BPOC-ul la nefumători, asociat cu dimensiunea căilor respiratorii [studiu]

Un arbore respirator subdimensionat crește riscul ca persoana să dezvolte bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), chiar dacă este nefumătoare, arată un studiu¹ recent.

Chiar dacă o persoană nu fumează, nu locuiește în zone poluate și are grijă să-și curețe frecvent căile respiratorii, prin folosirea spray-urilor cu apă de mare bogată în săruri minerale și oligoelemente, e posibil să dezvolte bronhopneumopatie obstructivă cronică la un moment dat.

E posibil ca acest nou studiu asupra anatomiei pulmonare, publicat online în Jurnalul Asociației Medicale Americane, să poată explica de ce 1 din 4 cazuri de BPOC - o boală pulmonară cel mai adesea legată de fumat - apar la persoanele care nu au fumat niciodată, fapt care a intrigat de mult timp oamenii de știință.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Cercetările au analizat tomografiile a peste 6.500 de adulți și au descoperit că persoanele care au căi respiratorii mici în raport cu volumul plămânilor prezintă un risc crescut de boală pulmonară obstructivă cronică, indiferent dacă sunt fumători sau n-au fumat niciodată.

Studiul de față indică faptul că un arbore respirator subdimensionat compromite respirația și face ca persoana să fie vulnerabilă la apariția BPOC-ului într-o anumită perioadă a vieții, afirmă autorii studiului.

Astfel, constatările sugerează că această discrepanță între dimensiunea căilor respiratorii și volumul pulmonar este un factor de risc major pentru BPOC, pe picior de egalitate cu  fumatul. Se consideră că această problemă apare curând după naștere, iar înțelegerea bazei ei biologice poate duce în viitor la intervenții făcute în copilăria timpurie pentru a promova dezvoltarea plămânilor sănătoși și rezistenți.

Cum se manifestă diferența între mărimea căilor respiratorii și volumul plămânilor

Aerul este transportat în plămâni prin căile aeriene, care seamănă cu ramurile unui copac. În anii '70, cercetătorii care au utilizat teste simple de analiză a funcției pulmonare au speculat că unele persoane au dimensiuni reduse ale căilor respiratorii în raport cu volumul plămânilor. Nepotrivirea de mărime a fost denumită „dysanapsis” și se crede că se dezvoltă în copilărie, când ramurile căilor respiratorii cresc mai lent decât volumul pulmonar. Odată cu apariția procedurilor imagistice in vivo de înaltă rezoluție, această problemă ar putea fi în cele din urmă măsurată direct pe cohorte mari.

Timp de multe decenii, semnificația clinică a acestei problemei nu a fost clară, din cauza dificultății de măsurare a căilor respiratorii și a dimensiunilor pulmonare la probe de dimensiuni mari luate de la fumători și nefumători.

Un studiu recent a arătat că jumătate dintre adulții în vârstă care sufereau de BPOC aveau o funcție pulmonară scăzută încă de la începutul vieții. Această observație, spun oamenii de știință implicați în studiul de față, i-a motivat să se gândească la originile existenței timpurii ale BPOC-ului. Combinând teoriile clasice despre fiziologia respiratorie cu imagistica de ultimă generație în probe epidemiologice mari, ei au testat dacă această nepotrivire (căi repiratorii-volum pulmonar) ar putea explica în mare parte apariția riscului crescut de BPOC, inclusiv emfizem și bronșită.

Anatomia pulmonară asociată cu BPOC-ul

În acest nou studiu, echipa de cercetători a analizat datele privind sănătatea, inclusiv scanările CT pulmonare, de la mai mult de 6.500 de adulți în vârstă înscriși în trei studii pulmonare majore în SUA și Canada.

Ei au descoperit că persoanele care aveau căi respiratorii mai mici în raport cu dimensiunea pulmonară aveau cea mai slabă funcție pulmonară și cel mai mare risc de BPOC (aveau un risc de 8 ori mai mare să dezvolte bronhopneumopatie obstructivă cronică).

Rezultatele susțin un studiu-reper din 2015 care demonstrează două căi majore care duc la apariția BPOC mai târziu în viață. În paradigma clasică, persoanele cu funcție pulmonară normală se confruntă cu o scădere rapidă a acesteia după ani de expunere la iritanți, cum ar fi fumul de țigară sau poluarea aerului.

Dar există o a doua cale la persoanele care au funcția pulmonară redusă de la o vârstă fragedă. Această cale crește riscul de BPOC în anii următori, chiar și în absența declinului rapid al funcției pulmonare, spun cercetătorii. Pe baza datelor colectate, nepotrivirea dintre căile respiratorii și volumul plămânilor poate reprezenta un procent mare dintre aceste cazuri.

Asocierea dintre această discrepanță și riscul de BPOC a existat atât pentru fumători cât și pentru nefumători și poate explica, de asemenea, de ce doar o minoritate dintre fumătorii înrăiți dezvoltă afecțiunea. Studiul a analizat, de asemenea, fumătorii înrăiți fără BPOC și a constatat că acești participanți aveau căile respiratorii mai mari decât se așteptau în comparație cu mărimea plămânilor.

Acest lucru sugerează, spun savanții, că oamenii de la capătul opus al spectrului, adică cei care au căi respiratorii mai mari decât în mod normal, deși se pot confrunta cu daune considerabile cauzate de fumat, au totuși rezerve suficiente pentru a evita apariția BPOC-ului. Desigur, efectele nocive ale fumatului pot fi cancerul pulmonar, bolile de inimă sau accidentul vascular cerebral, așa că oricine fumează ar trebui să facă tot posibilul să renunțe la acest viciu, concluzionează cercetătorii.

Ce este BPOC-ul și cum se tratează

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este denumirea unui grup de afecțiuni pulmonare care provoacă dificultăți de respirație și include emfizemul (deteriorarea sacilor de aer din plămâni) și bronșita cronică (inflamația pe termen lung a căilor respiratorii). Boală des întâlnită, BPOC-ul afectează în special adulții de vârstă mijlocie sau de vârsta a treia care fumează. Problemele de respirație tind să se agraveze treptat în timp și pot limita activitățile normale, deși tratamentul ajută la gestionarea bolii.

BPOC-ul se instalează când plămânii se inflamează, se deteriorează și se îngustează. Principala cauză este fumatul, deși starea poate afecta uneori persoanele care nu au fumat niciodată. Probabilitatea de a dezvolta BPOC crește cu cât o persoană fumează mai mult. Unele cazuri de BPOC sunt provocate de expunerea pe termen lung la vapori nocivi sau la praf, altele sunt rezultatul unei probleme genetice rare, ceea ce înseamnă că plămânii sunt mai vulnerabili la deteriorare.

Lezarea plămânilor cauzată de BPOC este permanentă, dar tratamentul poate ajuta la încetinirea progresiei afecțiunii.

Tratamentele pentru BPOC includ:

 

  • renunțarea la fumat  - dacă ai BPOC și fumezi, acesta este cel mai important lucru pe care îl poți face
  • inhalatoare și medicamente - pentru a facilita respirația
  • reabilitare pulmonară - un program specializat de exerciții 
  • o intervenție chirurgicală sau un transplant de plămâni  - deși aceasta este o opțiune pentru un număr foarte mic de persoane.

BPOC-ul este, în mare parte, o afecțiune care poate fi prevenită, riscul reducându-se semnificativ prin evitarea fumatului. Dacă deja fumezi, oprirea poate ajuta la prevenirea deteriorării ulterioare a plămânilor înainte de apariția unor simptome supărătoare.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Science Daily - Undersized airways may explain why nonsmokers get COPD
https://www.sciencedaily.com/releases/2020/06/200609144457.htm
1. Studiul „Association of Dysanapsis With Chronic Obstructive Pulmonary Disease Among Older Adults”, apărut în JAMA, 2020; 323 (22): 2268 DOI: 10.1001/jama.2020.6918, autori: Benjamin M. Smith, Miranda Kirby et al.
NHS - Chronic obstructive pulmonary disease (COPD)
https://www.nhs.uk/conditions/chronic-obstructive-pulmonary-disease-copd/

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0