Ce determina instalarea steatozei hepatice (boala de ficat gras)

Termenul de steatoza hepatica non alcoolica sau ficat gras aduna sub umbrela sa o categorie larga de boli care afecteaza ficatul la persoane care consuma alcool in cantitati minime sau chiar deloc. Denumirea de ficat gras se refera la faptul ca celulele ficatului sunt supraincarcate cu grasime.

 

Steatoza hepatica non alcoolica sau ficatul gras poate aparea la orice categorie de varsta, dar frecvent afecteaza persoane cu varste cuprinse intre 40 si 50 de ani, cu boli cardiace, afectiuni vasculare, obezitate, hipertensiune arteriala, grasimi crescute in sange sau diabet zaharat. Se poate spune, deci, ca un pacient hipertensiv, diabetic, obez sau diagnosticat cu boli cardiace este mai predispus instalarii bolii de ficat gras.

 Boala hepatică grasă (steatoză) este o afecțiune frecventă cauzată de acumularea prea multă grăsime în ficat. Un ficat sănătos conține o cantitate mică de grăsime. Devine o problemă atunci când grăsimea atinge 5% până la 10% din greutatea ficatului.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

De asemenea, anumite medicamente pot cauza ficat gras. Printre acestea se numara si: amiodarona, corticosteroizii, metotrexatul, tetraciclinele si nu numai. 

Cum se depisteaza ?

Niveluri mai ridicate de enzime hepatice (enzime hepatice crescute) care apar la un test de sânge pentru alte afecțiuni pot semnala si ficatul gras.

 Creșterea enzimelor hepatice este un semn că ficatul dvs. este lezat. Pentru a face un diagnostic, medicul dumneavoastră vă poate recomanda:

  • Ecografie sau tomografie computerizată (CT) pentru a obține o imagine a ficatului.
  • Biopsie hepatică (probă de țesut) pentru a determina cât de mult a progresat boala hepatică avansată.
  • FibroScan, unexamen cu  ultrasunete specializat folosit uneori în locul unei biopsii hepatice pentru a afla cantitatea de grăsime și țesut cicatricial din ficat.

Ce se intampla de fapt cu ficatul in steatoza?

Boala de ficat gras este marcata de inflamatia severa a ficatului care poate progresa spre leziuni ireversibile si spre o functie irecuperabila a ficatului. Poate determina inclusiv ciroza si insuficienta hepatica, in cazurile grave. Este, de asemenea, posibil ca acest ficat gras sa nu progreseze deloc ca boala.

Ficatul gras este o boala progresiva. De indata ce aceasta afectiune a fost identificata, este necesar sa se depuna toate eforturile pentru a o combate, mai ales prin adoptarea unui regim alimentar lipsit de grasimi, pentru a preveni astfel dezvoltarea cirozei.

Consumul de exces de calorii face ca grăsimea să se acumuleze în ficat. Când ficatul nu procesează și descompune grăsimile așa cum ar trebui în mod normal, se vor acumula prea multe grăsimi. Oamenii tind să dezvolte ficat gras dacă au anumite alte afecțiuni, cum ar fi obezitatea, diabetul sau trigliceridele ridicate.

De aceea schimbarea stilului de viata (prin adoptarea unei diete sanatoase si echilibrate, prin limitarea consumului de alcool si practicarea exercitiilor fizice cu regularitate) poate trata ficatul gras, steatoza hepatica fiind, din fericire, o afectiune reversibila pana la un punct. Cercetările sugerează că pierderea în greutate este cel mai bun lucru pe care îl puteți face pentru a controla sau a inversa steatoza hepatica non alcoolica. Un obiectiv bun este să pierzi 10% din greutatea corporală totală, dar chiar și o pierdere de 3% până la 5% îți poate îmbunătăți sănătatea ficatului

Daca boala evolueaza astfel incat apare fibroza hepatica, daunele aduse ficatului nu mai pot fi vindecate, insa tot este importanta stoparea evolutiei steatozei hepatice, pentru limitarea leziunilor. Pacienții pot trăi mulți ani cu steatoza hepatica non alcoolica dar mulți - aproximativ 30% - ajung în cele din urmă la ficat inflamat sau cu fibroza. Dintre acestia, aproximativ 20% vor dezvolta ciroză în stadiul final, care poate duce la insuficiență hepatică și cancer.

Patogenia bolii hepatice grase nonalcoolice nu a fost complet elucidata. Teoria cea mai larg acceptata implica rezistenta la insulina ca mecanism-cheie care conduce la steatoza hepatica si de asemenea, la steatohepatita. Altii au sugerat ca este necesara o leziune oxidativa suplimentara pentru a manifesta componenta necroinflamatoare a steatohepatitei. Fierul hepatic, leptina, deficientele antioxidante si bacteriile intestinale au fost toate sugerate ca factori potentiali de stres oxidativ.

Steatoza hepatica este o manifestare a acumularii excesive de trigliceride in ficat. Acest lucru poate aparea din cauza excesului de acizi grasi liberi din tesutul adipos, din scaderea exportului hepatic de acizi grasi liberi (secundar reducerii sintezei sau secretiei lipoproteinelor cu densitate foarte scazuta). Sursele majore de trigliceride provin din acizii grasi stocati in tesutul adipos si din acizii grasi sintetizati in ficat prin lipogeneza.

 

 
 

 

Productia excesiva de acizi grasi liberi poate rezulta fie din cresterea cantitatii de trigliceride in ficat (observata in cazul obezitatii si a pierderii rapide in greutate), fie din transformarea excesiva a carbohidratilor si a proteinelor in trigliceride.

Rezistenta la insulina are un rol-cheie in dezvoltarea steatozei hepatice si a steatohepatitei. Obezitatea si diabetul de tip 2, afectiuni asociate cu rezistenta la insulina, sunt frecvent observate la pacientii cu boala hepatica nonalcoolica (NAFLD). Rezistenta la insulina a fost, de asemenea, observata la pacientii cu steatohepatita non alcoolica (NASH) care nu sunt obezi si cei care au toleranta normala la glucoza. Nu toti pacientii cu NASH prezinta rezistenta la insulina. Acest lucru sugereaza ca NASH poate fi un sindrom eterogen cu mai multe cauze.

Indiferent de cauza steatozei hepatice, important este ca pacientul sa trateze aceasta afectiune pentru a preveni complicatiile ce pot aparea. Dieta corespunzatoare si adoptarea unui stil de viata sanatos pot reduce depozitele de grasime de la nivelul ficatului. Din fericire, boala de ficat gras non alcoolic este reversibila, atat timp cat nu ajunge intr-un stadiu foarte avansat, in care apare fibroza hepatica.

Ce este de facut?

Limitați cantitatea de alcool pe care o beți. Daca steatoza este determinata de excesul de alcool, acesta trebuie complet oprit. Hidrateaza-te!  Apa cu lămâie poate aduce beneficii [entru sănătatea ficatului. Studiile au observat că ficatul produce mai multe enzime în prezența lămâii în comparație cu alte produse alimentare. Enzimele sunt esențiale pentru a stimula, accelera și cataliza diverse reacții chimice în corpul uman.

Mâncați o dietă bine echilibrată în fiecare zi. Este vorba de cinci  porții de  legume, împreună cu nuci, semințe  si alte grasimi vegetale, precum uleiul de masline și fibre din cereale integrale. Asigurați-vă că includeți proteine pentru enzimele care vă ajută corpul să se detoxifice în mod natural.

Umpleți fructiera cu mere, struguri și citrice, cum ar fi portocale și lămâi, care s-au dovedit a fi fructe favorabile ficatului. Consumă struguri negri ca atare, o mana de boabe pe zi ca gustare,  ori sub formă de suc de struguri in smoothie-uri cu mere, sfecla, telina sau completează-ți dieta cu extracte din semințe de struguri pentru a crește nivelul de antioxidanți din corpul tău și pentru a-ți proteja ficatul de toxine.

Un studiu sugerează că probioticele pot îmbunătăți nu numai sănătatea intestinului, ci și sănătatea ficatului. „Probioticele au fost studiate cel mai intens în contextul tractului gastro-intestinal”, a declarat Bejan Saeedi, candidat la doctorat la Universitatea Emory care a efectuat cercetarea.

 

Ce medicamnete si suplimente ar trebui evitate in ficatul gras?

Evitati pe cat posibil medicamentele frecvent implicate în provocarea ficatului gras includ corticosteroizii, medicamentele antidepresive și antipsihotice, Amoxicillin/clavulanate, Diclofenac,   Amiodarone și, cel mai frecvent, tamoxifenul.

Ce vitamine sunt dure pentru ficat?
Exemple specifice ce pot genera hepatotoxicitate adminsitrate in exces, se recoamnda evaluarea nivelurilor lor in sange pentru a evita complicatiile hepatice:

  • Acid folic (folat, acid folinic)
  • Vitamina A și retinoizi. 
  • Vitamina B. Biotină (B5) 
  • Vitamina D (colecalciferol, ergocalciferol)
  • Vitamina E (alfa tocoferol)
  • Vitamina K (Menadione, Phytonadione)

Este vitamina B12 dăunătoare pentru ficat?


Formele comune ale vitaminei B includ vitamina B1 (tiamină), B2 (riboflavină), B3 (niacină), B6 (piridoxină) și B12 (cianocobalamină). Cu excepția niacinei (atunci când este administrată în doze mari) si vitaminei B5,  nu există dovezi că celelalte vitamine B, în doze mari fiziologice sau chiar super-fiziologice, cauzează leziuni hepatice sau icter.
 

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursa foto: Shutterstock

 

Bibliografie :
1. Growing evidence that probiotics are good for your liver, Bejan Saeedi  2018
2. Nonalcoholic Fatty Liver, 2019, Bethesda (MD): National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0