Tratamentul medicamentos pentru angina pectorală

Rezumat: Tratamentul medicamentos pentru angină pectorală urmărește două obiective principale: calmarea durerii în piept și reducerea riscului de infarct sau alte complicații cardiovasculare.

Angina poate fi stabilă, instabilă sau vasospastică, iar medicamentele se aleg în funcție de cauză, severitate, tensiune, puls și alte boli. Tratamentul trebuie stabilit de medic, nu administrat după ureche sau recomandări online generale.

1. Angina stabilă, instabilă și vasospastică: diferențe importante
2. Obiectivele tratamentului medicamentos pentru angină pectorală
3. Medicamente folosite pentru reducerea crizelor de angină
a. Nitroglicerina sublinguală
b. Nitrați cu acțiune rapidă
c. Ce faci dacă durerea nu cedează după nitroglicerină?
4. Medicamente pentru prevenirea episoadelor de angină
a. Beta-blocantele
b. Blocantele canalelor de calciu
c. Nitrații cu acțiune lungă
d. Ivabradina, ranolazina și nicorandilul
5. Medicamente care reduc riscul cardiovascular
a. Acid acetilsalicilic și alte antiagregante plachetare
b. Statinele și controlul colesterolului
c. Inhibitorii ECA și sartanii pentru protecție cardiovasculară
d. Anticoagulantele: când sunt necesare și când nu?
6. Interacțiuni, contraindicații și reacții adverse importante
7. Concluzie

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

1. Angina stabilă, instabilă și vasospastică: diferențe importante

Angina pectorală este durerea sau disconfortul în piept care apare atunci când mușchiul inimii nu primește suficient sânge bogat în oxigen. Cel mai des, angina este legată de îngustarea arterelor coronare prin depuneri de grăsime, numite plăci de aterom.

Durerea poate iradia spre braț, umăr, gât, maxilar, spate sau stomac.

Angina stabilă apare de obicei la efort, frig, stres emoțional sau după mese copioase. Are un tipar relativ previzibil și cedează la repaus sau la nitroglicerina prescrisă. Chiar dacă este „stabilă”, nu trebuie ignorată, deoarece poate arăta că există boală coronariană.

Angina instabilă este mai periculoasă.

Poate apărea în repaus, poate fi nouă, mai intensă, mai lungă sau diferită de episoadele obișnuite. Angina instabilă poate fi semn de infarct iminent sau de blocaj sever într-o arteră coronară. Este o urgență medicală, nu o problemă de tratat acasă.

Angina vasospastică apare când o arteră coronară se contractă brusc, reducând temporar fluxul de sânge. Poate apărea în repaus, inclusiv noaptea sau dimineața devreme.

Tratamentul ei diferă parțial de cel al anginei stabile clasice, deoarece blocantele canalelor de calciu și nitrații au un rol important.

2. Obiectivele tratamentului medicamentos pentru angină pectorală

Primul obiectiv este reducerea simptomelor. Pacientul trebuie să poată face activități zilnice cu mai puține episoade de angina.

Pentru aceasta, medicul poate recomanda nitroglicerina pentru crize și tratamente de fond care scad consumul de oxigen al inimii sau îmbunătățesc fluxul prin arterele coronare.

Al doilea obiectiv este prevenirea evenimentelor cardiovasculare. În angină pectorală, tratamentul nu înseamnă doar „pastile pentru durere”.

Unele medicamente reduc riscul de infarct, accident vascular cerebral sau deces cardiovascular. Aici intră acid acetilsalicilic sau alte antiagregante, statinele și, la unii pacienți, inhibitorii ECA sau sartanii.

Al treilea obiectiv este personalizarea tratamentului. Două persoane cu angină pectorală pot primi scheme diferite. Contează tensiunea arterială, pulsul, istoricul de infarct, diabetul, boala renală, riscul de sângerare, alte tratamente și tipul de angină.

De aceea, tratamentul medicamentos pentru angină pectorală trebuie stabilit de cardiolog sau medicul curant.

3. Medicamente folosite pentru reducerea crizelor de angină

Medicamentele pentru criza de angină acționează rapid și sunt folosite când apare durerea sau înainte de o activitate despre care pacientul știe că îi provoacă simptome. Ele nu înlocuiesc tratamentul de fond și nu tratează cauza bolii coronariene.

Rolul lor este să calmeze episodul acut și să reducă disconfortul.

a. Nitroglicerina sublinguală

Nitroglicerina sublinguală este unul dintre cele mai cunoscute medicamente pentru angină pectorală. Se administrează sub limbă, comprimat sau spray, la recomandarea medicului. Ajută la dilatarea vaselor de sânge, reduce efortul inimii și calmează rapid durerea.

Pacientul trebuie să știe exact cum i-a recomandat medicul să folosească nitroglicerina. De obicei, este indicat să se așeze înainte de administrare, deoarece medicamentul poate scădea tensiunea și poate provoca amețeală.

Nitroglicerina nu trebuie combinată cu medicamente pentru disfuncție erectilă, precum sildenafil, tadalafil sau vardenafil, din cauza riscului de hipotensiune severă.

b. Nitrați cu acțiune rapidă

Nitrații cu acțiune rapidă includ nitroglicerina sublinguală și spray-ul cu nitroglicerină.

În unele situații, medicul poate recomanda utilizarea preventivă înainte de efort, de exemplu înainte de urcat scări sau mers într-un ritm mai alert. Această utilizare trebuie discutată individual, nu improvizată.

Efectele adverse frecvente includ dureri de cap, înroșirea feței, amețeală și scăderea tensiunii arteriale.

Dacă apar leșin, slăbiciune marcată sau durere care nu seamănă cu episoadele obișnuite, este nevoie de ajutor medical. Nitroglicerina este utilă, dar nu trebuie să întârzie apelarea serviciilor de urgență în caz de simptome severe.

c. Ce faci dacă durerea nu cedează după nitroglicerină?

Dacă durerea în piept este nouă, severă, apare în repaus, durează mai mult decât de obicei sau nu cedează după nitroglicerina prescrisă, trebuie apelat serviciul de urgență. O criză care nu se calmează poate fi infarct sau angină instabilă.

Pacientul nu trebuie să ia doze repetate fără limită și nu trebuie să conducă singur spre spital. Dacă medicul i-a dat instrucțiuni clare pentru administrarea mai multor doze la intervale scurte, acestea trebuie respectate exact.

Totuși, persistența durerii este motiv de evaluare urgentă.

4. Medicamente pentru prevenirea episoadelor de angină

Tratamentul de prevenție se ia regulat, conform prescripției, chiar și în zilele fără durere. Scopul este reducerea frecvenței crizelor, creșterea toleranței la efort și îmbunătățirea calității vieții.

Alegerea medicamentului depinde de tipul de angină, puls, tensiune și alte diagnostice.

a. Beta-blocantele

Beta-blocantele, precum metoprolol, bisoprolol, atenolol, carvedilol sau nebivolol, scad frecvența cardiacă și forța de contracție a inimii. Astfel, inima consumă mai puțin oxigen, iar episoadele de angina pot deveni mai rare.

Sunt utile mai ales la pacienții cu boală coronariană, tensiune crescută sau istoric de infarct, când sunt potrivite.

Aceste medicamente nu sunt indicate pentru toată lumea. Pot agrava uneori astmul sever, pot da oboseală, puls prea mic, mâini reci sau amețeală. Nu se opresc brusc fără acord medical, deoarece întreruperea rapidă poate agrava simptomele cardiace.

b. Blocantele canalelor de calciu

Blocantele canalelor de calciu relaxează vasele de sânge și pot scădea efortul inimii. Exemple sunt amlodipina, diltiazemul și verapamilul. Ele pot fi folosite în angina stabilă și sunt foarte importante în angina vasospastică, unde reduc spasmul arterelor coronare.

Amlodipina poate produce umflarea gleznelor sau dureri de cap. Verapamilul și diltiazemul pot scădea pulsul și nu se combină mereu cu beta-blocantele. Medicul decide combinațiile sigure, mai ales la pacienții cu tulburări de ritm, insuficiență cardiacă sau tensiune mică.

c. Nitrații cu acțiune lungă

Nitrații cu acțiune lungă, precum isosorbid mononitrat sau isosorbid dinitrat, ajută la prevenirea episoadelor de angina. Ei dilată vasele de sânge și reduc presiunea asupra inimii. Pot fi utili când crizele apar des sau când alte medicamente nu sunt suficiente.

O problemă importantă este toleranța la nitrați. Organismul se poate obișnui cu medicamentul, iar efectul scade dacă este administrat continuu fără pauză. De aceea, medicul poate recomanda un interval zilnic fără nitrați.

Pacientul nu trebuie să modifice singur schema.

d. Ivabradina, ranolazina și nicorandilul

Ivabradina reduce pulsul printr-un mecanism diferit de beta-blocante. Poate fi utilă la anumiți pacienți cu angină pectorală, când pulsul rămâne crescut și alte opțiuni nu sunt tolerate sau nu sunt suficiente. Nu este potrivită pentru toate tipurile de ritm cardiac.

Ranolazina poate reduce episoadele de angina fără să scadă mult tensiunea sau pulsul. Poate fi bună când alte tratamentele nu controlează simptomele. Are însă posibile interacțiuni și poate influența anumite măsurători de pe electrocardiogramă.

Nicorandilul are efect de dilatare vasculară și poate fi folosit în unele țări pentru prevenirea anginei. Nu e disponibil peste tot și poate avea reacții adverse, inclusiv ulcerații rare, dar importante.

Trimetazidina este folosită selectiv ca tratament antianginos metabolic, în funcție de disponibilitate și indicații.

Recomandările Experților DOC

5. Medicamente care reduc riscul cardiovascular

Unele medicamente nu opresc imediat durerea, dar reduc riscul pe termen lung. Ele sunt esențiale în boala coronariană, deoarece angina poate fi semnul unui proces de ateroscleroză. Tratamentul corect vizează atât simptomele, cât și protecția inimii.

a. Acid acetilsalicilic și alte antiagregante plachetare

Acidul acetilsalicilic reduce lipirea trombocitelor și scade riscul de formare a cheagurilor în arterele coronare. La pacienții cu boală coronariană confirmată, se poate recomanda acid acetilsalicilic pe termen lung, dacă beneficiul depășește riscul de sângerare.

Alte antiagregante includ clopidogrel, prasugrel și ticagrelor. Acestea sunt folosite în situații specifice: după infarct, după montarea unui stent sau când acidul acetilsalicilic nu e potrivit. Durata tratamentului depinde de diagnostic, proceduri, risc de sângerare.

b. Statinele și controlul colesterolului

Statinele, precum atorvastatina, rosuvastatina sau simvastatina, scad colesterolul LDL și reduc riscul de evenimente cardiovasculare. Ele ajută la stabilizarea plăcilor de aterom, reduc inflamația vasculară și pot preveni agravarea bolii coronariene.

În angină pectorală, statinele sunt adesea parte centrală a tratamentului pe termen lung.

Unele persoane se tem de statine din cauza durerilor musculare sau a analizelor hepatice. Aceste reacții pot apărea, dar nu sunt inevitabile. Dacă apar simptome, tratamentul nu trebuie oprit fără discuție medicală.

Medicul poate ajusta doza, schimba statina sau verifica alte cauze ale durerilor.

c. Inhibitorii ECA și sartanii pentru protecție cardiovasculară

Inhibitorii enzimei de conversie, precum ramipril, perindopril sau lisinopril, și sartanii, precum losartan, valsartan sau candesartan, sunt folosiți mai ales la pacienții cu hipertensiune, diabet, boală renală, insuficiență cardiacă sau risc cardiovascular crescut.

Ei pot proteja vasele și inima în anumite situații.

Aceste medicamente nu sunt antianginoase rapide, dar fac parte din controlul global al bolii cardiovasculare. Pot provoca tuse seacă, creșterea potasiului sau modificări ale funcției renale, de aceea sunt monitorizate prin analize.

Sartanii pot fi alternativă când tusea produsă de inhibitorii ECA este deranjantă.

d. Anticoagulantele: când sunt necesare și când nu?

Anticoagulantele, precum warfarina, apixaban, rivaroxaban, dabigatran sau edoxaban, nu sunt tratament standard pentru orice angină pectorală.

Ele sunt recomandate când există indicații clare, cum ar fi fibrilația atrială, tromboza, embolia pulmonară sau anumite situații după evenimente cardiovasculare.

În angina instabilă, în spital se pot folosi anticoagulante injectabile, precum heparina, conform protocoalelor. Acestea nu se administrează acasă fără supraveghere. Riscul principal al anticoagulantelor este sângerarea, de aceea indicația trebuie stabilită atent.

6. Interacțiuni, contraindicații și reacții adverse importante

Nitroglicerina nu trebuie combinată cu medicamente de tip sildenafil, tadalafil, vardenafil sau avanafil, deoarece tensiunea poate scădea periculos. De asemenea, trebuie prudență la persoanele cu tensiune foarte mică, deshidratare sau amețeli frecvente.

Orice episod de leșin după nitroglicerină trebuie raportat medicului.

Acidul acetilsalicilic și alte antiagregante pot crește riscul de sângerare digestivă, vânătăi sau sângerări nazale. Riscul este mai mare la persoanele cu ulcer, tratament anticoagulant sau consum mare de antiinflamatoare.

Nu se ia acid acetilsalicilic zilnic pentru angină pectorală fără indicație medicală!

Beta-blocantele pot da oboseală, puls mic și agravarea unor probleme respiratorii. Blocantele canalelor de calciu pot produce edeme, constipație sau puls scăzut, în funcție de tip. Ranolazina, ivabradina și nicorandilul au indicații și precauții specifice.

7. Concluzie

Tratamentul medicamentos pentru angina pectorală este mai mult decât o pastilă pentru durere. Nitroglicerina poate calma criza, dar controlul pe termen lung include medicamente care previn episoadele și medicamente care reduc riscul de infarct.

Schema poate include beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, nitrați, ranolazină, ivabradină, nicorandil, acid acetilsalicilic, statine și alte tratamente, în funcție de pacient.

Angina stabilă, instabilă și vasospastică nu se tratează identic. Angina instabilă este urgență, iar durerea persistentă în piept trebuie evaluată imediat.

Automedicația este riscantă, mai ales când există interacțiuni importante sau risc de sângerare. Cea mai sigură abordare este planul stabilit de medic, respectarea tratamentului și reevaluarea periodică.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Ce medicament se ia pentru angina pectorală?
Răspuns: Depinde de tipul anginei. Pentru crize se folosește frecvent nitroglicerina prescrisă, iar pentru prevenție pot fi recomandate beta-blocante, blocante de calciu, nitrați, ranolazină sau alte medicamente.

Întrebare: Nitroglicerina vindecă angina?
Răspuns: Nu. Nitroglicerina poate calma durerea, dar nu vindecă boala coronariană care provoacă adesea angina.

Întrebare: Acid acetilsalicilic se ia zilnic dacă ai angină pectorală?
Răspuns: Uneori da, dar numai la recomandarea medicului, deoarece poate crește riscul de sângerare.

Întrebare: Ce fac dacă durerea nu cedează după nitroglicerină?
Răspuns: Apelează serviciul de urgență, mai ales dacă durerea este severă, nouă, persistentă sau apare în repaus.

Întrebare: Angina vasospastică se tratează la fel ca angina stabilă?
Răspuns: Nu întotdeauna. În angina vasospastică, blocantele canalelor de calciu și nitrații au un rol important.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHLBI - Angina (Chest Pain) Treatment
https://www.nhlbi.nih.gov/health/angina/treatment
PMC - The European Society of Cardiology 2024 Guidelines on Chronic Coronary Syndromes: A Critical Appraisal
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11856662/
Studiul „The European Society of Cardiology 2024 Guidelines on Chronic Coronary Syndromes: A Critical Appraisal”, apărut în J Clin Med. 2025 Feb 11;14(4):1161. doi: 10.3390/jcm14041161, autori: Roberto Ferrari et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI