Cum sa ai grija de inima ta: factorii care cresc riscul de boli cardiovasculare

Rezumat: Sănătatea inimii este esențială pentru o viață lungă și activă, iar bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate la nivel global. De la alimentație și sedentarism, până la stres, somn și afecțiuni cronice, fiecare element contribuie la sănătatea inimii tale.

1. De ce este importantă sănătatea inimii
2. Ce sunt bolile cardiovasculare
a. Cum se dezvoltă aceste boli
b. De ce sunt periculoase bolile cardiovasculare?
3. Factorii principali care cresc riscul de boli cardiovasculare
a. Alimentația nesănătoasă
b. Sedentarismul
c. Fumatul
d. Hipertensiunea arterială
e. Colesterolul ridicat
f. Diabetul
g. Stresul cronic
h. Lipsa somnului
i. Obezitatea
4. Cum pot fi prevenite bolile cardiovasculare?

1. De ce este importantă sănătatea inimii

Inima este motorul organismului, iar funcționarea sa optimă asigură transportul oxigenului și al nutrienților către toate organele, astfel încât orice afectare a sistemului cardiovascular poate avea consecințe grave asupra întregului corp, motiv pentru care prevenția și îngrijirea inimii sunt considerate priorități majore în medicina modernă.

Conform cercetărilor publicate în ultimii ani în reviste medicale internaționale, bolile cardiovasculare, inclusiv infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, continuă să fie principalele cauze de deces la nivel global, iar multe dintre aceste cazuri ar putea fi prevenite prin identificarea și controlul factorilor de risc.
Înțelegerea acestor factori este primul pas spre protejarea sănătății inimii, deoarece majoritatea sunt influențabili prin stilul de viață și intervenții timpurii.

2. Ce sunt bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare reprezintă un grup de afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge, incluzând ateroscleroza, hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă și aritmiile, iar acestea se dezvoltă de obicei în timp, pe fondul unor factori de risc acumulativi.

Ateroscleroza este o afecțiune care se dezvoltă atunci când o substanță (numită placă sau plăci de aterom) se acumulează și se depune în pereții arterelor. Această depunere îngustează arterele și astfel sângelui ii este mai greu să circule prin aceste artere. Dacă un cheag de sânge se formează, acesta poate întrerupe fluxul de sânge, iar la rândul său, acesta poate cauza un infarct miocardic, numit și atac de cord, și un accident vascular cerebral.

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

În categoria bolilor cardiovasculare întră: infarctul miocardic (atac de cord); un AVC (accident vascular cerebral) ischemic, care este cel mai întâlnit tip; insuficiență cardiacă (nu înseamnă că inima încetează să mai bată); aritmia cardiacă (un ritm anormal al inimii); bolile valvelor inimii.

Nu uita: „boli cardiovasculare" reprezintă un termen general pentru acele boli care afectează inima sau vasele de sânge. De obicei, sunt asociate cu depunerile de substanțe grase în interiorul arterelor (boală numită ateroscleroza) și cu un risc crescut de formare al cheagurilor de sânge. De asemenea, pot fi asociate cu leziuni ale arterelor în unele organe, precum creierul, inima, rinichii și ochii.

a. Cum se dezvoltă aceste boli

Procesul începe adesea cu depunerea de grăsimi și colesterol pe pereții arterelor, ceea ce duce la îngustarea acestora și reducerea fluxului sangvin, iar în timp pot apărea complicații severe precum blocaje complete sau ruperea plăcilor de aterom, care pot provoca infarct sau accident vascular cerebral.

b. De ce sunt periculoase bolile cardiovasculare?

Pericolul major al acestor boli constă în faptul că evoluează adesea fără simptome evidente în fazele incipiente, ceea ce înseamnă că multe persoane află despre problemă abia atunci când apare o complicație severă.

3. Factorii principali care cresc riscul de boli cardiovasculare

a. Alimentația nesănătoasă

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiilor recente este că dieta joacă un rol central în sănătatea inimii, iar consumul frecvent de alimente bogate în grăsimi saturate, zahăr și sare contribuie semnificativ la apariția bolilor cardiovasculare.

Alimentele ultraprocesate, produsele fast-food, băuturile îndulcite și carnea procesată sunt asociate cu un risc crescut de hipertensiune, colesterol ridicat și inflamație sistemică, toate fiind factori implicați în dezvoltarea bolilor de inimă.

Studiile publicate recent susțin beneficiile dietelor de tip mediteranean sau bazate pe plante, care includ legume, fructe, cereale integrale, pește și grăsimi sănătoase, deoarece acestea reduc inflamația și îmbunătățesc profilul lipidic.

b. Sedentarismul

Lipsa activității fizice este un alt factor major de risc, iar cercetările arată că persoanele care petrec mult timp în poziție sedentară au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare, chiar dacă nu prezintă alte probleme de sănătate evidente.

De ce este mișcarea atât de importantă? Activitatea fizică regulată ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, reduce tensiunea arterială și îmbunătățește funcția vaselor de sânge, contribuind astfel la prevenirea aterosclerozei.

Recomandările actuale indică cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, cum ar fi mersul alert sau ciclismul, pentru a reduce semnificativ riscul cardiovascular.

c. Fumatul

Fumatul este unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru bolile cardiovasculare, iar efectele sale negative sunt bine documentate în literatura medicală internațională. Substanțele toxice din fumul de țigară afectează pereții vaselor de sânge, favorizează formarea cheagurilor și reduc nivelul de oxigen din sânge, ceea ce crește riscul de infarct și accident vascular cerebral.

Studiile arată că riscul cardiovascular începe să scadă chiar din primele luni după renunțarea la fumat, iar în timp se poate apropia de cel al unei persoane nefumătoare.

d. Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea este adesea numită „ucigașul tăcut” deoarece nu produce simptome evidente, dar afectează profund sănătatea inimii și a vaselor de sânge. Presiunea crescută asupra pereților arteriali duce la deteriorarea acestora și la apariția aterosclerozei, crescând riscul de complicații cardiovasculare.

Controlul tensiunii arteriale implică o combinație de dietă sănătoasă, activitate fizică, reducerea consumului de sare și, în unele cazuri, tratament medicamentos.

e. Colesterolul ridicat

Colesterolul este o substanță asemănătoare grăsimii, produsă de ficat sau găsită în anumite alimente. Adesea acumulăm mai mult colesterol din alimentele pe care le consumăm. Dacă avem mai mult colesterol decât poate folosi organismul, excesul se poate acumula în pereții arterelor, inclusiv în cei ai inimii. Acest lucru duce la îngustarea arterelor și poate scădea fluxul de sânge către inimă, creier, rinichi și alte părți ale corpului.

Există două tipuri principale de colesterol din sânge: colesterolul LDL (lipoproteine cu densitate joasă), care este considerat a fi colesterol „rău”, deoarece poate provoca acumularea plăcii în artere, și colesterolul HDL (lipoproteine cu densitate înaltă), care este considerat să fie colesterolul „bun”, deoarece nivelurile mai mari oferă o anumită protecție împotriva bolilor de inimă.

Colesterolul crescut în sânge, de obicei, nu are semne sau simptome. Singura modalitate de a ști dacă ai colesterolul ridicat este să îl verifici la medic. Medicul îți poate face un simplu test de sânge, numit „profil lipidic”, pentru a-ți măsura nivelul de colesterol.

Nivelurile crescute de colesterol LDL („rău”) sunt strâns legate de dezvoltarea bolilor cardiovasculare, iar studiile recente confirmă rolul crucial al controlului acestui parametru. Colesterolul LDL contribuie la formarea plăcilor de aterom, în timp ce colesterolul HDL ajută la eliminarea excesului de grăsimi din sânge.

Adoptarea unei diete sănătoase, exercițiile fizice și, dacă este necesar, tratamentul medicamentos pot ajuta la menținerea nivelurilor optime de colesterol.

f. Diabetul

Diabetul este un factor major de risc cardiovascular, iar persoanele cu această afecțiune au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta boli de inimă. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge afectează vasele de sânge și nervii care controlează inima, crescând riscul de complicații.

g. Stresul cronic

Stresul pe termen lung este din ce în ce mai recunoscut ca un factor important în sănătatea cardiovasculară, iar studiile recente evidențiază impactul său asupra inflamației și tensiunii arteriale.
Stresul determină eliberarea hormonilor precum cortizolul, care pot crește tensiunea arterială și pot favoriza comportamente nesănătoase, cum ar fi alimentația excesivă sau fumatul.

h. Lipsa somnului

Somnul insuficient sau de slabă calitate este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, conform cercetărilor publicate în ultimii ani. Somnul contribuie la reglarea tensiunii arteriale și la refacerea organismului, iar lipsa acestuia poate duce la dezechilibre metabolice.

i. Obezitatea

Excesul de greutate este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, deoarece este asociat cu hipertensiune, diabet și colesterol ridicat. Țesutul adipos în exces contribuie la inflamație și afectează funcția metabolică, crescând riscul de boli cronice.

4. Cum pot fi prevenite bolile cardiovasculare?

Poate dura între 10 și 15 ani de la începutul formării plăcilor de aterom într-o arteră coronara până când această îngustează acea arteră, pentru a restricționa circulația sângelui. Cu cât ai bifat mai mulți factori de risc de pe lista, cu atât riscul tău de a dezvolta o boală cardiovasculară este mai mare. Din fericire, poți face multe lucruri pentru a-ți reduce acest risc și pentru a-ți proteja inima.

Medicii cardiologi spun că un rol important în prevenția acestor boli îl joacă reducerea greutății corporale, dietă, exercițiile fizice și folosirea unor medicamente care scad nivelul colesterolului (statine).
Prevenirea bolilor cardiovasculare este un angajament pe care ți-l iei pentru toată viață, pentru că trebuie să ții sub control tensiunea arterială, colesterolul mărit, să renunți la fumat și să ai grijă de ține dacă ai diabet.

Q&A: Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Care sunt principalele simptome ale bolilor de inimă?
Răspuns: Simptomele bolilor cardiovasculare pot varia în funcție de tipul afecțiunii, însă cele mai frecvente includ durerea sau presiunea în piept, senzația de lipsă de aer, oboseala inexplicabilă și palpitațiile, adică bătăi neregulate ale inimii.

Unele persoane pot resimți dureri care iradiază către braț, gât, spate sau maxilar, iar în cazul femeilor simptomele pot fi mai subtile, cum ar fi greața sau amețeala. Este important de știut că anumite boli de inimă pot evolua fără simptome evidente, motiv pentru care controalele medicale regulate sunt esențiale.

Întrebare: Ce alimente sunt bune pentru inimă?
Răspuns: Alimentele benefice pentru inimă sunt cele care contribuie la reducerea inflamației și la menținerea unui nivel sănătos de colesterol și tensiune arterială, cum ar fi legumele verzi, fructele proaspete, cerealele integrale, peștele gras bogat în acizi grași Omega-3 și nucile.

Pe de o parte, uleiul de măsline și semințele sunt, de asemenea, recomandate datorită conținutului de grăsimi sănătoase. Pe de altă parte, este indicat să fie limitat consumul de alimente procesate, bogate în sare, zahăr și grăsimi saturate, deoarece acestea cresc riscul de boli cardiovasculare.

Întrebare: Cât de des ar trebui să fac mișcare pentru inimă?
Răspuns: Specialiștii recomandă efectuarea a cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, ceea ce înseamnă aproximativ 30 de minute pe zi, de cinci ori pe săptămână. Activități precum mersul alert, înotul sau ciclismul sunt excelente pentru sănătatea inimii, iar pentru beneficii suplimentare se pot include și exerciții de intensitate mai mare sau antrenamente de forță. Chiar și perioadele scurte de mișcare, integrate în rutina zilnică, pot contribui la reducerea riscului cardiovascular.

Întrebare: Este stresul periculos pentru inimă?
Răspuns: Da, stresul cronic poate avea un impact negativ semnificativ asupra sănătății inimii, deoarece determină creșterea nivelului de hormoni de stres, cum ar fi cortizolul și adrenalina, care pot duce la creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac.

În plus, stresul este adesea asociat cu obiceiuri nesănătoase, precum alimentația excesivă, consumul de alcool sau fumatul, care amplifică riscul de boli cardiovasculare. Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, somn adecvat și activitate fizică este esențială pentru protejarea inimii.

Întrebare: Se pot preveni bolile cardiovasculare?
Răspuns: În majoritatea cazurilor, bolile cardiovasculare pot fi prevenite sau riscul lor poate fi redus semnificativ prin adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, renunțarea la fumat și menținerea unei greutăți optime.

De asemenea, monitorizarea periodică a tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei permite identificarea timpurie a eventualelor probleme și intervenția rapidă. Prevenția este considerată una dintre cele mai eficiente strategii pentru menținerea sănătății inimii pe termen lung.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Risk factors for cardiovascular disease: the known unknown”; European Journal of Preventive Cardiology, Volume 31, Issue 14, October 2024, autori: Vicente Artola Arita, Sara Beigrezaei, Oscar H Franco
https://academic.oup.com/eurjpc/article/31/14/e106/7473628
Studiul „Ten things to know about ten cardiovascular disease risk factors (“ASPC Top Ten – 2020”)”, American Journal of Preventive Cardiology Volume 1, March 2020, autori: Harold Edward Bays
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2666667720300039
Studiul „Risk factors in cardiovascular patients: Challenges and opportunities to improve secondary prevention; World J Cardiol. 2023 Jul 26, autori: Rahima Gabulova, Anna Marzà-Florensa et al.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10415862/
Studiul „Cardiovascular disease prevention: Risk factor modification at the heart of the matter”, The Lancet, autori: Ameenathul M. Fawzy, Gregory Y.H. Lip
https://www.thelancet.com/journals/lanwpc/article/PIIS2666-6065%2821%2900200-5/fulltext

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI