Ce este bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC)?

1. Informatii generale despre BPOC sau bronhopneumopatia obstructiva cronica

● Ce este BPOC
● Cauzele BPOC
● Factorii de risc pentru BPOC
● Simptomele BPOC
● Stadiile BPOC
● Diagnosticare BPOC
● Riscurile si complicatiile BPOC
● BPOC si cancerul pulmonar: care sunt asocierile
● Prognosticul pacientului cu BPOC

2. Tratarea bronhopneumopatiei obstructive cronice

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

● Tratamentul cu bronhodilatatoare pentru BPOC
● Tratamentul cu corticosteroizi pentru BPOC
● Oxigenoterapia pentru BPOC
● Alte tratamente si substante
● Reabilitarea respiratorie a pacientului cu BPOC
● Tratamentul chirurgical pentru BPOC
● Despre dieta pacientului cu BPOC
● Schimbari in stilul de viata al pacientului cu BPOC

3. Prevenirea bronhopneumopatiei obstructive cronice

1. Informatii generale despre BPOC sau bronhopneumopatia obstructiva cronica

BPOC reprezinta a treia cauza de deces dupa bolile cardiace si cele neoplazice in toata lumea, iar 95% dintre bolnavi sunt sau au fost fumatori. Este o boala care nu trebuie trecuta cu vederea, asa ca este extrem de important ca atat fumatorii, cat si nefumatorii sa stie care sunt simptomele bronhopneumopatiei obstructive cronice, pentru a putea fi diagnosticati si tratati cat mai rapid.

Ce este bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC)?

BPOC (BronhoPneumopatie Obstructiva Cronica) sau COPD (Chronic Obstructive Pulmonary Disease), asa cum i se spune in limba engleza, este o boala cronica pulmonara progresiva ce apare de obicei la persoanele de peste 45 de ani, cauzata de expunerea indelungata la noxe respiratorii (fum, gaze de ardere) si care se manifesta prin oboseala la efort (dispnee) si tuse persistenta.

BPOC este o boala pulmonara cronica, progresiva, incurabila, in principal cauzata de fumat. Plamanii pacientilor cu BPOC au bronhiile (caile respiratorii) ingustate, iar peretii alveolelor (micile bule care dau plamanului aspectul buretos si care ajuta la transferul oxigenului din aer in sange) sunt distrusi. Totul este cauzat de actiunea continua, indelungata, a noxelor respiratorii asupra plamanilor.

Cauzele BPOC

Boala numita BPOC apare din cauza agresiunii persistente si indelungate (15-20 de ani) a noxelor respiratorii (fumatul, poluarea atmosferica sau la locul de munca) asupra plamanilor. Aceste noxe afecteaza caile respiratorii (cauzand ingustarea acestora si ingreunand astfel circulatia aerului), dar distrug si tesutul pulmonar. In timp, aceste efecte nocive sunt resimtite si plamanii nu mai pot asigura necesarul de oxigen al organismului.

Astfel apare oboseala in conditii de efort (bolnavii nu mai pot urca un numar la fel de mare de etaje pe scari ca inainte sau distanta de mers pe teren plat se micsoreaza). Tusea persistenta apare din cauza iritatiei cailor respiratorii (plamanii secreta mai mult mucus pentru a "curata" bronhiile si acest mucus trebuie eliminat prin tuse). Aparitia bronhopneumopatiei obstructive cronice necesita si o anumita susceptibilitate genetica a individului. Tocmai din aceasta cauza, 20% dintre fumatori dezvolta BPOC. Restul fumatorilor dezvolta patologii cardiace sau cancer pulmonar.

Factorii de risc pentru BPOC

Pe langa fumat, factorii de risc care cresc probabilitatea ca o persoana sa dezvolte BPOC includ si:

• arderea lemnului si a biomasei, in interior (de exemplu, cand se inhaleaza fumul de la sobe)

• factorii genetici, cum ar fi o deficienta de alfa-1-antitripsina, un important factor care protejeaza plamanii, produs de ficat

• expunerea la substantele poluante din aer si la toxinele din locuinta si de la locul de munca

• slaba a calitate a aerului din interior

• istoricul familial de bronhopneumopatie obstructiva cronica.

Simptomele BPOC

In multe cazuri, stadiile incipiente ale bolii nu sunt diagnosticate din motive multiple. Pacientii isi neglijeaza simptomele, punand oboseala pe seama avansarii in varsta si tusea pe seama fumatului. Atentie: "tusea fumatorului" nu inseamna decat ca plamanii sufera si NU este un lucru normal! Principalele simptome ale BPOC sau bronhopneumopatiei obstructive cronice sunt:

• persoana simte ca isi pierde rasuflarea, ca nu mai poate respira, mai ales cand este activa, iar aceasta senzatie o are din ce in ce mai des

• tuse persistenta ce este insotita de sputa - unii pacienti pot trece cu vederea acest simptom, pe care il considera doar o banala "tuse a fumatorului"

• infectii frecvente in piept • respiratie suieratoare persistenta, asa numitul "wheezing".

Simptomele se vor agrava treptat, de-a lungul timpului, si vor face ca activitatile de zi cu zi sa devina din ce in ce mai dificile. Uneori, pacientul poate avea perioade in care simptomele se agraveaza subit (puseuri sau perioade de exacerbare).

Alte simptome ale BPOC, mai rare, pot fi:

• pierderea in greutate

• oboseala

• gleznele umflate din cauza retentiei de lichide (edem)

• durere in piept si tusea insotita de mici cantitati de sange (acestea sunt, de regula, semnele unei alte afectiuni, cum ar fi o infectie sau un posibil cancer pulmonar).

Aceste simptome suplimentare tind sa apara doar atunci cand BPOC a ajuns intr-un stadiu mai avansat.

Stadiile BPOC

Exista sisteme diferite de clasificare a severitatii bolii, iar un astfel de sistem de clasificare este GOLD (Global initiative for chronic Obstructive Lung Disease). Clasificarea GOLD este folosita de experti pentru a determina severitatea bronhopneumopatiei obstructive cronice si pentru a ajuta la elaborarea unui plan de tratament.

Exista 4 stadii GOLD, pe baza testarii pacientului cu ajutorul spirometriei:

• stadiul 1: boala are o forma usoara

• stadiul 2: BPOC in forma moderata

• stadiul 3: boala este severa

• stadiul 4: BPOC este foarte severa.

Clasificarea GOLD tine cont si de simptomele pacientului si de istoricul medical al acestuia, in ceea ce priveste perioadele acute de exacerbare a bolii. Pe baza acestor informatii, medicul poate defini care este stadiul in care se afla boala.

Diagnosticare BPOC

Diagnosticul este pus de catre medicul pneumolog in urma unui consult (in cadrul caruia va evalua simptomele pacientului si va examina persoana, pentru a descoperi eventualele semne de boala) si in urma unei spirometrii. Spirometria este o investigatie ieftina, accesibila, nedureroasa, care ii arata medicului cat de ingustate sunt bronhiile si ce capacitate respiratorie mai are pacientul. Este suficient doar ca persoana sa sufle cu putere intr-un tub conectat la un spirometru, de cateva ori, si investigatia este gata.

De asemenea, pentru a exclude alte boli cauzate de fumat, este necesara si o radiografie pulmonara. Asadar, pentru a diagnostica bronhopneumopatie obstructiva cronica, medicul va analiza semnele si simptomele pacientului, va discuta cu acesta despre antecedentele medicale personale si cele ale familiei si va discuta despre orice fel de expunere a pacientului la substante iritante pentru plamani, in special la fumul de tigara.

Medicul poate recomanda mai multe investigatii pentru a diagnostica aceasta boala:

• Teste care verifica functia pulmonara - Spirometria este cel mai folosit test de acest gen. In plus, spirometria poate detecta BPOC chiar inainte ca pacientul sa aiba simptomele acestei boli. Ea poate fi folosita pentru a monitoriza progresia bolii si pentru a monitoriza cat de bine functioneaza tratamentul.

• Radiografii toracice - O radiografie in zona pieptului poate sa arate emfizemul, una dintre principalele cauze ale BPOC.

• Computer Tomografia (CT) - o scanare a plamanilor poate ajuta medicul sa detecteze emfizemul si il ajuta sa determine daca pacientul ar avea de beneficiat de pe urma unei operatii pentru BPOC.

• Analiza gazelor sanguine arteriale - Acest test de sange masoara cat de bine plamanii pacientului reusesc sa aduca oxigenul in sange si cat de bine reusesc sa elimine dioxidul de carbon.

• Alte teste de laborator - Acestea nu sunt folosite pentru a diagnostica BPOC, ci pentru a determina cauza simptomelor pacientului ori pentru a elimina alte posibile afectiuni.

Riscurile si complicatiile BPOC

Pe masura ce bronhopneumopatia obstructiva cronica progreseaza (avanseaza), pacientul are o predispozitie mai mare de a suferi unele complicatii, cum ar fi:

• infectiile respiratorii recurente, cum ar fi raceala comuna, gripa si pneumonia

• probleme ale inimii

• hipertensiune in arterele din plamani - numita si hipertensiune pulmonara

• cancer pulmonar

• depresie (din cauza ca pacientul nu poate duce un stil de viata activ) si anxietate

• scaderea in greutate

• malnutritia.

Aceste complicatii pot fi, insa, fatale. Cel mai bine este sa se adopte masuri pentru a se preveni aparitia complicatiilor si sa se ia masuri pentru stabilirea unui diagnostic corect de BPOC. In cazul fumatorilor, renuntarea la acest viciu este esentiala, pentru ca daca aceste persoane vor continua sa fumeze, simptomele lor se vor agrava.

BPOC si cancerul pulmonar: care sunt asocierile?

Cele doua boli au anumite asocieri, pe mai multe paliere. Expertii spun ca BPOC si cancerul pulmonar au mai multi factori de risc in comun. Unul dintre acestia este fumatul, care este un principal factor de risc. Ambele afectiuni au un risc mai mare de a aparea daca persoana fumeaza pasiv sau daca este expusa la substante chimice ori la alte tipuri de fum la locul de munca (prin prisma meseriei).

Poate fi implicata si o predispozitie genetica in dezvoltarea atat a cancerului pulmonar, cat si a bronhopneumopatiei obstructive cronice. In plus, trebuie sa tinem cont si de faptul ca riscul de a dezvolta BPOC ori cancer la plamani creste odata cu varsta.

Studiile au aratat ca un procent destul de mare dintre pacientii cu cancer pulmonar sufera si de BPOC, iar concluzia oamenilor de stiinta a fost ca BPOC este un factor de risc pentru cancerul pulmonar. Asa ca diagnosticarea bronhopneumopatiei obstructive cronice este deosebit de importanta.

Trebuie sa retinem, insa, ca un diagnostic de BPOC nu inseamna neaparat ca pacientul va dezvolta cancer pulmonar. Inseamna, insa, ca persoana are un risc mai mare de a face aceasta boala, iar acesta este un motiv intemeiat pentru a-i indemna pe pacientii fumatori sa abandoneze acest obicei nociv.

Prognosticul pacientului cu BPOC

In general, bronhopneumonia cronica obstructiva (BPOC) tinde sa evolueze lent. In stadiile incipiente, este posibil ca persoana sa nici nu stie ca are aceasta boala. Dupa ce pacientul a primit diagnosticul de BPOC, va trebui sa mearga la medicul pneumolog in mod regulat, va adopta masurile necesare pentru a tine simptomele sub control si pentru a modifica anumite aspecte ale vietii de zi cu zi.

Pe masura ce BPOC progreseaza, simptomele pot deveni din ce in ce mai accentuate, limitand anumite aspecte ale vietii pacientului. De exemplu, pacientii cu BPOC in stadii avansate nu pot avea grija de propria persoana, fara a avea alaturi pe cineva care sa ii ajute. Ei au un risc mare de a face infectii respiratorii, de a dezvolta probleme cardiace si cancer pulmonar.

In general, BPOC reduce speranta de viata, desi prognosticul variaza considerabil, de la un pacient la altul. Pacientii cu aceasta boala care nu au fumat niciodata ar putea avea o reducere modesta a sperantei de viata, pe cand fostii fumatori ori actualii fumatori au un risc mai mare de a avea viata scurtata considerabil.

2. Tratarea bronhopneumopatiei obstructive cronice

Odata aparuta, pacientul trebuie sa stie ca BPOC este o boala incurabila si lent progresiva. Astfel, tratamentul nu face decat sa amelioreze simptomele, in cele mai multe cazuri in mod semnificativ si sa reduca progresia bolii, iar administrarea de oxigen suplimentar pe termen lung poate creste durata de viata a pacientului.

Tratamentul BPOC este unul care ofera o sustinere a functionarii plamanilor, insa boala nu se vindeca. Tratamentul include medicamente care se administreaza prin inhalare si administrarea de oxigen suplimentar, in cazurile avansate de boala.

tratament-bpocPeriodic, pacientii cu BPOC fac infectii frecvente respiratorii, multe din ele necesitand internare in spital si fiind amenintatoare de viata. De retinut: tratamentul BPOC este unul simptomatic (ajuta la ameliorarea greutatii in respiratie, la imbunatatirea capacitatii de efort).

Tratamentul este, in majoritatea cazurilor, unul inhalator. La pacientii cu BPOC aflati in stadii avansate de boala, se recomanda si utilizarea de oxigen aditional (pe canula nazala). In tratamentul BPOC se utilizeaza urmatoarele:

Tratamentul cu bronhodilatatoare pentru BPOC

Principalul efect al tratamentului este dilatarea bronhiilor, ce asigura o mai buna circulatie a aerului in interiorul plamanilor, iar medicamentele utilizate sunt numite bronhodilatatoare.

Exista bronhodilatatoare de scurta durata (au un efect rapid, folosite la nevoie cand apare greutatea in respiratie in conditii de efort) si cele de lunga durata (folosite pentru a obtine o dilatare a bronhiilor pe 24 de ore). Se pot folosi si simultan, in diverse combinatii.

Tratamentul cu corticosteroizi pentru BPOC

Corticosteroizii sunt utili in cazul pacientilor cu stadii mai avansate de boala. Corticosteroizii contribuie la diminuarea inflamatiei din peretele bronhiilor (inflamatie care este principalul "autor" al modificarilor din plamani); previn episoadele frecvente de agravare a bolii (exacerbari). Se utilizeaza intotdeauna in combinatie cu bronhodilatatoarele.

Oxigenoterapia pentru BPOC

In ultimele stadii de boala se administreaza oxigen (prin intermediul unei canule nazale – furtun subtire) ce provine fie dintr-o butelie, fie (in majoritatea cazurilor) dintr-un concentrator de oxigen (aparat ce odata conectat la reteaua electrica, produce oxigen din aerul atmosferic). Oxigenoterapia amelioreaza semnificativ simptomele pacientilor si creste durata de viata a acestora.

Alte tratamente si substante

Aminofilina (Miofilin) / Teofilina - Erau foarte frecvent utilizate in tara noastra inainte, dar dovezile arata ca nu sunt eficiente in tratamentul de initiere. Se pot folosi ca tratament adjuvant la cel inhalator (a treia alegere dupa bronhodilatatoare si corticosteroizi), cand simptomele nu sunt ameliorate satisfacator. Se pot folosi in cazurile in care pacientii nu isi pot administra corect medicatia inhalatorie ca ultima solutie terapeutica.

Reabilitarea respiratorie a pacientului cu BPOC

Desi mai greu accesibila in tara noastra (in principal in centre universitare), reabilitarea respiratorie este indicata in toate stadiile de boala. Reprezinta un set de exercitii respiratorii si exercitii fizice al caror scop este sa va antreneze musculatura respiratorie si cordul, pentru a face mai bine fata efortului fizic in viata de zi cu zi. Necesita supraveghere medicala specializata si un program riguros (2-3 sedinte pe saptamana, timp de 3-4 saptamani) in functie de indicatiile medicului specialist.

Tratamentul chirurgical pentru BPOC

Procedurile chirurgicale sunt considerate o optiune de ultima instanta in tratamentul acestei boli. Printre procedurile chirurgicale folosite se afla:

• transplantul de plamani

• bulculomia - spatiile de aer dilatate sau bululele din plamani sunt indepartate (este vorba de cele care afecteaza respiratia)

• operatia prin care este redus volumul plamanului ori o procedura prin care se indeparteaza tesutul deteriorat din plamani, pentru a ameliora functionarea acestor organe.

Despre dieta pacientului cu BPOC

Nu exista o dieta speciala pentru cei cu bronhopneumopatie cronica obstructiva, insa o alimentatie sanatoasa este foarte importanta pentru a mentine starea generala de sanatate a pacientului. Cu cat organismul persoanei este mai puternic, cu atat aceasta va putea sa previna complicatiile si alte probleme de sanatate ce pot sa apara pe fondul unui diagnostic de BPOC.

Important este ca pacientii cu BPOC sa aleaga alimente nutritive din aceste grupuri si sa aiba un stil de viata sanatos: legume, fructe, cereale, proteine, produse lactate.

Totodata, este important ca pacientii sa bea multe lichide. Se recomanda cel putin 6-8 pahare de lichide pe zi (vorbim despre bauturi fara cofeina), pentru ca lichidele ajuta la subtierea mucusului, iar astfel pacientilor le este mai usor sa il elimine.

Schimbari in stilul de viata al pacientului cu BPOC

Bronhopneumopatia obstructiva cronica poate afecta multe aspecte ale vietii pacientului, insa exista anumite masuri simple care il pot ajuta sa reduca impactul acestei boli.

In primul rand, pacientul va trebui sa isi schimbe stilul de viata si sa aiba mai multa grija de el, renuntand la fumat. Este esential sa respecte tratamentul medicamentos si sa ia medicamentele intocmai cum i-a recomandat medicul (inhalatoare sau alt gen de medicamente).

Abandonarea fumatului poate sa ajute la incetinirea evolutiei bolii sau la prevenirea afectarii plamanilor in viitor. Daca este necesar, pacientul poate apela la medicul sau pentru a-i cere sfatul referitor la metodele care il ajuta sa se lase de fumat.

Greutatea corporala trebuie mentinuta in limite normale, pentru ca excesul ponderal poate sa agraveze simptomele respiratorii. Prin urmare, la unii pacienti este recomandata scaderea in greutate, printr-o combinatie de exercitii fizice nu foarte solicitante si o dieta sanatoasa.

Schema de vaccinare trebuie respectata, pentru ca BPOC inseamna ca pacientii acestia sunt mai vulnerabili in fata infectiilor. De aceea, toti pacientii cu BPOC sunt incurajati sa isi faca anual vaccinul antigripal si orice alte vaccinuri recomandate de medicul pneumolog.

Exista si anumite exercitii de respiratie pe care unii pacienti cu BPOC le considera utile. Astfel de tehnici sunt utile cand pacientii simt ca au dificultati in respiratie.

3. Prevenirea bronhopneumopatiei obstructive cronice

BPOC este o afectiune care poate fi prevenita. Pacientul isi poate reduce semnificativ riscul de a o dezvolta daca evita sa fumeze. Daca persoana fumeaza deja, renuntarea la acest obicei poate sa ajute la prevenirea lezarii plamanilor, inainte ca fumatul sa inceapa sa cauzeze aparitia unor simptome neplacute.

De retinut: Spre deosebire de alte afectiuni si maladii, BPOC are o cauza clara si, prin urmare, o cale clara de a fi prevenita. Majoritatea cazurilor de bronhopneumopatie obstructiva cronica sunt direct asociate cu fumatul, iar cel mai bun mod prin care se poate preveni debutul bolii este ca persoana sa nu fumeze niciodata ori sa renunte chiar acum la acest viciu.

Expunerea prin prisma profesiei la substante chimice si la praf reprezinta un alt factor de risc pentru BPOC. Asadar, daca o persoana lucreaza cu acest tip de substante iritante pentru plamani, este bine sa discute cu superiorii sai despre cum se poate proteja mai bine la locul de munca - de exemplu, se poate folosi un echipament special care protejeaza caile respiratorii.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

  • NHS Choices - https://www.nhs.uk/conditions/chronic-obstructive-pulmonary-disease-copd/living-with/
  • Mayo Clinic - https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/copd/symptoms-causes/syc-20353679s
  • NHS Choices - https://www.nhs.uk/conditions/chronic-obstructive-pulmonary-disease-copd/symptoms/

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0