pot sa blocheze partial sau complet circulatia sangelui prin acele vase.

Hipertiroidism

Hipertiroidismul are loc atunci cand glanda ta tiroida produce prea multi hormoni tiroidieni sau cand doza ta de medicamente pentru tiroida este prea mare. Excesul acesta de hormoni (cand glanda tiroida este hiperactiva) accelereaza sau grabeste practic fiecare sistem din corpul tau. Daca este lasat netratat, hipertiroidismul face mai mult rau inimii tale, pe langa faptul ca pur si simplu o face sa bata mai repede. Excesul de hormoni tiroidieni poate duce la cateva probleme, precum durerea in piept (angina pectorala).

Ori de cate ori inima bate mai puternic si pompeaza mai mult sange, muschiul inimii are nevoie de mai mult oxigen. Daca o persoana cu hipertiroidism are, de asemenea, arterele coronare infundate, ea poate sa prezinte o durere in piept cunoscuta si ca angina pectorala, care are loc atunci cand arterele coronare ingustate nu pot sa transporte tot acel sange suplimentar de care muschiul inimii are nevoie.

Anemie acuta

Orice afectiune care scade continutul de oxigen al sangelui, cum ar fi anemia severa sau o forma de anemie acuta, poate fi un factor care contribuie la declansarea episoadelor de angina pectorala. Deci, angina pectorala poate sa aiba loc ori de cate ori exista o cantitate insuficienta de sange si insuficient oxigen care sa fie livrate catre inima, pentru a satisface nevoia muschiului inimii de oxigen. Asa ca este clar ca anemia severa este o cauza a anginei pectorale.

Afectiuni ale valvei aortice

Stenoza valvei aortice, adica o ingustare anormala a acestei valve a inimii, o impiedica sa se deschida asa cum ar trebui sa o faca in mod normal. Stenoza valvei aortice este una dintre cele mai comune si una dintre cele mai grave probleme ale valvei inimii. Stenoza valvei aortice restrictioneaza circulatia sangelui din ventriculul stang catre aorta si poate, totodata, sa afecteze presiunea sangelui din atriul stang. Ea nu produce intotdeauna simptome, asa ca e bine sa retinem ca simptomele devin clare atunci cand cantitatea de sange restrictionat (care nu mai circula cum trebuie) s-a redus semnificativ. Unul dintre simptomele stenozei aortice (stenoza valvei aortice) este durerea in piept (angina pectorala), adica o presiune in piept sau o apasare in piept, cand persoana simte o senzatie de strangere in piept.

Principalii factori de risc ai anginei pectorale

Exista multi factori de risc care pot duce la episoade de angina pectorala. Urmatorii factori iti pot creste riscul de a suferi de boala arteriala coronariana (cunoscuta si sub numele de cardiopatie ischemica) si riscul de angina pectorala:

Hipertensiune

Tensiunea arteriala este determinata de cantitatea de sange pe care inima ta o pompeaza si de gradul de rezistenta a fluxului de sange in arterele tale. In timp, tensiunea arteriala mare (numita si hipertensiune) deterioreaza arterele, iar astfel creste riscul de angina pectorala.

Diabet

Diabetul reprezinta incapacitatea corpului tau de a produce suficienta insulina sau de a raspunde la insulina asa cum ar fi normal. Insulina, un hormon secretat de pancreas, ii permite corpului tau sa foloseasca glucoza, care este o forma de zahar din alimente. Diabetul creste riscul de boala arteriala coronariana, care duce la angina pectorala si la atacuri de cord (infarct miocardic), prin faptul ca accelereaza ateroscleroza.

Obezitate

Obezitatea creste si ea riscul de angina pectorala si de boli de inima, deoarece este asociata cu un nivel mare al colesterolului in sange, cu hipertensiunea arteriala si cu diabetul. De asemenea, inima ta trebuie sa munceasca mai mult pentru a alimenta cu sange tesuturile in exces, daca corpul tau are mai multe kilograme.

Hiperlipidemia

Hiperlipidemia inseamna ca ai un nivel mare al colesterolului in sange si un nivel mare al trigliceridelor. Colesterolul este o parte majora a depozitelor de substante grase care pot ingusta arterele din corpul tau, inclusiv acele artere care alimenteaza cu sange inima ta. Un nivel mare al colesterolului LDL (colesterolul "rau", adica acele lipoproteine cu densitate mica/scazuta) iti creste riscul de angina pectorala si riscul de a suferi atacuri de cord. Un nivel mare al trigliceridelor serice, un tip de grasime din sange care are legatura cu dieta ta, este, de asemenea, de nedorit.

Fumatul

Atat fumatul propriu-zis, cat si expunerea la fumul de tigara pe termen lung (sau fumatul pasiv) deterioreaza peretii interiori ai arterelor - inclusiv ai arterelor din inima ta - permitand depozitelor de colesterol sa se "colecteze", sa se adune in acele locuri si sa blocheze circulatia sangelui. Astfel, creste riscul de angina pectorala.

Varsta

Varsta inaintata este si ea un factor de risc. Barbatii cu varsta peste 45 de ani si femeile cu varsta peste 55 de ani au un risc mult mai mare de a se confrunta cu angina pectorala si cu boala arteriala coronariana, comparativ cu adultii mai tineri.

Consumul excesiv de alcool

Unul dintre factorii de risc controlabili cand vine vorba de bolile de inima este consumul de alcool. Ca sa reduci riscul de angina pectorala, este bine sa consumi alcool cu moderatie sau sa renunti complet la bauturile alcoolice.

Sedentarismul

Lipsa exercitiilor fizice este un factor de risc. Un stil de viata inactiv, adica daca esti o persoana sedentara, contribuie la hiperlipidemie (un nivel mare al colesterolului), la hipertensiunea arteriala, la diabetul de tip 2 si la obezitate. Cu toate acestea, este important sa discuti cu medicul tau inainte de a incepe un program de exercitii fizice, ca sa nu cresti si mai mult riscul de angina pectorala, mai ales cand faci efort fizic fara supravegherea unui specialist.

Stresul

Stresul poate creste riscul tau de angina pectorala si de atacuri de cord. Prea mult stres in viata ta si prea multa furie sau mânie pot in acelasi timp sa creasca tensiunea arteriala. Excesul de anumiti hormoni produsi in situatiile stresante poate sa iti ingusteze arterele si poate sa agraveze angina pectorala.

Tipuri de angina pectorala

Exista mai multe tipuri de angina pectorala, asa ca e important sa le cunosti si sa stii prin ce se diferentiaza. Printre tipurile de angina se numara: angina stabila (numita si "angina pectoris"), angina instabila (preinfarctul), angina Prinzmetal si angina microvasculara.

Angina pectorala (sau cronica) stabila

Angina pectorala stabila este durerea in piept care apare in timpul activitatii fizice sau in timpul unei emotii extreme, puternice. Angina pectorala stabila este cea mai intalnita. Activitatea fizica sau stresul o pot declansa. De obicei, angina pectorala dureaza cateva minute si apoi dispare cand persoana se odihneste, cand se afla in repaus. Ea nu este un atac de cord, dar poate fi un semn ca persoana este mai predispusa sa sufere un infarct miocardic. Spune-i medicului tau daca ti se intampla sa ai aceasta durere in piept (angina pectorala). Nu uita ca angina stabila are loc cand inima munceste mai greu decat in mod normal, de exemplu, in timpul exercitiilor fizice. Ea are un tipar regulat si se poate prezice ca se va intampla peste luni sau chiar peste ani. Odihna sau medicamentele amelioreaza simptomele.

Angina pectorala instabila

Poti sa ai aceasta angina pectorala in timp ce esti in repaus sau cand nu esti foarte activ(a). Durerea poate fi puternica si de lunga durata si poate sa revina din nou si din nou, adica este recurenta. Angina pectorala instabila (numita in limbajul pacientilor si "preinfarct") poate fi un semnal de alarma, ea iti semnalizeaza ca esti pe cale sa suferi un atac de cord, asa ca e bine sa mergi la doctor imediat. Angina pectorala instabila nu urmeaza un tipar regulat, ea poate sa apara cand esti in repaus si este considerata mai putin frecventa si mai grava, deoarece odihna si medicamentele nu o amelioreaza. Aceasta versiune a anginei poate semnaliza un viitor atac de cord intr-o perioada scurta de timp - ore sau saptamani.

Angina pectorala de efort

Exista situatii in care angina pectorala se declanseaza de la un efort fizic, cum este angina stabila. Ea este declansata de activitatea fizica. Durerea sau disconfortul in piept apare atunci cand muschiul inimii munceste din greu, de regula in timpul unui efort fizic, cand persoana se suprasolicita sau cand urca scari, cand face exercitii fizice. De obicei, angina pectorala nu dureaza mult timp, 5 minute sau chiar mai putin.

Angina pectorala de repaus

Sunt situatii cand angina pectorala apare in momentele de repaus, iar aceasta poate fi angina instabila (numita de pacienti si preinfarct). Durerea sau disconfortul adeseori apare in timp ce persoana se odihneste, doarme sau face un efort fizic foarte mic. Durerea in piept apare ca o surpriza si poate dura mai mult decat angina pectorala stabila. In acest caz, angina pectorala instabila poate duce la un atac de cord. Si angina varianta sau angina Prinzmetal poate sa apara in momentele de repaus. Durerea sau disconfortul in piept de obicei apare in timp ce persoana se afla in repaus si in timpul noptii sau la primele ore ale diminetii; in acest caz, durerea in piept este severa.

Angina pectorala agravata

Durerea in piept care poate sa apara in episoadele de angina pectorala poate face ca unele activitati normale, cum ar fi mersul pe jos, sa devina inconfortabile. Chiar si asa, cea mai periculoasa complicatie pentru care trebuie sa iti faci griji cand vine vorba de angina pectorala agravata este un atac de cord, numit si infarct miocardic.

Diagnosticarea anginei pectorale

Un diagnostic corect pentru angina pectorala (durerea in piept) este important, deoarece el poate prezice probabilitatea de a avea un atac de cord. Procesul de diagnosticare va incepe cu un examen fizic (consultul), precum si cu o discutie despre simptomele pacientului, factorii de risc si istoricul medical al familiei pacientului.

Consultul si analiza istoricului medical al pacientului

Procesul de diagnosticare va incepe cu un examen fizic (consultul), precum si cu o discutie despre simptomele pacientului, factorii de risc si istoricul medical al familiei pacientului. Medicul specialist va consulta pacientul si apoi va cere informatii detaliate despre istoricul medical al pacientului.

Ecocardiografia

O ecocardiograma (numita si ecocardiografie) foloseste unde sonore (ultrasunete) pentru a produce o serie de imagini ale inimii pacientului. Medicul lui poate folosi aceste imagini pentru a identifica daca exista sau nu zone ale muschiului inimii care au fost lezate sau deteriorate de circulatia slaba a sangelui, o cauza a anginei pectorale.

Exercitii fizice graduale combinate cu analize imagistice

O ecocardiografie poate fi uneori efectuata in timpul unui test de stres la efort. Uneori, angina pectorala este mai usor de diagnosticat cand inima ta este pusa sa pompeze mai mult, adica sa munceasca mai greu. In timpul unui test de stres la efort, pacientul face efort fizic, fie merge pe o banda de alergare, fie pedaleaza pe o bicicleta stationara. In timp ce face aceste exercitii fizice graduale, tensiunea arteriala a pacientului este monitorizata, iar rezultatele la ECG (numita si electrocardiograma) sunt privite de medic. Daca pacientul nu poate sa faca aceste exercitii fizice graduale pentru testul la efort, i se pot da medicamente care reproduc efectul, adica ii vor face inima sa pompeze mai mult, pentru a simula efortul fizic.

Coronarografia

Angiografia coronariana (coronarografia) este o metoda care foloseste imagistica cu raze X pentru a examina interiorul vaselor de sange ale inimii. Ea face parte dintr-un grup general de proceduri cunoscut sub numele de cateterism cardiac. In timpul coronarografiei, un tip de colorant care este vizibil pe aparatul cu raze X este injectat in vasele de sange ale inimii. Aparatul cu raze X face rapid o serie de "fotografii" (angiograme), oferind o imagine detaliata asupra vaselor de sange.

Tratarea anginei pectorale

Angina pectorala este uneori tratata in departamentele de urgenta (camera de garda), de medicii de la Urgenta. Persoanele care se confrunta uneori cu angina pectorala pot fi tratate de medicii internisti, de medicii de familie sau de cardiologi. In unele cazuri, cardiologii specializati sau chirurgii care sunt experti in probleme cardiace fac parte din echipa de tratament. Tratamentele te pot ajuta cu simptomele anginei pectorale si, de asemenea, te pot ajuta sa tii sub control bolile de inima care provoaca aparitia anginei pectorale.

Tratament medicamentos pentru angina pectorala

Medicamentele cu nitrati (clasa de medicamente antianginoase), precum nitroglicerina sunt cel mai adesea prescrise pentru angina pectorala. Nitratii previn sau reduc intensitatea atacurilor de angina pectorala, prin faptul ca relaxeaza si largesc vasele de sange. Alte medicamente care pot fi folosite in tratamentul pentru angina pectorala sunt:

  • beta-blocantele;
  • blocantele canalelor de calciu;
  • inhibitorii ACE (inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei);
  • medicamente orale, cum sunt antiagregantele plachetare;
  • anticoagulantele;
  • statinele.

De asemenea, pot fi prescrise si medicamentele pentru controlul tensiunii arteriale pentru a trata angina pectorala. Aceste medicamente sunt concepute pentru a reduce tensiunea arteriala si nivelul colesterolului, sa incetineasca ritmul cardiac, sa relaxeze vasele de sange, sa reduca presiunea exercitata asupra inimii si sa previna formarea cheagurilor de sange.

Tratament naturist pentru angina pectorala

Exista cateva remedii pe baza de plante care te pot ajuta sa reduci durerea ce apare in angina pectorala, insa nu uita sa ceri sfatul unui medic specialist.

Lamaia - acesta este cel mai simplu remediu sau tratament naturist pentru pacientii cu angina pectorala. Incearca sa incluzi o lamaie in alimentatia ta, in fiecare zi. Poti sa storci zeama peste salate sau poti sa bei apa plata cu lamaie. Lamaia ajuta la evitarea acumularii de colesterol, iar astfel previne orice fel de blocaj in interiorul vaselor de sange.

Usturoiul - Daca iei 2-3 catei de usturoi crud, dimineata, vei descoperi o metoda prin care poti trata angina pectorala, pe o perioada mai lunga de timp. La fel ca in cazul lamaii, si usturoiul trebuie sa isi gaseasca un loc in dieta ta zilnica, pentru a fi eficient.

Frunzele de busuioc - acest remediu este foarte eficient in multe moduri. Busuiocul este considerat unul dintre cele mai bune tratamente pentru angina, nu doar pentru tratamentul simptomelor. Cel mai bine este sa mesteci cateva frunze proaspete de busuioc dimineata. Daca nu ai frunze proaspete, atunci prepara-ti un suc de busuioc, adaugand cateva linguri de suc concentrat de busuioc si putina apa calda.

Mierea - efectele mierii nu trebuie subestimate in tratamentul pentru angina pectorala. Lamaia stoarsa in putina apa calduta, cu o lingura de miere, si apoi consumata pe stomacul gol te ajuta sa iti cureti vasele de sange si reduce acumularea de colesterol.

Strugurii - acestia reprezinta un alt remediu naturist care intareste inima; strugurii te ajuta sa reduci riscul de atac de cord si de angina pectorala.

Interventii chirurgicale in cazul anginei pectorale

In unele cazuri, procedurile medicale chirurgicale sunt necesare pentru a trata angina pectorala. Un specialist in afectiunile inimii poate recomanda o angioplastie (folosirea stenturilor). Operatia de bypass coronarian este o alta procedura standard; aceasta este o interventie chirurgicala in care arterele ingustate din inima sunt ocolite, folosind o artera sau o vena sanatoasa, din alta parte a corpului. In timpul unei angioplastii, un mic balon este inserat in artera ingustata a pacientului. Acest balon este umflat pentru a largi artera, iar apoi un mic stent este de obicei introdus, pentru a mentine artera deschisa. Aceasta procedura imbunatateste circulatia sangelui in inima pacientului, reducand sau eliminand angina pectorala. Angioplastia sau folosirea unui stent este o optiune buna de tratament daca pacientul are angina instabila sau daca medicamentele si schimbarile in stilul de viata nu trateaza in mod eficient o forma de angina stabila cronica.

Schimbarea stilului de viata pentru tratarea anginei pectorale

Daca angina ta pectorala are o forma usoara, schimbarile in stilul de viata sunt tot ce trebuie sa faci. Chiar daca angina ta pectorala este severa, poate fi de ajutor chiar si faptul ca faci unele modificari in stilul tau de viata. Aceste schimbari in stilul de viata, pentru tratarea anginei pectorale, sunt:

Adoptarea unei diete sanatoase

Evita sa mananci mese prea bogate, prea copioase. Adopta o dieta sanatoasa, cu multe cereale integrale, multe fructe si legume si limiteaza cantitatile de grasimi saturate. Daca esti o persoana supraponderala, discuta cu medicul tau despre optiunile pe care le ai pentru a scapa de kilogramele in plus. Iar daca ai diabet, asigura-te ca boala ta este tinuta bine sub control si ca urmezi o dieta optima.

Activitate fizica si o viata sanatoasa

Daca esti supraponderal, discuta cu medicul tau despre ce fel de activitati fizice poti face pentru a reduce numarul kilogramelor. Discuta, de asemenea, cu medicul tau, despre cum poti sa incepi un plan de exercitii fizice sigure pentru tine. Deoarece angina pectorala este adesea adusa la suprafata de efortul fizic, este util sa iti gasesti niste exercitii nu foarte solicitante si sa iei pauze dese, timp in care sa te odihnesti.

Renuntarea la fumat

Daca fumezi, acum este momentul sa renunti la tigari. Evita expunerea la fumatul pasiv, deoarece si acesta poate contribui la riscurile de boli de inima si la simptomele anginei pectorale.

Prevenirea anginei pectorale

Multi pacienti se intreaba daca poate fi prevenita angina pectorala. Cea mai buna actiune este sa reduci factorii de risc cat mai devreme, din timpul vietii. Obiectivul este, inainte de toate, sa nu ai angina pectorala, sa nu suferi un infarct miocardic (atac de cord) sau moarte subita cardiaca. Desi nimeni nu poate scapa de procesul de imbatranire, de riscurile genetice mostenite sau de gen, trebuie sa stim ca anumiti factori de risc sunt controlabili, adica ii putem tine sub control.

Mentinerea unui stil de viata sanatos

Stilul de viata sanatos este deosebit de important pentru a preveni angina pectorala.

  • Daca fumezi, renunta la tigari si renunta la folosirea nicotinei sub orice forma (plasturi, guma, etc.).
  • Tine-ti tensiunea arteriala sub control.
  • Redu, pe cat posibil, grasimile din sange prin intermediul dietei sanatoase, facand miscare si exercitii fizice diverse si luand medicamentele exact asa cum ti-a prescris medicul tau.
  • Mentine-ti greutatea la un nivel normal, considerat sanatos.
  • Tine diabetul sub control si verifica-ti glicemia.
  • Nu folosi stimulente, cum ar fi cocaina si amfetaminele.

Daca o persoana are deja ateroscleroza si angina pectorala, acel pacient poate invata cum sa fie precaut si sa evite sa aiba simptome. Evitarea factorilor declansatori va ajuta pacientul sa se simta confortabil si sa nu aiba simptome. Asadar, pacientul trebuie:

  • sa renunte la fumat;
  • a nu foloseasca cofeina, cocaina, amfetamine si alte stimulente;
  • sa bea alcool cu moderatie;
  • sa evite mesele bogate, copioase, care ii dau senzatia de "imbuibare";
  • sa reduca stresul;
  • sa stabileasca un program regulat de exercitii fizice sau activitati fizice - sa discute acest plan cu medicul.

Control periodic pentru monitorizarea sanatatii sistemului cardiac

Chiar daca ai fost diagnosticat(a) sau nu cu angina pectorala, este important sa iti legatura cu medicul tau specialist si sa mergi periodic la un control pentru a-ti monitoriza sanatatea sistemului cardiac. Daca o persoana are angina pectorala stabila, acest pacient va trebui sa mearga la medicul specialist cu regularitate, pentru ca medicul ii poate monitoriza in acest fel episoadele de angina si poate evalua daca factorii de risc sunt redusi. Medicul specialist cel mai probabil va testa functia inimii pacientului periodic si va evalua care este afectiunea care sta la baza episoadelor de angina pectorala. Chiar daca o persoana nu are angina, este bine sa se faca unele teste, care pot ajuta medicul sa monitorizeze starea de sanatate a inimii. Aceste controale sau teste sunt: EKG (sau ECG), testele de toleranta la efort fizic si orice alte analize sau teste recomandate de medicul specialist in cazul pacientului respectiv.

 

Sursa foto: Shutterstock