Despre limfocite
Ce sunt limfocitele și ce rol au
Tipuri de limfocite
- Celulele B
- Celulele T
- Celulele NK
Valorile normale ale limfocitelor
- Adulți
- Copii
- Sarcină
Limfocitopenia (limfocite scăzute)
- Cauze limfocitopenie
- Simptome limfocitopenie
- Diagnostic limfocitopenie
- Tratament limfocitopenie
Limfocitoza (limfocite crescute)
- Cauze limfocitoză
- Simptome limfocitoză
- Diagnostic limfocitoză
- Tratament limfocitoză
Se pot preveni limfocitopenia și limfocitoza?
 
Despre limfocite 

Limfocitele sunt un tip de leucocite (globule albe) produse în măduva osoasă. Unele limfocite ajung în fluxul de sânge, altele se mișcă prin sistemul limfatic. Circa 25% dintre limfocitele noi rămân în măduva osoasă și devin celule B. Restul de 75% călătoresc spre timus și devin celule T, care conlucrează pentru a combate infecțiile. Când numărul limfocitelor scade, apare limfocitopenia, când numărul lor crește, apare limfocitoza. Ambele situații sunt cauzate de diverse afecțiuni, cum ar fi bolile autoimune, infecțiile virale sau administrarea anumitor medicamente. Pentru a trata scăderile sau creșterile de limfocite se tratează afecțiunea care a declanșat aceste schimbări.

Ce sunt limfocitele și ce rol au

Limfocitele sunt un tip de celule albe și principalele tipuri de celule imunitare, care se formează în măduvă și se găsesc în sânge și în țesutul limfatic. Celulele albe sunt o parte importantă a sistemului imunitar care ajută corpul să combată bacteriile, virusurile și alte toxine. Dacă medicul îți spune că ai un sistem imunitar slăbit, înseamnă că nu ai suficiente celule albe în sânge.

STUDIU LUPUS POETYK SLE-1

Măduva produce constant celule care devin limfocite. Unele intră în circulația sângelui, dar cele mai multe se mișcă prin sistemul limfatic. Acest sistem reprezintă grupul de țesuturi și organe (splină, amigdale, noduli limfatici) care protejează organismul de infecții. Limfocitele sunt mai mari decât globulele roșii, dar mai puține ca număr. 

Tipuri de limfocite

Există două categorii principale de limfocite, și anume limfocitele B (celulele B) și limfocitele T (celulele T), ambele având originea în celulele stem din măduva osoasă. Mai există și un alt treilea tip, celule NK (natural killer).

Celululele B

Unele limfocite rămân în măduva osoasă și devin celule B. Rolul lor este de a produce anticorpi, aceștia fiind proteine create de sistemul imunitar pentru a combate substanțele străine (antigeni). Fiecare celulă B este programată să producă un anume tip de anticorp. Fiecare anticorp se potrivește cu un antigen: când se întâlnesc, anticorpul este pregătit să distrugă antigenul.

Celulele B sunt de două tipuri:

Celule B de memorie. Acestea circulă prin organism pentru a iniția un răspuns rapid al anticorpilor când găsesc substanțe străine. Celulele B rămân în corp zeci de ani și devin celule de memorie, care își amintesc antigenii cu care s-au întâlnit în trecut și ajută sistemul imunitar să răspundă mai repede următoarelor atacuri ale acestora.

Celule B reglatoare. Acestea reprezintă aproximativ 0,5% din totalul celulelor B la persoanele sănătoase. Deși puține ca număr, celulele B reglatoare au un rol vital: au efecte protectoare antiinflamatoare, oprind celulele care cauzează inflamație. De asemenea, interacționează cu alte celule imunitare și stimulează producția de celule T reglatoare.

Celulele T

Unele limfocite călătoresc din măduvă spre timus și devin celule T. Acestea ajută organismul să combată celulele canceroase și controlează răspunsul imunitar la substanțele străine. Celulele T fac acest lucru eliminând din corp acele celule care au fost „cucerite” de virusuri sau au devenit celule canceroase.

Celulele T sunt de mai multe feluri:

Celule T citotoxice. Acestea scanează suprafața celulelor din organism pentru a afla dacă s-au infectat cu germeni sau dacă au devenit canceroase. În cazul în care detectează aceste nereguli, distrug celulele bolnave.

Celulele T ajutătoare. Acestea ajută alte celule din sistemul imunitar să inițieze și să controleze răspunsul imunitar împotriva substanțelor străine. Există mai multe feluri de celule ajutătoare, unele fiind mai eficiente decât altele împotriva anumitor tipuri de germeni. De exemplu, celulele Th1 sunt mai eficiente împotriva germenilor care provoacă infecție în interiorul altor celule, precum bacteriile sau virusurile, în timp ce Th2 sunt mai eficiente împotriva germenilor care cauzează infecții în afara celulelor, cum ar fi anumite bacterii sau paraziți.

Celulele T reglatoare. Au atât efecte ajutătoare, cât și nocive, controlând sau suprimând anumite celule în sistemul imunitar. Celulele T reglatoare mențin toleranța la germeni, previn bolile autoimune și limitează afecțiunile inflamatorii. Dar, de asemena, pot împiedica sistemul imunitar de la a acționa împotriva anumitor tumori sau antigeni.

Celulele T de memorie. Protejează organismul împotriva antigenilor descoperiți în trecut. Celulele T de memorie trăiesc mult timp după vindecarea infecției, ajutând sistemul imunitar să-și amintească infecțiile precedente. Dacă același germen pătrunde în corp a doua oară, aceste celule se multiplică, ajutând corpul să îl combată mai rapid.

Celululele NK

Celulele NK (natural killer) sunt produse în același loc precum celulele B și T. Acestea răspund rapid la acțiunea mai multor substanțe străine și sunt specializate în eliminarea celulelor canceroase și a celor infectate de virusuri.

Recomandările Experților DOC

Valorile normale ale limfocitelor

Valorile normale ale limfocitelor pot varia în funcție de rasă, sex, mediu și stil de viață. Numărul de limfocite se determină printr-o analiză de sânge.

Adulți

La adulți, nivelul normal al limfocitelor este între 1000 și 4800 de limfocite într-un microlitru de sânge (1000-4800 /µL).

Copii

La copii, valorile normale ale limfocitelor sunt mai mari, între 3000 și 9500 /µL.

Sarcină

În timpul sarcinii, este normal ca numărul de limfocite să fie mai scăzut în primul și în al doilea trimestru și mai crescut în trimestrul al treilea.

Limfocitopenia (limfocite scăzute)

Când la analize ies limfocite scăzute, acest lucru se poate întâmpla din mai multe motive: corpul nu produce suficiente limfocite, limfocitele sunt distruse sau sunt captive în splină sau în nodulii limfatici. Limfocitopenia este un indicator pentru prezența anumitor afecțiuni, unele mai puțin grave (gripă sau infecții moderate), altele, mai serioase. Uneori, limfocitopenia poate fi acută, pe termen scurt, cauzată de o afecțiune pasageră, alteori poate fi cronică. 

Cauze limfocitopenie

Majoritatea cauzelor limfocitopeniei sunt dobândite, nu moștenite. Cel mai mare număr de limfocite este produs de celulele T, iar limfocitopenia celulelor T este cel mai des întâlnită. Cele mai frecvente cauze ale limfocitopeniei sunt malnutriția și virusul HIV.

Cauzele limfocitopeniei acute sunt:

• Infecții precum cele cauzate de virusuri gripale sau hepatice
• Postul alimentar sau malnutriția
• Stresul excesiv
• Administrarea de corticosteroizi
• Chimioterapia sau radioterapia.

Cauzele limfocitopeniei cronice sunt:

• Infecții pe termen lung, precum virusul HIV sau tuberculoza
• Boli autoimune, precum lupus, poliartrită reumatoidă sau miastenia gravis (o afecțiune care cauzează slăbiciune musculară)
• Cancere precum leucemia, limfomul ori boala Hodgkin (cancer al sistemului limfatic, ale cărui semne sunt: inflamarea nodulilor limfatici din zona gâtului, axilelor și inghinală, febră, transpirații nocturne, mâncărimi severe și pierdere inexplicabilă în greutate)
• Boli de sânge precum anemia aplastică (apare când corpul nu mai produce suficiente celule sangvine și este caracterizată de oboseală, paloare, ritm cardiac neregulat, infecții frecvente și prelungite, sângerări nazale și ale gingiilor, iritații ale pielii, amețeală).

Un tip permanent de limfocitopenie este cea cauzată de anumite gene cu care se naște o persoană. Aceste tulburări rare care cauzează limfocitopenia sunt:

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Sindromul DiGeorge. Apare când o mică porțiune din cromozomul 22 lipsește. Problemele medicale asociate cu sindromul DiGeorge includ defecte congenitale, sistem imunitar disfuncțional, complicații legate de nivelul scăzut de calciu din sânge și dezvoltare încetinită.

Sindromul Wiskott - Aldrich. Afectează în general bărbații. Este caracterizat de funcționarea anormală a sistemului imunitar, eczeme și o abilitate redusă de coagulare, precum și de o disfuncție a celulelor albe. Persoanele cu sindrom Wiskott - Aldrich au un risc mai mare de a dezvolta boli autoimune, precum artrita reumatoidă, vasculita sau anemia hemolitică.

Ataxia-talangiectazia (sindromul Louis-Bar). Afectează sistemul nervos, sistemul imunitar și diverse alte părți ale corpului. Ataxia-talangiectazia este caracterizată de mișcări necoordonate ale mușchilor, mișcări necontrolate ale membrelor, sistem imunitar slăbit cu infecții frecvente, talangiectazie (dilatație permanentă a unor vase mici de sânge), apraxie oculomotorie (absența mișcărilor oculare voluntare) și risc crescut de leucemie și limfom.

Simptome limfocitopenie

O persoană care are limfocitopenie suferă des de infecții, pentru că sistemul imunitar nu este atât de puternic pe cât ar trebui. Dacă afecțiunea este ușoară, e posibil să nu apară simptome. Dacă este mai gravă, acestea sunt legate de boala aflată în spatele limfocitopeniei.

Diagnostic limfocitopenie

Cea mai sigură metodă prin care se detectează limfocitele mici este testul de sânge. Dacă analiza sângelui indică faptul că limfocitele sunt scăzute, medicul va recomanda apoi teste care se pot face la hematolog sau imunolog pentru a afla ce afecțiune cauzează limfocitopenia. 

Tratament limfocitopenie

Tipul de tratament pentru limfocitopenie depinde de cauza pentru care la analize au ieșit limfocite mici. Un caz ușor poate să nu aibă nevoie de tratament. În cazuri mai grave, opțiunile de tratament includ:

• Oprirea medicației care a cauzat scăderea limfocitelor
• Administrarea unui tratament pentru infecția (bacteriană, fundică sau virală) care a cauzat limfocitopenia
• Administrarea unui tratament cu anticorpi (gamaglobulina) pentru a contribui la prevenirea infecțiilor dacă pacientul are prea puține celule B și are nevoie de anticorpi suplimentari
• Transplant de celule stem pentru pentru cauzele moștenite de limfocitopenie.

Limfocitoza (limfocite crescute)

Limfocitoza reprezintă un număr prea mare de limfocite în corp. Limfocitele crescute pot fi cauzate de o infecție mai ușoară sau de o afecțiune mai gravă. Destul de frecvent, limfocitoza apare la persoanele care au trecut recent printr-o infecție virală, care au suferit o operație de îndepărtare a splinei sau care au un anumit tip de cancer (leucemie sau limfom).

Cauze limfocitoză

Limfocitele mari pot rămâne la acest nivel dacă persoana se confruntă cu una dintre următoarele probleme de sănătate:

• Infecție virală, inclusiv pojar, oreion sau mononucleoză
• O formă de hepatită
• Gripă
• Tuberculoză
• HIV sau boala generată de acest virus, SIDA.
• Adenovirus (virus ADN care provoacă infecții ale tractului respirator superior, infecții ale sistemului nervos central, encefalită etc.)
• Toxoplasmoză (o infecție cauzată de un parazit)
• Citomegalovirus (din familia viruslui herpetic, poate afecta pe oricine, fiind transmis prin salivă, sânge, contact sexual, lacrimi, urină etc.)
• Bruceloză (infecție bacteriană care se transmite de la animale la om, este contractată adesea prin consumul de lapte nepasteurizat)
• Vasculită (inflamație a vaselor de sânge)
• Leucemie limfocitară acută (cancer de sânge și măduvă osoasă care se dezvoltă cu rapiditate). Factorii de risc sunt contactul cu radiațiile pentru tratarea altui tip de cancer, contactul cu substanțe chimice precum benzenul, infecția cu virusul Epstein-Barr sau cu viruslul leucemiei cu celule T, sindromul Down. Printre simptome se numără febra, oboseala, pierderea apetitului și scăderea în greutate, transpirații nocturne.
• Leucemie limfocitară cronică (cancer de cauză necunoscută care afectează celulele B). Factorii de risc pentru această boală sunt istoricul familial, rasa albă și vârsta - este mai frecventă la persoane de vârsta a doua și a treia. Printre simptome se numără inflamarea nodulilor limfatici din zona gâtului, a axilei sau inghinali, dificultăți de respirație, dureri de stomac, transpirații nocturne, febră și infecții.

Simptome limfocitoză

Limfocitoza în sine nu cauzează simptome. Totuși, persoana poate manifesta simptome ale bolii care provoacă creșterea numărului de limfocite.

Diagnostic limfocitoză

Medicul pune diagnosticul de limfocitoză în urma unei analize de sânge care arată o creștere a celulelor albe, cu un număr anormal de mare de limfocite. Mai departe, medicul va recomanda alte teste (cum ar fi o biopsie de măduvă osoasă) pentru a depista boala care cauzează limfocitoza și va cerceta simptomele și istoricul medical al pacientului.

Tratament limfocitoză

Limfocitoza se tratează prin rezolvarea cauzei care a provocat-o. Uneori, nu are nevoie de tratament, fiind doar un semn al unei boli care tocmai s-a vindecat, alteori poate fi primul semn al unui cancer de sânge, precum leucemia limfocitică cronică, cea mai frecventă formă de leucemie în rândul adulților.

Se pot preveni limfocitopenia și limfocitoza?

Limfocitopenia și limfocitoza nu pot fi prevenite, dar se pot lua măsuri prin care să se scadă riscul de infecții, și anume:

• Spălarea mâinilor cu apă și săpun de mai multe ori pe zi, în special înainte de masă și după folosirea mijloacelor de transport în comun
• Evitarea mulțimilor și a persoanelor bolnave
• Dezinfectarea cu alcool sanitar a suprafețelor folosite la comun cu alte persoane (tastaturi, mese, clanțe, întrerupătoare etc.)
• Evitarea folosirii la comun a obiectelor personale (periuța de dinți, rujul etc.)
• Vaccinarea înainte de începerea sezonului gripal (luna octombrie) sau cât mai curând după începerea acestuia.
• Menținerea unui sistem imunitar puternic printr-o alimentație sănătoasă, bogată în nutrimente, odihnă corespunzătoare și exerciții fizice.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Medical News Today - What are lymphocytes and what are healthy levels to have?
https://www.medicalnewstoday.com/articles/320987#roles-and-functions
Healthline - Everything You Should Know About Lymphocytes
https://www.healthline.com/health/lymphocytes#function
Verywellhealth - Top 10 Things to Know About Lymphocytes
https://www.verywellhealth.com/what-are-lymphocytes-4140826
MedicineNet - What Is Lymphocytopenia?
https://www.medicinenet.com/whats_lymphocytopenia/article.htm
Cancer Therapy Advisor - Approach to lymphocytosis
https://www.cancertherapyadvisor.com/home/decision-support-in-medicine/hematology/approach-to-lymphocytosis-2/
Cleveland Clinic - Lymphocytosis: Diagnosis and Tests
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17751-lymphocytosis/diagnosis-and-tests
NCBI - Physiological Changes in Hematological Parameters During Pregnancy
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3422383/
U.S. National Library of Medicine - Wiskott - Aldrich Syndrome
https://ghr.nlm.nih.gov/condition/wiskott-aldrich-syndrome
Rarediseases - Ataxia talengiectasia
https://rarediseases.info.nih.gov/diseases/5862/ataxia-telangiectasia