Cardiopatia ischemica: Ce este? Care sunt factorii de risc?

Despre cardiopatie
- Ce este cardiopatia 
- Cauzele cardiopatiei
- Factorii de risc ai cardiopatiei
     - Obezitatea
     - Diabetul zaharat
     - Hipercolesterolemia
     - Hipertensiunea arteriala
     - Fumatul
     - Stresul
     - Alcoolul excesiv
     - Sedentarismul
     - Factorii genetici
- Tipuri de cardiopatie
     - Angina stabila
     - Angina instabila
     - Infarctul miocardic
- Simptomele cardiopatiei
     - Simptomele anginei stabile
     - Simptomele anginei instabile
     - Simptomele infarctului miocardic
- Diagnosticarea cardiopatiei
     - Investigatii non invazive
         - Electrocardiograma
         - Testul de efort
         - Ecocardiografia
         - Radiografia toracica
         - Analize si teste de sange
     - Investigatii invazive

Tratarea cardiopatiei
- Tratamentul medicamentos pentru cardiopatie
- Schimbarea stilului de viata pentru bolnavul de cardiopatie prin inlaturarea factorilor de risc
     - Reducerea in greutate
     - Normalizarea nivelului de colesterol
     - Eliminarea fumatului si excesului de alcool
     - Tratarea hipertensiunii arteriale
- Tratamentul chirurgical in cazul cardiopatiei
- Protocolul de interventie in cazul infarctului miocardic

Prevenirea cardiopatiei

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Despre cardiopatie

Cardiopatia reprezinta, conform definitiei medicale, orice boala sau afectiune a inimii. Cardiopatia ischemica este numita si boala cardiaca coronariana (sau boala cardiaca ischemica), ceea ce inseamna suferinta muschiului cardiac (miocard). Aceasta suferinta este produsa de ingustarea sau blocarea arterelor din inima (artere coronare).

Ischemia este termenul medical folosit pentru a descrie ce se intampla atunci cand muschiul inimii tale nu primeste suficient oxigen. Ischemia, de obicei, se intampla deoarece exista o cantitate prea mica de sange si oxigen care ajunge la muschiul inimii. De obicei, ischemia este cauzata de ingustarea sau de blocarea uneia sau mai multor artere coronare (care asigura alimentarea cu sange a muschiului inimii). In multe cazuri, ischemia este o problema temporara. Inima pacientului poate reusi sa primeasca suficient sange prin arterele coronare afectate in timp ce pacientul se afla in repaus, insa persoana poate sa sufere din cauza ischemiei in timpul unui efort fizic sau in timpul unui eveniment stresant. Atunci cand inima ta sufera de ischemie, de obicei, te vei confrunta cu durere sau disconfort in piept (in cutia toracica).

Angina este termenul medical pentru aceasta senzatie din piept, care este cel mai frecvent simptom al cardiopatiei ischemice sau bolii cardiace coronariene. Boala arteriala coronariana, numita si "cardiopatie ischemica" si "boala coronariana", afecteaza milioane de romani. Aceasta afectiune grava este rezultatul depunerilor de placi de aterom in arterele pacientului. Arterele, care la inceput sunt elastice si moi, ajung sa aiba depuneri de placa de aterom pe peretii interiori, ceea ce inseamna ca devin mai rigide si se ingusteaza. Acest lucru restrictioneaza circulatia sangelui catre inima pacientului, care poate ajunge sa fie privata de oxigen. Depunerile de aterom ar putea sa se rupa, ducand la un infarct miocardic sau la moarte subita cardiaca.

Ce este cardiopatia

Cardiopatia ischemica (sau boala cardiaca coronariana) este un termen general folosit pentru a descrie bolile inimii cauzate de alimentarea insuficienta cu sange a miocardului, cum ar fi ateroscleroza coronariana, angina pectorala, angina pectorala instabila (preinfarctul) si infarctul miocardic. Potrivit specialistilor, cardiopatia ischemica apare ca o consecinta a aterosclerozei coronariene, ceea ce are drept efect oxigenarea insuficienta a inimii. Cardiopatia este insotita de angina pectorala si, intr-un final, duce la infarct miocardic.

Cardiopatia ischemica, cunoscuta si sub numele de boala arteriala coronariana si boala coronariana, intra in categoria bolilor cardiovasculare, fiind cel mai des intalnita. Ea reprezinta un grup de boli care include angina pectorala stabila, angina pectorala instabila (preinfarctul), infarctul miocardic si moartea subita cardiaca.

Cauzele cardiopatiei

Se crede ca cardiopatia ischemica incepe cu leziuni sau deteriorari ale stratului interior al unei artere coronare. Aceasta deteriorare sau lezare determina acumularea depozitelor de placi de aterom la locul acelei leziuni. Aceste depozite sunt alcatuite din colesterol si alte produse reziduale celulare, iar aceasta acumulare se numeste ateroscleroza. Daca unele bucati sau fragmente se rup, trombocitele se vor aglomera in acea zona, incercand sa repare vasul de sange.

Aceasta masa compacta sau umflatura poate bloca artera, reducand sau blocand fluxul de sange si, in cele din urma, ducand la un atac de cord (numit infarct miocardic). Cardiopatia sau boala coronariana este termenul care descrie ce se intampla atunci cand alimentarea cu sange a inimii este blocata sau intrerupta de o acumulare de substante grase in arterele coronare. In timp, peretii arterelor pot sa se ingroase cu depozite de grasime. Acest proces este cunoscut sub numele de ateroscleroza, iar depozitele de grasime se numesc aterom (infiltrare a peretilor aortei si a unor artere cu o substanta grasa).

Ateroscleroza poate fi cauzata de factori ce tin de stilul de viata, cat si de alte afectiuni: fumatul, colesterolul marit, hipertensiunea arteriala, diabetul.

Factorii de risc ai cardiopatiei

Factorii de risc traditionali pentru cardiopatie ischemica sau boala coronariana sunt reprezentati de: un nivel mare al colesterolului LDL (numit si colesterolul "rau"), un nivel scazut al colesterolului HDL (numit si colesterolul "bun"), hipertensiunea arteriala, istoricul familial, diabetul, fumatul, daca femeia se afla in perioada de dupa instalarea menopauzei, daca barbatul are peste 45 de ani. Obezitatea, de asemenea, poate fi un factor de risc pentru cardiopatie ischemica sau boala cardiaca coronariana.

Obezitatea

Componentele sindromului metabolic, cum ar fi diabetul de tip 2 si obezitatea, sunt legate de un risc mai mare de a dezvolta boala cardiaca coronariana sau cardiopatia ischemica.

Diabetul zaharat

Persoanele cu diabet ar trebui sa fie pregatite din timp, pentru a-si reduce riscul de boala coronariana sau cardiopatie ischemica si ar trebui sa urmeze recomandarile medicului.

Hipercolesterolemia

Un nivel mare al colesterolului in sange creste sansele ca placile de aterom sa se acumuleze si sa se depoziteze in vasele de sange ale inimii, facand astfel ca ateroscleroza sa fie mai probabila.

Hipertensiunea arteriala

Atunci cand nu hipertensiunea arteriala (sau tensiunea arteriala mare) nu este tinuta sub control, ea va provoca ingrosarea si ingustarea arterelor, reducand astfel fluxul de sange catre inima.

Fumatul

Fumatul creste riscul de boala coronariana sau cardiopatie ischemica. Tutunul, implicit fumatul, poate creste inflamatia si poate determina ca un volum mai mare de colesterol sa se depuna in arterele coronare. De exemplu, o femeie care fumeaza 20 de tigari pe zi este de 6 pri mai predispusa sa dezvolte cardiopatie ischemica (ori boala arteriala coronariana) decat o femeie care nu a fumat niciodata. Barbatii care fumeaza cu regularitate sunt de 3 ori mai predispusi sa dezvolte cardiopatie ischemica (boala coronariana), comparativ cu barbatii care nu au fumat niciodata.

Stresul

Stresul emotional pe termen lung si stresul mental au fost factori legati de o deteriorare a arterelor, asa ca sunt un factor de risc in cardiopatia ischemica.

Alcoolul excesiv

Limitarea consumului de alcool sau chiar renuntarea completa la alcool poate ajuta in ceea ce priveste reducerea riscului de cardiopatie ischemica.

Sedentarismul

Lipsa activitatii fizice sau daca persoana nu face exercitii fizice in mod regulat creste riscul de cardiopatie ischemica, la fel ca si dieta necorespunzatoare.

Factorii genetici

Pe masura ce oamenii inainteaza in varsta, creste riscul de cardiopatie ischemica, insa mai exista si alti factori de risc implicati in aparitia bolilor de inima. De exemplu, factorii genetici: daca ai un parinte care a dezvoltat o boala coronariana inainte de varsta de 60 de ani, acest lucru iti creste riscul de a dezvolta cardiopatie ischemica.

Tipuri de cardiopatie

Exista mai multe tipuri de cardiopatii ischemice sau boli arteriale coronariene, iar acestea sunt angina pectorala stabila, angina pectorala instabila (numita, in limbajul pacientilor, preinfarct), infarctul miocardic si moartea subita cardiaca.

Angina stabila

Cardioatia sau boala arteriala coronariana poate duce la durere in piept (angina). Atunci cand arterele coronare ale pacientului se ingusteaza, inima poate sa nu mai primeasca o cantitate suficienta de sange atunci cand "cererea" este cea mai mare, indeosebi in timpul unei activitati fizice, care solicita inima. Acest lucru poate cauza angina (durere in piept) ori dificultati de respiratie. Poate ca ai auzit termenul "angina pectoris" sau pe cel de "angina stabila" in cabinetul medicului tau, asa ca este important sa intelegi ce inseamna acesta, de fapt.

Angina pectoris este termenul medical pentru durere in piept sau disconfort datorat unei cardiopatii ischemice (boala arteriala coronariana). Angina stabila apare atunci cand muschiul inimii nu primeste atat de mult sange pe cat ar avea nevoie. Acest lucru se intampla, de obicei, deoarece una sau mai multe dintre arterele inimii este ingustata sau blocata, lucru ce se mai numeste si ischemie. Angina stabila este cel mai comun tip de angina. Ea este un model sau tipar previzibil de durere in piept. De obicei, pacientul poate sa isi monitorizeze acest tipar bazandu-se pe ceea ce facea atunci cand a simtit durerea in piept. Angina (durerea in piept) rezulta dintr-un volum redus de sange catre inima. Asta inseamna ca inima nu primeste suficient oxigen. Durerea este adesea declansata de activitate fizica sau de un stres emotional.

Angina instabila

Exista doua tipuri de angina: stabila si instabila. Angina stabila apare intr-un mod previzibil. Ea apare atunci cand persoana face un efort fizic considerabil sau cand se simte extrem de stresata. Angina pectorala stabila, nu isi schimba, de regula, frecventa si nu se agraveaza in timp. Pe de alta parte, angina instabila (preinfarct) este acea durere in piept care se intampla cand persoana este in repaus sau care apare cu efortul fizic sau stresul.

Durerea se inrautateste in ceea ce priveste frecventa si severitatea. Angina instabila (preinfarct) inseamna ca blocajele din arterele care alimenteaza inima pacientului cu sange si oxigen au ajuns la un nivel critic. Un atac de angina instabila reprezinta o urgenta medicala si ar trebui sa primesti tratament imediat. Daca este lasata netratata, angina instabila poate duce la un atac de cord, la insuficienta cardiaca sau la aritmii (ritm neregulat al inimii).

Infarctul miocardic

Un atac de cord (sau infarct miocardic) are loc atunci cand fluxul de sange catre inima este blocat, cel mai adesea de o depunere de grasime, colesterol sau alte substante, care formeaza o placa in interiorul arterelor care alimenteaza inima cu sange (artere coronare). Fluxul de sange intrerupt poate deteriora sau distruge o parte a muschiului inimii. Un atac de cord, numit si infarct miocardic, poate fi fatal, dar tratamentul s-a imbunatatit dramatic in ultimii ani. Este extrem de important sa suni la 112 pentru a cere ajutor medical, daca crezi ca este posibil sa suferi un atac de cord.

Simptomele cardiopatiei

Cel mai frecvent simptom al cardiopatiei ischemice sau al bolii arteriale coronariene este durerea in piept (angina). Pacientul poate, totodata, sa se confrunte cu alte simptome, cum ar fi palpitatiile si o senzatie de lipsa de aer (dificultati de respiratie). Unii pacienti pot sa nu aiba niciun simptom inainte de a fi diagnosticati. Principalele simptome ale cardiopatiei ischemice sunt angina (durerea in piept), atacurile de cord (infarcturile miocardice), insuficienta cardiaca.

Simptomele anginei stabile

Durerea si disconfortul in cazul anginei stabile:

• apar atunci cand inima trebuie sa pompeze mai tare, de regula in timpul unui efort fizic;

• nu apar ca o surpriza, iar episoadele de durere tind sa aiba un tipar;

• de regula, au ca durata o perioada scurta de timp (5 minute sau mai putin);

• sunt ameliorate de odihna sau de medicamente;

• pot sa se simta ca o indigestie sau acumulare de gaze intestinale;

• pot sa se simta ca o durere in piept care radiaza (se extinde) catre brate, spate sau alte zone ale corpului.

In timpul unui episod de angina pectorala stabila, pacientul poate sa se confrunte cu:

• dificultati de respiratie (persoana simte ca nu mai are aer);

• greata;

• oboseala;

• ameteala;

• transpiratie abundenta;

• anxietate.

De obicei, angina stabila se intampla dupa ce persoana a facut un efort fizic. Simptomele au tendinta de a fi temporare, cu o durata de pana la 15 minute in majoritatea cazurilor. Acest tip de angina este diferita de angina instabila (preinfarct), cand durerea poate fi continua si mai severa. Pacientul poate avea un episod de angina pectorala stabila in orice moment al zilei. Cu toate acestea, este mai probabil ca simptomele sa apara dimineata.

Simptomele anginei instabile

Principalul simptom al anginei instabile (cunoscuta in limbajul pacientilor si ca preinfarct) este disconfortul sau durerea in piept. Senzatia preinfarctului poate varia, in functie de persoana. Simptomele anginei instabile includ:

• durere in piept care se simte ca si cand cutia toracica ar fi strivita, ca o presiune, ca o apasare sau ca o durere ascutita;

• durere care radiaza spre extremitatile superioare (de obicei, pe partea stanga) sau catre spate;

• greata;

• anxietate;

• transpiratie;

• dificultati de respiratie;

• ameteala;

• oboseala inexplicabila.

Este posibil ca angina stabila sa progreseze in angina instabila (preinfarct).

Simptomele infarctului miocardic

Un atac de cord, numit si infarct miocardic, poate fi fatal, tocmai de aceea este important sa recunoastem din timp simptomele. Cele mai frecvente semne si simptome in cazul unui infarct miocardic sunt:

• o senzatie de presiune, o senzatie de strangere ori o durere in piept sau in brate care se poate raspandi spre gat, maxilar sau spate;

• greata, indigestie, arsuri la stomac sau durere abdominala;

• dificultati de respiratie;

• transpiratie rece;

• oboseala;

• vertij sau ameteli bruste.

Simptomele unui infarct miocardic pot varia. Nu toti oamenii care sufera un atac de cord au aceleasi simptome sau au acelasi grad de severitate al simptomelor. Unii oameni au o durere usoara, pe cand altii au o durere mai severa. Unii pacienti nu au niciun simptom, in vreme ce la altii, primul semn poate fi moarte subita cardiaca. Cu cat ai mai multe semne si simptome, cu atat este mai mare probabilitatea sa suferi un infarct miocardic. Femeile au o probabilitate oarecum mai mare decat barbatii sa experimenteze semne si simptome mai putin tipice ale unui infarct miocardic, cum ar fi durere la nivelul gatului sau durerea de maxilar.

Diagnosticarea cardiopatiei

Doctorul tau isi poate da seama daca in cazul tau este vorba de cardiopatie ischemica (numita si boala arteriala coronariana ori boala coronariana) dupa ce:

• afla care sunt simptomele tale, istoricul medical si factorii de risc in cazul tau;

• efectueaza un examen clinic, te examineaza;

• efectueaza o serie de teste de diagnostic, cum ar fi o electrocardiograma (ECG sau EKG), o ecocardiografie, teste de efort, cateterism cardiac si altele. Aceste teste il ajuta pe medicul specialist sa cunoasca amploarea cardiopatiei ischemice (bolii coronariene), efectul acesteia asupra inimii si care este cel mai bun tratament pentru pacient.

Investigatii non invazive

Doctorul ii va pune pacientului o serie de intrebari despre istoricul sau medical, va face un examen fizic si va cere sa se efectueze o serie de teste de sange de rutina. Medicul poate sugera unul sau mai multe teste de diagnostic, cum ar fi cele de mai jos.

Electrocardiograma

Electrocardiograma (ECG sau EKG) - o electrocardiograma inregistreaza semnalele electrice in timp ce acestea strabat / trec prin inima pacientului. Un EKG poate adesea sa scoata la iveala dovezile unui infarct miocardic anterior au ale unuia care este in desfasurare.

Testul de efort

Daca semnele si simptomele apar cel mai adesea in timpul exercitiilor fizice, medicul iti poate cere sa mergi pe o banda de alergare sau pe o bicicleta stationara in timp ce se efectueaza o electrocardiograma (EKG). Acest lucru este cunoscut sub numele de test de efort fizic. In unele cazuri, pot fi folosite medicamente pentru a stimula inima, in locul exercitiilor fizice. Anumite teste de efort se fac folosind o ecocardiografie. De exemplu, medicul poate efectua un test cu ultrasunete inainte si dupa ce pacientul face efort fizic pe o banda de alergare sau pe o bicicleta.

Ecocardiografia

O ecocardiografie foloseste undele sonore pentru a produce imagini ale inimii pacientului. In timpul unei ecocardiografii, medicul tau poate determina daca toate partile peretelui inimii contribuie in mod normal la activitatea de pompare a inimii. Partile care se misca mai slab este posibil sa fi fost afectate in timpul unui infarct miocardic sau este posibil sa primeasca prea putin oxigen. Acest test poate indica boala arteriala coronariana (numita si cardiopatie ischemica) sau alte afectiuni diverse.

Radiografia toracica

Pentru a confirma un diagnostic pe care medicul il suspecteaza, acesta poate cere efectuarea mai multor teste. Pentru a diagnostica problemele legate de inima, medicul poate apela si la ajutorul radiografiei toracice. Razele X pot fi utilizate pentru a detecta probleme ale inimii, cum ar fi insuficienta cardiaca.

Analize si teste de sange

Medicul poate cere efectuarea unor teste de sange pentru ca acestea pot masura nivelurile colesterolului in sange, in special in cazul pacientilor care au peste 40 de ani, au un istoric familial de boli de inima sau afectiuni legate de colesterol, sunt supraponderali si au hipertensiune arteriala sau sufera de alte boli, cum ar fi faptul ca au glanda tiroida subactiva sau orice alta boala care poate creste nivelurile colesterolului.

Investigatii invazive

Printre tipurile de raze X care implica folosirea unei substante de contrast se numara si angiografia coronariana. Iodul este injectat intr-un vas de sange pentru a evidentia inima si vasele de sange. O alta investigatie pe care medicul o poate recomanda este cateterizarea cardiaca. O substanta este injectata in arterele inimii, printr-un cateter care este introdus intr-o artera, adesea in picior sau in brat, pana la arterele din inima. Razele X detecteaza apoi locurile ingustate sau blocajele dezvaluite de acea substanta, asemanatoare unei vopsele.

Tratarea cardiopatiei

Tratamentul pentru cardiopatia ischemica implica, de obicei, schimbari in stilul de viata si, daca este necesar, anumite medicamente si anumite proceduri medicale.

Tratamentul medicamentos pentru cardiopatie

Tratamentul medicamentos include o lista ampla de medicamente pentru cei cu cardiopatie:

• Statine - acestea sunt singurele medicamente care s-a demonstrat ca au un impact pozitiv in ceea ce priveste cardiopatia ischemica, dar daca o persoana are o alta afectiune, este posibil ca acestea sa nu functioneze.

• doza mica de aspirina - aceasta reduce coagularea sangelui, reducand riscul de angina pectorala sau de infarct miocardic.

• Medicamentele beta-blocante - acestea pot fi folosite pentru a reduce tensiunea arteriala si ritmul cardiac, in special in cazul pacientilor care au suferit deja un infarct miocardic.

• Tabletele, spray-urile sau plasturii cu nitroglicerina - care controleaza durerea toracica (durerea in piept), reusind sa largeasca arterele coronare ale inimii.

• Inhibitorii ACE, adica inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei - acestia reduc tensiunea arteriala si ajuta la incetinirea sau stoparea evolutiei cardiopatiei ischemice.

• Blocante ale canalelor de calciu - aceste medicamente vor largi arterele coronare, permitand unui volum mai mare de sange sa circule catre inima, si vor reduce hipertensiunea arteriala.

Schimbarea stilului de viata pentru bolnavul de cardiopatie prin inlaturarea factorilor de risc

Persoanele cu cardiopatie trebuie sa isi schimbe stilul de viata si sa faca anumite modificari, pentru a avea artere mai sanatoase.

Reducerea in greutate

Cardiopatia ischemica nu poate fi vindecata, dar poate fi tinuta sub control intr-un mod eficient. Pentru a inlatura factorii de risc, in special in cazul persoanelor obeze sau supraponderale, este importanta scaderea in greutate si mentinerea unei greutati la un nivel normal.

Normalizarea nivelului de colesterol

Tocmai prin prisma faptului ca nivelul ridicat al colesterolului in sange este pe lista factorilor de risc in ceea ce priveste cardiopatia ischemica, pacientii trebuie sa isi normalizeze, pe cat posibil, nivelul colesterolului. Medicul le poate prescrie pacientilor statine, care sunt recomandate atunci cand nivelul colesterolului total depaseste o anumita valoare. Sa nu uitam ca nivelurile crescute ale colesterolului sunt asociate cu bolile cardiovasculare.

Eliminarea fumatului si a excesului de alcool

Recomandarile in ceea ce priveste stilul de viata al persoanelor cu cardiopatie includ si renuntarea la fumat sau eliminarea completa a consumului de tigari si renuntarea la consumul de alcool.

Tratarea hipertensiunii arteriale

Lasata netratata, hipertensiunea arteriala poate provoca ingrosarea si ingustarea arterelor, reducand astfel fluxul de sange catre inima. De aceea, medicul iti va recomanda o serie de masuri si tratamente medicamentoase pentru a trata hipertensiunea arteriala si iti va recomanda sa adopti o dieta sanatoasa, reducand consumul de zahar si de sare.

Tratamentul chirurgical in cazul cardiopatiei

Interventiile chirurgicale pot deschide arterele blocate sau le pot inlocui, daca vasele de sange au devenit foarte inguste sau daca simptomele nu raspund la tratamentul medicamentos:

• tratamentul chirurgical cu laser - acesta implica o procedura prin care chirurgul face cateva gauri mici in muschiul inimii, lucru care incurajeaza formarea unor noi vase de sange;

• operatia de bypass coronarian - chirurgul foloseste un vas de sange din alta parte a corpului pentru a crea o grefa care poate ocoli artera blocata. Grefa poate sa provina de la piciorsau de la o artera interioara a peretelui toracic.

• Angioplastia si introducerea unui stent - un cateter este introdus in partea ingustata a unei artere. Un balon desumflat este introdus prin cateter, in zona afectata. Cand balonul este umflat, el comprima depunerile de grasime in peretii arterei. Un stent, care arata ca un tub cu "ochiuri", poate fi introdus in artera, pentru a o mentine deschisa, iar astfel sangele circula in mod normal. Rareori, poate fi efectuat un transplant de cord, daca inima este grav afectata si tratamentul nu functioneaza.

Protocolul de interventie in cazul infarctului miocardic

E important sa ceri asistenta medicala imediat daca ai dureri in piept, chiar daca crezi ca este vorba doar de o indigestie sau daca crezi ca esti prea tanar pentru a avea un infarct miocardic. Tratamentul prompt, acordat de personalul medical, va creste sansele de a limita leziunile muschiului inimii.

• Daca ai semnele unui infarct miocardic, suna la numarul de urgenta 112, pentru a cere ajutor medical si nu ezita. Daca nu ai acces la serviciile medicale de urgenta, roaga pe cineva sa te duca cu masina la cel mai apropiat spital.

• Ia nitroglicerina, daca ti-a fost prescrisa de medicul tau. Ia-o asa cum ti-a fost recomandat, in timp ce astepti personalul medical de urgenta.

• Ia aspirina daca ti-a fost recomandata. Administrarea aspirinei in timpul unui infarct miocardic ar putea reduce gradul de afectare al inimii, pentru ca impiedica coagularea sangelui.

Prevenirea cardiopatiei

Exista cateva modalitati care te pot ajuta sa iti reduci riscul de a dezvolta cardiopatie ischemica, cum ar fi sa reduci tensiunea arteriala si nivelurile colesterolului. Poti reusi sa faci asta, daca adopti o serie de masuri. De exemplu, este recomandata o dieta bogata in fibre si care sa fie saraca in grasimi. Alimentatia ta ar trebui sa includa cat mai multe fructe si legume (5 portii pe zi) si cereale integrale. Ar trebui sa limitezi cantitatea de sare pe care o consumi la nu mai mult de 6 g pe zi, deoarece consumul excesiv de sare iti va creste tensiunea arteriala.

Exista doua tipuri de grasimi: saturate si nesaturate. Pentru a preveni cardiopatia ischemica, ar trebui sa eviti alimentele care contin grasimi saturate, deoarece acestea iti vor creste nivelul colesterolului "rau" in sange. Alimentele care au un continut mare de grasimi saturate sunt:

• placintele cu carne;

• carnatii si partile grase ale carnii;

• untul;

• untura;

• smantana;

• branza tare;

• prajiturile si biscuitii;

• alimentele care contin ulei de cocos sau ulei de palmier.

Chiar si asa, o dieta echilibrata ar trebui sa contina grasimi nesaturate, cele considerate "bune", care cresc nivelul colesterolului bun, HDL, si ajuta la reducerea blocajelor din arterele tale. Alimentele bogate in grasimi nesaturate sunt:

• pestele gras;

• avocado;

• nucile si semintele;

• uleiul de floarea-soarelui, cel de rapita si cel de masline.

Ar trebui, de asemenea, sa incerci sa eviti sa mananci prea mult zahar, deoarece acest factor iti creste sansele de a face diabet, care, asa cum s-a dovedit, creste dramatic riscul de cardiopatie ischemica sau boala arteriala coronariana. Totodata, este important sa fii o persoana activa din punct de vedere fizic. Medicul specialist iti poate spune care este greutatea ta ideala in raport cu inaltimea ta si cu modul in care este alcatuit corpul tau. De asemenea, poti sa iti afli indicele de masa corporala folosind un calculator special.

Daca fumezi, renuntarea la tigari iti va reduce riscul de a dezvolta boala arteriala coronariana, asa cum mai este numita cardiopatia ischemica. Fumatul este un factor de risc major pentru dezvoltarea aterosclerozei. De asemenea, acest viciu provoaca majoritatea cazurilor de tromboza coronariana la persoanele sub 50 de ani. Un alt factor care te-ar ajuta sa previi cardiopatia ischemica este sa reduci consumul de alcool. Daca bei alcool, nu depasi limitele maxime recomandate. Consumul excesiv de alcool creste riscul unui infarct miocardic.

Ai un risc mai mare de cardiopatie daca esti diabetic. Asa ca daca ai diabet, este important sa fii activ fizic si sa iti tii greutatea sub control, precum si tensiunea arteriala, deoarece acesti factori te vor ajuta, la randul lor, sa tii sub control nivelul glucozei in sange. Daca nu ai cardiopatie ischemica, dar ai colesterolul marit, hipertensiune arteriala sau un istoric familial ce include boli de inima, medicul tau iti poate prescrie medicamentele necesare pentru a preveni dezvoltarea unor boli ce au legatura cu inima, precum cele din familia cardiopatiei ischemice. Daca ti s-au prescris medicamente, este vital sa le iei si sa respecti dozajul corect.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0