Steatoza hepatică sau ficatul gras
Aproximativ 30% dintre oameni suferă de ficat gras, adică acumularea unei cantități mari de grăsime la nivelul ficatului. Medicii pun diagnosticul de steatoză hepatică pacienților la care grăsimea în exces de la nivelul ficatului se situează între 5 și 10% din volumul acestui organ. Acest fenomen se produce atunci când celulele ficatului, cunoscute și drept hepatocite, preiau cantități excesive de grăsime din corp, încărcând ficatul și dezechilibrând funcțiile.
Principalii factori de risc pentru ficatul gras sunt greutatea în exces, dislipidemiile, diabetul, excesul de grăsime la nivelul abdomenului, consumul de alcool și nivelul crescut al trigliceridelor din sânge.
Steatoza hepatică poate fi alcoolică sau non-alcoolică
Steatoza hepatică este de două tipuri, și anume: steatoză hepatică non-alcoolică și steatoză hepatică alcoolică.
Steatoza hepatică non-alcoolică (ficat gras non-alcoolic)
Steatoza hepatică non-alcoolică sau ficatul gras non-alcoolic se instalează, de regulă, pe fondul diabetului de tip 2, al dislipidemiei sau a anumitor infecții virale cronice, de exemplu hepatita B sau hepatita C ori infecția cu HIV. În anumite cazuri, steatoza hepatică non-alcoolică apare în timpul sarcinii sau din cauza anumitor afecțiuni metabolice, precum boala Wilson.
Steatoza hepatică alcoolică (ficat gras alcoolic)
Steatoza hepatică alcoolică apare pe fondul consumului excesiv și regulat de alcool, ceea ce se traduce printr-o cantitate mai mare de 20 grame de alcool pur, pe zi, la femei, și 30 grame de alcool pur, pe zi, la bărbați.
Simptomele pot fi ușor trecute cu vederea
În multe cazuri, excesul de grăsime de la nivelul ficatului nu se manifestă prin simptome specifice, dar există și pacienți care se confruntă cu o senzație acută de oboseală și cu vitalitate scăzută. Alte simptome, care pot apărea la anumiți pacienți, includ starea de greață, pierderea apetitului, scăderea subită în greutate, dureri abdominale.
Negestionată, steatoza hepatică poate duce la complicații grave
În timp, dacă nu este gestionată corespunzător, steatoza hepatică poate duce la instalarea unui proces inflamator la nivelul ficatului, care, la rândul său, poate degenera în fibroză hepatică și chiar și ciroză. Cu toate acestea, consecințele steatozei hepatice pot fi dintre cele mai grave, mortalitatea fiind crescută în rândul pacienților care se îmbolnăvesc de diabet și/sau boli cardiovasculare asociate ficatului gras.
Diagnosticul steatozei hepatice
Pentru un diagnostic precis al steatozei hepatice, este nevoie de un examen clinic, pentru a se evalua istoricul de boală al pacientului, unde se caută, mai exact, preexistența anumitor afecțiuni cronice, precum diabet, dislipidemie, hepatită B, hepatită C, boala Wilson, etc. Tot în cadrul consultului clinic, de regulă, medicul va calcula indicele de masă corporală al pacientului, pentru a identifica nivelul de grăsime corporal și visceral.
De multe ori, anumite analize de laborator sunt necesare, cum ar fi nivelul transaminazelor, indicele glicemic, nivelul bilirubinei, profilul lipidic etc. Nu în ultimul rând, medicul poate solicita teste imagistice, în special ecografia abdominală, pentru a evalua grăsimea acumulată la nivelul ficatului, posibilitatea anumitor modificări structurale ale ficatului sau existența altor afecțiuni conexe, cum ar fi splenomegalia (mărirea excesivă a splinei).
Tratamente și terapii pentru ficatul gras
Din păcate, în prezent nu există terapii medicamentoase definitive pentru a trata ficatul gras, de aceea schimbările în stilul de viață rămân singura soluție pentru a lupta cu succes împotriva bolii și a redobândi o stare bună de sănătate.
Renunțarea la alcool este crucială pentru tratarea steatozei hepatice alcoolice
În cazul steatozei hepatice determinate de consumul de alcool (care apare în prima etapă de degenerare hepatică la mai mult de 90% dintre persoanele care consumă alcool în exces și în mod regulat), renunțarea imediată și definitivă la băuturile alcoolice determină cea mai bună reacție de regenerare a ficatului.
Renunțarea la alcool poate fi un proces dificil, de aceea se recomandă solicitarea sfatului medicului și sprijinul apropiaților pentru a crea un plan care să funcționeze pe termen lung. Așadar, procesul poate fi reversibil, dacă este dublat și de o dietă recomandată pacienților cu ficat gras (hidratare suficientă, consum sporit de legume și fructe, pește și lactate slabe), precum și de exercițiul fizic regulat.
Exercițiile fizice, de mare ajutor pentru vindecarea bolii de ficat gras
Pentru că ficatul gras reprezintă o problemă de sănătate atât de frecventă, un grup de cercetători israelieni i-au studiat mecanismul și au ajuns la concluzia că exercițiile fizice moderate, făcute la aparatele de la sala de fitness, pot duce la scăderea cantității de grăsimi periculoase din ficat.
Și antrenamentele aerobice au același rezultat, însă, de cele mai multe ori, acestea sunt greu de efectuat de către persoanele cu probleme de sănătate. Este indicat ca pacientul să apeleze la medicul curant pentru recomandări cu privire la activitățile fizice pe care le poate întreprinde.
Pentru a analiza impactul sportului asupra ficatului gras, cercetătorii au studiat starea de sănătate a 82 de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 65 de ani, diagnosticate cu ficat gras. O parte dintre pacienți au respectat un program de antrenament de 3 sesiuni săptămânale a câte 40 de minute, iar celălalt grup nu a făcut schimbări majore în stilul de viață, ci doar a continuat să respecte medicația și recomandările medicului.
La finalul unui program de trei luni, medicii au constatat, cu ajutorul ecografiilor făcute pacienților, că persoanele care făcuseră sport aveau un nivel de grăsime mai scăzut în ficat. În plus, antrenamentul fizic de la sala de fitness a dus la îmbunătățiri considerabile ale nivelului de colesterol, prin scăderea producției acestuia la nivelul ficatului.
Concluzii cu privire la opțiunile de remediere a ficatului gras
Concluziile cercetărilor desfășurate până în prezent sunt că pacienții cu ficat gras ar trebui:
- să facă mișcare în mod regulat;
- să respecte un regim de viață sănătos, cu o alimentație care să evite zahărul și grăsimile animale;
- să ajungă și să se mențină la o greutate normală pentru a scădea riscul de inflamație hepatică, precum și cel de ciroză.
Este, de asemenea, foarte important ca pacientul care suferă de steatoză hepatică să nu consume băuturi alcoolice, întrucât acestea favorizează acumularea de grăsimi la nivelul ficatului. După cum spuneam, nu există încă un tratament care să vindece boala ficatului gras, modificarea stilului de viață fiind singura opțiune care poate duce la eliminarea depozitelor de grăsime de la nivelul acestui organ. Dacă steatoza hepatică este combătută, e important ca stilul de viață sănătos să fie menținut, astfel încât afecțiunea să nu revină.
În cazuri foarte avansate ale steatozei hepatice, dacă fibroza hepatică se transformă în ciroză, singurul tratament disponibil este transplantul de ficat, niciun alt tratament nemaifiind eficient în acest stadiu.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Nonalcoholic Fatty Liver Disease (NAFLD)
https://www.msdmanuals.com/professional/hepatic-and-biliary-disorders/approach-to-the-patient-with-liver-disease/nonalcoholic-fatty-liver-disease-nafld
Pub Med - Identification and Characterization of Nonalcoholic Fatty Liver Disease
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31404663/
Studiul „Identification and Characterization of Nonalcoholic Fatty Liver Disease”, apărut în Clin Gastroenterol Hepatol . 2020 Jul;18(8):1887-1889. doi: 10.1016/j.cgh.2019.08.007, autori: Inbal Goldshtein et al.
Te-ar mai putea interesa și...
