BPOC (Boala Pulmonară Obstructivă Cronică): exerciții de respirație benefice

Boala pulmonară obstructivă cronică, cunoscută sub numele de BPOC, este o boală a plămânilor care îngreunează respirația. De cele mai multe ori, această boală este cauzată de fumat, însă poate fi declanșată și de factori precum poluarea ori expunerea la substanțe toxice. BPOC este o boală care nu se poate vindeca. 
 
Pacienții cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sunt foarte sensibili la exacerbările respiratorii generate de infecțiile virale ale tractului respirator, cum ar fi cele cu virusul gripal, sincitial respirator sau SARS Cov2.

De regulă, BPOC este o combinație a două afecțiuni: bronșita cronică și efizemul. Efizemul apare, de multe ori, ca urmare a bronșitei cronice și este asociată frecvent și fumatului.

Cum e relația ta cu somnul?
 
Bronșita cronică reprezintă o inflamație a pereților aparatului respirator. Tusea cronică, productivă, este caracteristică bronșitei cronice.

Emfizemul apare în momentul în care săculeții de aer din branhiole sunt distruși treptat, fluxul aerului expirat fiind limitat. Persoanele care suferă de efizem nu reușesc să se oxigeneze cum trebuie așa că obosesc foarte repede, mai ales atunci când practică sport.

Pacienții doagnosticați cu BPOC găsesc inclusiv activitățile obișnuite ca fiind foarte obositoare din cauză că nu folosesc plămânii la capacitate maximă.

Din păcate această boală nu este reversibilă, însă un tratament adecvat combinat cu un stil de viață sănătos pot stagna boala și pot ameliora simptomele sale.

Pacienții cu BPOC și boala COVID

Patru studii au examinat efectele la pacienții deja diagnosticați cu BPOC asupra evoluției în contextul bolii COVID-19. În total, BPOC a fost asociată cu riscuri crescute de spitalizare internare la secțiile de terapie intensivă și mortalitate ridicată.

A avea un diagnostic clinic de BPOC crește semnificativ riscurile de complicații clinice la pacienții cu COVID-19. Prin urmare, pacienții cu BPOC ar trebui să fie considerați un grup cu risc ridicat și vizați pentru măsuri preventive și tratament agresiv pentru COVID-19, inclusiv vaccinare. De asemenea, evoluția a depins de stadiul bolii la momentul îmbolnăvirii și capacitatea pulmonară la momentul respectiv, sugerând că se inpun măsuri profilactice și terapeutice active la acești pacienți.

Specialiștii pneumologi și fiziologi recomandă ca persoanele cu BPOC să facă vaccinul împotriva COVID-19, chiar dacă consideră că au trecut deja prin infecție și au dezvoltat o imunitate naturală. Mai ales că experții nu sunt siguri cât timp sunteți protejat de a vă îmbolnăvi din nou după ce ați avut COVID-19. 

Persoanele cu BPOC, inclusiv emfizemul și bronșita cronică, sunt considerate a fi expuse unui risc mai mare de a dezvolta o boală severă din cauza COVID-19, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). La fel și persoanele cu alte boli pulmonare cronice, cum ar fi astmul moderat până la sever, fibroza chistică, hipertensiunea pulmonară (tensiune arterială crescută în plămâni) și boală pulmonară interstițială sau alte afecțiuni care implică țesut pulmonar deteriorat sau cicatrici.

Exercițiile de respirație, benefice pentru BPOC

Practicarea unor exerciții de respirație ajută la combaterea respirației superficiale, specifice acestei boli, dar previne și simptomele neplăcute ce apar din cauza unei respirații incorecte: amețeală, panică, senzație de sufocare ori durere în piept. Exercițiile de respirație practicate în mod constant, ajută la oxigenarea întregului organism.

Exercițiile de respirație executate cu buzele încrețite sunt cele mai indicate pentru bolnavii care suferă de boala pulmonară obstructivă cronică. Acest tip de exercițiu mărește capacitatea plămânilor de a primi oxigen și de a elimina dioxidul de carbon. Un studiu realizat de către cercetătorii de la Spitalul Fort Belvoir din Virginia a dovedit eficiența acestor exerciții în cazul pacienților cu BPOC.

Pentru a practica exercițiul de respirație cu buzele încrețite trebuie să urmezi următorii pași:

  1. Așează-te într-o poziție confortabilă, cu umerii și ceafa relaxată, dar și cu spatele drept.
  2. Inspiră lin pe nas, ținând gura închisă.
  3. Încrețește-ți buzele ca și cum ar urma să fluieri.
  4. Expiră tot aerul din plămâni, treptat, prin buzele țuguiate.
  5. Este important să prelungești atât inspirul, cât și expirul cât mai mult timp.

În ce constau exercițiile de respirație IMST

Ideal ar fi ca aceste exerciții să fie efectuate și cu ajutorul unui dispozitiv special prin tehnica IMST - Inspiratory Muscle Strength Training, o formă de antrenament fizic concepută special pentru stimularea diafragmei și mușchilor implicați în respirație, utilizând un dispozitiv portabil care oferă rezistență atunci când inspirați prin el. Aparatul este format din trei compartimente transparente, de regulă cu o capacitate de 600, 900 și respectiv 1.200 cc/secundă. Fiecare cameră are în interior câte o bilă colorată, cu tonuri diferite, pentru a identifica mai uşor capacitatea de inhalare. Prin inhalarea aerului și ridicarea celor trei sfere se cuantifică capacitatea de inspirație. Dispozitivul opune rezistență, forțând muschii să se contracte. Dispozitivele pot fi recomandate de către medicul pneumolog sau cardiolog.

În timpul antrenamentului IMST, oamenii respiră puternic printr-un dispozitiv portabil numit antrenor muscular inspirator, care oferă rezistență - similar gestului de a sorbi printr-un pai care ar opune rezistență dacă ar fi conectat la un vacuum, de exemplu.

Recomandările experților DOC.ro

Cum funcționează antrenamentul muscular inspirator?

  1. Începeți cu un test pentru a vă doza capacitatea proprie respiratorie;
  2. Antrenamentul muscular inspirator se efectuează într-o poziție relaxată, preferabil așezată;
  3. Antrenamentele se fac de 2-3 ori pe zi, de preferință dimineața și seara;
  4. Fiecare sesiune durează aproximativ 5 minute, în total ar fi un minim de 10 minute pe zi;
  5. Se recomandă mărirea timpului de antrenament pentru respirație continuă, la fiecare sesiune cu încă un minut.

Programul IMST cu rezistență ridicată reprezintă un tip de intervenție sigură, ușor de realizat, necesar pentru îmbunătățirea tensiunii arteriale și a funcției endoteliale la pacienții de vârsta mijlocie sau vârstnici, cu tensiune arterială sistolică inițială peste normal.

Dispozitivele se găsesc online sau la farmacii și pot fi utilizate pentru a redresa, îmbunătăți și menține capacitatea pulmonară și la pacienţii operaţi, pacienții post COVID sau alte afecțiuni respiratorii grave, fibroza pulmonară şi pacienţii cu BPOC (Bronhopneumopatie cronică obstructivă).

Cum ajută respirația abdominală?

Și respirația abdominală, cunoscută sub denumirea de respirație diafragmatică, ajută persoanele care suferă de boala pulmonară obstructivă cronică. Diafragma este mușchiul abdominal care ajută la umflarea plămânilor în timpul umplerii cu aer. Cei care au BPOC au tendința de a-și folosi foarte puțin diafragma, și de a folosi, mai degrabă, umerii și spatele, lucru care face respirația să fie deficitară.

Pentru a respira abdominal, cu ajutorul diafragmei, ține cont de următoarele sfaturi:

  1. Stai pe un scaun sau întinde-te pe pat. Pune-ți o mână pe abdomen.
  2. Relaxează-ți mușchii gâtului, dar și umerii.
  3. Inspiră ușor pe nas, ținându-ți gura închisă.
  4. Umple-ți plămânii cu cât de mult aer poți, umflându-ți abdomenul, nu bustul.
  5. Expiră apoi aer treptat prin buzele țuguiate, apăsând ușor cu palma abdomenul pentru a elimina tot aerul.
  6. Repetă această operațiune preț de 5 - 10 minute. Dacă practici acest exercițiu pentru o perioadă îndelungată, vei învăța să respiri abdominal.

BPOC și cum te poți proteja de complicații

Practicile precum yoga sau tai-chi sunt benefice pentru pacienții diagnosticați cu BPOC, acestea acordând o atenție sporită respirației și stilului de viață sănătos. Tratamentul adecvat, practicarea exercițiilor de respirație, o dietă corectă, mișcarea de intensitate mică și moderată zilnic, precum mersul pe jos, împreună cu vaccinarea împotriva gripei de sezon, a pneumoniei sau a bolii COVID ar putea proteja pacienții cu BPOC de complicații severe și să îl ajute în creșterea calității vieții și stării de dispoziție.

În ceea ce privește vaccinarea, în afara contraindicațiilor specifice legate de alergiile la PEG sau alți excipienți conținuți de vaccin, se impun măsuri legate doar de administrarea de steroizi orali sau prednison. Iar acest lucru este din cauza unei anumite îngrijorări teoretice că prednisonul poate suprima răspunsul imun la vaccin și, prin urmare, îl poate face mai puțin eficient.

Dacă o persoană cu BPOC suferă de prednison cronic, aceasta se datorează, în general, că are o boală relativ instabilă și a demonstrat că, fără prednison, ar putea avea un risc mare de a dezvolta o boală pulmonară destabilizată. Situație în care specialiștii recomandă să luați în continuare prednison, chiar dacă ar putea scădea eficacitatea vaccinului, deoarece această opțiune este mai bună decât riscul de a avea BPOC instabilă. 

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.


 
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
COPD and the risk of poor outcomes in COVID-19: A systematic review and meta-analysis Firoozeh V. Gerayeli, Stephen Milne , Chung Cheun 2021 https://www.thelancet.com/journals/eclinm/article/PIIS2589-5370(21)00069-9/fulltext
COPD in the time of COVID-19, Peter M.A. Calverley 2021, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8049609/


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0