Obezitatea: Ce este, Cauze, Complicatii & Tratament

Ce este obezitatea
Tipuri de obezitate
- Obezitatea de gradul I
- Obezitatea de gradul II
- Obezitatea de gradul III
Cauzele obezității
- Alimentație hipercalorică
- Sedentarismul
- Predispoziția genetică
- Tulburările de alimentație
- Factorii psihologici
- Unele medicamente
- Afecțiunile medicale
- Obezitatea infantilă
Stabilirea diagnosticului de obezitate
- Calcularea indicelui de masă corporală IMC
- Măsurarea taliei, a abdomenului
Complicații medicale ale obezității
- Boli cardiovasculare
- Boli metabolice
- Boli digestive
- Boli de piele
- Boli osteoarticulare
- Depresii
- Infertilitate
Factori de risc pentru obezitate
Consecințele obezității
- Izolarea socială, profesională
- Riscul de morbiditate
Cum se poate trata obezitatea
Dieta alimentară
- Alimente permise în tratarea obezității
- Alimente interzise în tratarea obezității
- Planul alimentar corect
Tratament medicamentos
Exercițiile fizice regulate
Tratamente naturiste
Intervenții chirurgicale pentru diminuarea obezității morbide
- Procedura restrictivă prin bandaj gastric
- Recuperarea după intervenția chirurgicală
Integrarea persoanelor obeze în societate
Contraindicații pentru regimul alimentar sau intervenții chirurgicale în obezitate
Cum se poate preveni obezitatea
Monitorizarea regulată a masei corporale
Reguli pentru păstrarea unei mase corporale relative constante


 
Despre obezitate

Excesul de greutate și obezitatea sunt definite ca acumulare anormală sau excesivă de grăsime care prezintă un risc pentru sănătate. Un indice de masă corporală (IMC) peste 25 este considerat supraponderal, iar peste 30 este obez. 

Indicele de masă corporală (IMC) este un indicator, o măsurare a grăsimii din organism, bazată pe greutate în raport cu înălțimea.
Obezitatea crește riscul de afecțiuni precum diabetul de tip 2, afecțiuni cardiovasculare și chiar cancer, de aceea este important să nu fie neglijată și să fie combătută cât mai rapid. În cazuri grave, obezitatea poate cauza complicații fatale.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce este obezitatea

Obezitatea reprezintă o afecțiune medicală de nutriție și metabolism, care se manifestă printr-o creștere cu peste 25% a greutății normale. Aceasta poate fi cauzată atât de o alimentație excesivă (exogena), cât și de tulburări ale glandelor endocrine (endogenă).

Tipuri de obezitate

Obezitatea poate fi clasificată în funcție de severitatea sa, care este stabilită la rândul ei în funcție de indicele de masă corporală.

Obezitatea de gradul I

Obezitatea de gradul I este denumită de medici obezitate cu risc scăzut, iar indicele de masă corporală în cazul pacienților din această categorie este între 30 și 34,9.

Obezitatea de gradul II

Obezitatea de gradul II este considerată obezitate cu riscuri moderate, iar indicele de masă corporală al pacienților care suferă de obezitate de gradul II se situează între 35 și 39,9.

Obezitatea de gradul III

Cea mai periculoasă formă de obezitatea este cea de gradul III, cunoscută și sub denumirile de obezitate cu risc crescut sau obezitate morbidă. În cazul acesteia, indicele de masa corporală depășește 40.

Cauzele obezității

Obezitatea poate avea mai multe cauze, unele de natură exogenă, iar altele de natură endogenă. Obezitatea apare, în general, din cauza că organismul primește mai multe calorii decât consumă prin activitățile zilnica. Drept urmare, caloriile rămase sunt stocate sub formă de grăsimi și astfel, în timp, apare obezitatea. Uneori, obezitatea poate avea cauze medicale, cum ar fi afecțiunile ce cauzează dereglări hormonale. Însă în cele mai multe cazuri, obezitatea apare din cauza unui regim alimentar și a unui stil de viață nesănătos. Principalii factori care stau la baza obezității sunt următorii:

Alimentație hipercalorică

Alimentația hipercalorica, bazată pe alimente bogate în grăsimi, dar și în calorii, reprezintă factorul principal în declanșarea obezității. Atunci când consumăm mai multe calorii decât ardem în timpul zilei, organismul le depozitează sub formă de grăsimi.

Sedentarismul

Dacă alimentația hipercalorică este asociată cu sedentarismul, atunci riscul de obezitate este și mai mare. Persoanele sedentare nu ard niciodată caloriile pe care le consumă.

Predispoziția genetică

Moștenirea genetică poate determina modul în care organismul stochează grăsimile, precum și modul în care aceste grăsimi sunt distribuite. Mai mult decât atât, și modul în care organismul transformă alimentele în calorii ori modul în care arde caloriile în timpul activităților fizice poate fi influențat de moștenirea genetică.

Tulburările de alimentație

Tulburările de alimentație (precum bulimia) pot determina pacientul să facă excese alimentare și astfel poate apărea obezitatea.

Factorii psihologici

Tulburările psihologice pot determina apariția unor comportamente dăunătoare precum mâncatul compulsiv, care poate cauza, în timp, obezitate. Adesea, persoanele depresive sau anxioase își găsesc confortul în mâncare, care de multe ori este mâncare nesănătoasă și hipercalorică, ajungând astfel să acumuleze kilograme în plus.

Unele medicamente

Unele tratamente medicamentoase pot avea ca efect secundar o creștere a apetitului sau, pur și simplu, o creștere în greutate inexplicabilă. Printre medicamentele care pot cauza obezitate se numără antidepresivele, medicamentele pentru tratarea diabetului, medicamentele antipsihotice, steroizii și beta-blocantele. Pacientul poate preveni problemele cu greutatea compensând cu o intensificare a activităților fizice și cu o modificare a dietei.

Afecțiunile medicale

Obezitatea are, rareori ce-i drept, cauze medicale precum sindromul Cushing sau sindromul Prader-Willi. Și artrita poate cauza, indirect, obezitate prin limitarea activităților fizice care cauzează dureri articulare.

Alte cauze ale obezității 

Obezitatea poate fi cauzată și de:

  • îmbătrânire, ceea ce poate duce la o masă musculară mai mică și o rată metabolică mai lentă, motiv pentru care iei în greutate;
  • somnul insuficient, ceea ce poate duce la modificări hormonale care cresc senzația de foame și te face să poftești la anumite alimente bogate în calorii;
  • sarcina, deoarece greutatea câștigată în timpul sarcinii poate fi greu de eliminat și poate duce în cele din urmă la obezitate;
  • sindromul ovarului polichistic (PCOS), o afecțiune care provoacă un dezechilibru al hormonilor reproductivi feminini;
  • hipotiroidism (tiroidă subactivă), o afecțiune în care glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni importanți.

Obezitatea infantilă

Obezitatea infantila crește riscul de obezitate la maturitate. Cu toate că poate exista predispoziție genetică pentru obezitate, medicii sunt de părere că responsabile pentru obezitatea în rândul copiilor ar fi alimentația, sedentarismul și obiceiurile nesănătoase deprinse din familie.

Stabilirea diagnosticului de obezitate

Diagnosticul de obezitate este stabilit de către medicul de familie în urma calculării indicelui de masă corporală. Totodată, medicul va dori să facă și o serie de alte analize, pentru evaluarea riscurilor la care este expus pacientul obez. Printre acestea se numără analizele de sânge ce dezvăluie valorile colesterolului, precum și glicemia, dar și electrocardiograma, analize la nivelul glandei tiroide ori screening pentru diabet sau steatoza hepatică.

Calcularea indicelui de masă corporală IMC

Adolf Quetelet, matematician de origine belgiană, a fost primul care a dezvoltat un calcul pentru indicele de masă corporală. Indicele de masă corporală este exprimat în kilograme pe metru pătrat. Formula care permite identificarea indicelui de masă corporală este următoarea: IMC = înălțimea (exprimată în kilograme) : înălțimea la pătrat (exprimată în metri). Pe doc.ro găsești un calculator pentru indicele de masă corporală - calculează-ți și tu IMC aici.

Măsurarea taliei, a abdomenului

Modul în care este distribuită grăsimea este, de asemenea, luat în considerare de către medici atunci când se stabilește diagnosticul de obezitate. Obezitatea centrală (caracterizată de acumularea de grăsimi în jurul abdomenului) este diagnosticată în urma măsurării circumferinței taliei. O femeie sănătoasă ar trebui să măsoare în talie 80 de centimetri, în timp ce un bărbat ar trebui să aibă circumferința taliei de 94 de centimetri. Femeile care măsoară în talie peste 88 de centimetri, iar bărbații care depășesc 110 centimetri sunt diagnosticați cu obezitate și sunt expuși unor riscuri majore pentru sănătate.

Obezitatea centrală este mai periculoasă decât alte tipuri de obezitate întrucât grăsimile sunt acumulate, în cazul acesteia, la nivelul cavității abdominale, acolo unde se află, de asemenea, multe organe vitale.

Complicații medicale ale obezității

Obezitatea poate avea o serie de complicații, reprezentând un factor de risc major pentru sănătatea ta. De aceea, obezitatea trebuie tratată cu seriozitate atât de către medic, cât și de pacient. Slăbitul nu este o opțiune în cazul unei persoane obeze, ci este o necesitate pentru menținerea sănătății și a stării de bine.

Boli cardiovasculare

Riscul de boli cardiovasculare este mărit în cazul pacienților obezi. Dislipidemia, hipertensiunea și alte afecțiuni cardiovasculare sunt favorizate de obezitate. Mai mult decât atât, riscurile în cazul pacienților care suferă de asemenea afecțiuni asociate cu obezitatea este cu mult mai mare decât cele ale pacienților cu o greutate normală.

Boli metabolice

Bolile metabolice pot apărea, de asemenea, pe fondul obezității. De pildă, diabetul de tip 2 poate apărea la pacienții obezi, care dezvoltă rezistență la insulină. Rezistența la insulină este o consecință a obezității, care are ca urmare creșterea nivelului de zahăr din sânge, o caracteristică a diabetului.

Boli digestive

Afecțiunile digestive sunt și ele adesea întâlnite în rândul pacienților care suferă de obezitate, această condiție crescând predispoziția pentru tulburările gastrointestinale precum boala de reflux gastroesofagian ori cancerul la nivelul esofagului.

Boli de piele

Pe fondul obezității pot apărea o serie de afecțiuni ale pielii. Acest lucru se petrece, în primul rând, din cauza modificărilor hormonale din organism. O afecțiune dermatologică des întâlnită în rândul pacienților obezi este acantoza nicarigans – această afecțiune se manifestă prin înnegrirea unor zone ale pielii, care ulterior se pot și îngroșa. Acantoza nicarigans apare la pacienții cu rezistență la insulină.

O altă problemă a persoanelor obeze sunt și vergeturile, care apar în urma întinderii excesive a pielii, cauzată de acumularea continuă de kilograme. Venele varicoase, dermatita și ulcerele cutanate pot, de asemenea, să apară pe fondul obezității. Mediul umed care se creează între cutele făcute de piele din cauza grăsimii reprezintă mediul ideal pentru bacterii și fungi, iar astfel crește riscul de iritații și chiar și infecții cutanate.

Boli osteoarticulare

Sistemul osos și articulațiile pot avea, de asemenea, de suferit de pe urma obezității. Kilogramele în plus exercită presiune crescută pe sistemul osteoarticular, iar astfel pot apărea atât dureri, cât și o serie de afecțiuni osoase/ articulare. Osteoartrita este o boală des întâlnită în rândul pacienților care suferă de obezitate.

Depresii

Depresia și obezitatea creează un cerc vicios. Depresia poate face pacientul să mănânce compulsiv și să acumuleze kilograme în plus, în timp ce obezitatea poate determina apariția depresiei pacientului. Studiile făcute în domeniu au arătat că pacienții obezi sunt cu până la 25% mai predispuși depresiei, comparativ cu pacienții cu o greutate normală. Obezitatea afectează stima de sine, viața socială și poate determina individul să se izoleze.

Infertilitate

Obezitatea afectează fertilitatea femeilor. Studiile au arătat că șansele de concepere a unui copil sunt mai mici în rândul mamelor care suferă de obezitate. Obezitatea cauzează adesea rezistență la insulină, care la rândul ei cauzează anovulație (ciclurile femeii sunt neregulate din cauza că femeia nu ovulează lunar). Dacă greutatea este redusă cu cel puțin 5%, ovulația se reglează și șansele femeii de a rămâne însărcinată cresc.

Factori de risc pentru obezitate

Obezitatea apare în urma unui mix care arată astfel: predispoziție genetică, factori de mediu și factori psihologici. Iată factorii care cresc riscul de obezitate:

Moștenirea genetică – genele moștenite pot face ca scăderea în greutate să fie mai anevoioasă în cazul unor pacienți.

Mediul/ comunitatea – mediul în care crește și trăiește individul îi afectează percepția asupra mâncării și a stilului de viață. Persoanele care cresc într-un mediu defavorizat și trăiesc într-o familie cu obiceiuri alimentare nesănătoase prezintă risc crescut de obezitate.

Factorii psihologici – depresia poate cauza obezitate, atunci când pacientul își caută alinarea în mâncare.

Consecințele obezității

Obezitatea are consecințe atât asupra vieții sociale, cât și asupra sănătății individului.

Izolarea socială, profesională

Obezitatea poate avea ca și consecință izolarea socială, precum și izolarea profesională. Pacienții obezi prezintă risc crescut de depresie, care degenerează apoi în izolare socială și chiar și profesională. Pacientului obez îi este mai greu să se reintegreze în cercurile sociale și să își găsească un loc de muncă, comparativ cu un pacient cu o greutate normală.

Riscul de morbiditate

Obezitatea morbidă pune în pericol viața pacientului. Nu numai durata vieții acestui pacient este afectată, ci și calitatea vieții acestuia are de suferit. Principalul risc al pacienților cu obezitate morbidă este cel cardiovascular. Un studiu făcut recent arată că obezitatea duce, de asemenea, la dezvoltarea bolilor cardiovasculare și a mortalității bolilor cardiovasculare, independent de alți factori de risc cardiovascular 1.

De asemenea, obezitatea este asociată cu peste 85% dintre cazurile de hipertensiune. Riscul de tromboză, de embolism pulmonar, de diabet, de accident vascular cerebral, de scleroză multiplă este de asemenea mărit de obezitate, punând viață pacienților obezi în pericol.

Cum se poate trata obezitatea

Obezitatea poate fi tratată, prin eforturile depuse de pacient și de echipa de specialiști care îl ajută, ce poate fi alcătuită din medici, nutriționiști și antrenori de fitness.

Dieta alimentară

Dieta alimentară este prima care trebuie modificată pentru a scădea în greutate. Pacientul va fi învățat de medic ce, cum și când să mănânce. Acesta va renunța la alimentele nesănătoase, bogate în grăsimi și zaharuri, dar va reduce totodată și aportul caloric, astfel încât kilogramele în plus să fie eliminate treptat.

Alimente permise în tratarea obezității

Alimentele permise în tratarea obezității sunt cele sărace în calorii. Obezitatea este cauzată, în principiu, de consumul mai multor calorii decât organismul arde. Așadar, pentru a scăpa de kilogramele în plus, trebuie să limităm numărul caloriilor.

Legumele, fructele, cerealele integrale consumate zilnic, precum și carnea slabă gătită prin fierbere, la aburi sau pe grătar, consumată ocazional, ar trebui să stea la baza dietei pacienților cu obezitate. Zaharurile adăugate și grăsimile nesănătoase trebuie eliminate din dietă pentru că vor sabota încercările de a slăbi.

Alimente interzise în tratarea obezității

Zahărul și alimentele care conțin zahăr sunt interzise pacienților care suferă de obezitate. Așadar, dulciurile, sucurile și chiar și unele produse lactate care conțin zahăr trebuie eliminate din dietă. Și alimentele care conțin grăsimi saturate și grăsimi trans trebuie eliminate din dieta persoanelor obeze. Acestea se regăsesc, în general, în alimentele procesate, de tip fast-food sau în carnea grasă.

Pentru a evita aceste grăsimi, nu consuma nici produse semi-preparate, gustări din comerț sau orice aliment cumpărat deja preparat. Înlocuiește snacks-urile cu fructe, legume, nuci sau semințe sănătoase și încearcă să mănânci alimente cât mai naturale.

Planul alimentar corect

Pentru adoptarea unui plan alimentar corect, se recomandă consultul unui nutriționist. Un medic poate face planul alimentar cel mai potrivit pentru fiecare pacient în parte. Tot medicul va stabili și numărul de calorii permise pe zi.

Un plan alimentar corect respectă următoarele indicații:
• Se bazează pe legume, fructe și cereale integrale
• Peste 55% din caloriile consumate ar trebui să provină din carbohidrații complecși (orez brun, pâine din cereale integrale, fructe, legume)
• Se limitează consumul de carbohidrați simpli (zahărul, dulciurile, deserturile) – aceștia determină pancreasul să producă mai multă insulină, care la rândul ei favorizează acumularea de țesut gras
• Se recomandă consumul de alimente cu densitate calorică redusă – adică alimentele care conțin puține calorii, raportate la greutate (legume, fructe, carne slaba, pește, cereale integrale, fasole)
• Se recomandă limitarea consumului de alimente cu densitate calorică mare (alimentele prăjite, dulciurile, produsele de patiserie, untul)

Alimentația sănătoasă urmează Ghidurile dietetice 2020-2025. Ea pune accent pe o varietate de legume și fructe, cereale integrale, o varietate de alimente slabe proteice și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi și fără grăsimi. De asemenea, limitează alimentele și băuturile cu adaos de zaharuri, grăsimi solide sau sodiu.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos nu este folosit decât în cazul pacienților cu riscuri majore de sănătate din cauza obezității, la care alte metode nu dau rezultate, iar pacientul nu slăbește nici cu regim alimentar, nici cu sport. Chiar și în aceste situații, tratamentul medicamentos este folosit în asociere cu un regim alimentar și cu un stil de viață sănătos, pentru a avea efectele dorite.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Medicii recomandă tratament medicamentos numai în cazul pacienților cu un indice de masă corporală mai mare de 30 ori cu un indice de masă corporală 27, în cazul pacienților cu afecțiuni precum diabetul sau hipertensiunea.

Medicamente care diminuează senzația de foame

Medicamentele care diminuează senzația de foame au un impact direct asupra apetitului. Reacțiile adverse în cazul acestor medicamente pot fi destul de severe. De asemenea, s-a constatat că rezultatele acestora sunt doar temporare, apetitul și kilogramele în plus revenind imediat după oprirea medicației.

Medicamente care reduc absorbția intestinală a grăsimilor

Medicamentele care reduc absorbția intestinală a grăsimilor sunt, de asemenea, folosite uneori. În cazul acestora, pot apărea efecte secundare precum flatulență, necesitatea continuă/ urgența de defecare.

Exercițiile fizice regulate

Exercițiile fizice regulate sunt, de asemenea, esențiale în încercarea pacientului obez de a slăbi. Caloriile arse în timpul practicării sportului accelerează scăderea în greutate, în timp ce hormonii eliberați în creier în timpul exercițiilor fizice combat stările depresive și îmbunătățesc stima de sine. Un antrenor va ajuta pacientul obez să slăbească mai eficient, însă și sportul practicat pe cont propriu este eficient. Ideal ar fi ca pacientul care suferă de obezitate să practice cel puțin 40 de minute de sport pe zi, 5 zile pe săptămână.

Tratamente naturiste

Tratamentele naturiste pot susține pacientul care suferă de obezitate în încercarea sa de a elimina kilogramele în plus. Acesta nu poate însă să înlocuiască regimul alimentar și sportul.

Acupunctura

Acupunctura este folosită uneori pentru controlul greutății la pacienții obezi, însă studiile făcute în domeniu nu au confirmat eficiența acestei metode alternative în acest sens.

Masaj

Și masajul terapeutic, dar și cel anticelulitic pot fi folosite de către pacienții obezi. Nu există însă dovezi științifice care să confirme eficiența masajului atunci când vine vorba despre combaterea obezității.

Reflexoterapie

Specialiștii în reflexoterapie susțin că atingerea anumitor centri nervoși poate accelera procesul de scădere în greutate și poate totodată să suprime apetitul. Însă nu exista studii care să confirme acest fapt.

Homeopatie

Homeopatia nu poate substitui dieta și exercițiile fizice, însă poate fi folosită în tratarea cauzei care stă la baza declanșării obezității. Calcarea carbonica, obținută din cochilia stridiei, este adesea folosită de către homeopați în tratarea pacienților obezi.

Intervenții chirurgicale pentru diminuarea obezității morbide

Intervențiile chirurgicale pentru tratarea obezității sunt folosite numai în cazul obezității morbide, dacă indicele de masă corporală al pacientului depășește 40, respectiv 35 în cazul pacienților care suferă de afecțiuni precum diabet, hipertensiune sau apnee în somn. Există mai multe tipuri de intervenții chirurgicale folosite pentru tratarea obezității, însă medicul este cel în măsură să o aleagă pe cea mai potrivită pentru fiecare pacient.

Procedura restrictivă prin bandaj gastric

Această intervenție presupune restricționarea dimensiunilor stomacului, precum și încetinirea digestiei, prin montarea unui bandaj gastric, care blochează partea superioară a stomacului. În consecință, stomacul micșorat de bandajul gastric necesită o cantitate mai mică de alimente pentru ca senzația de sațietate să se instaleze.

Procedura malabsorbtivă sau By-Pass-ul gastric

Procedura malabsorbtivă nu numai că restricționeaza dimensiunile stomacului, însă totodată conectează o parte a stomacului direct de intestinul subțire, astfel încât alimentele să nu mai parcurgă întregul sistemul gastrointestinal.

Recuperarea după intervenția chirurgicală

După o asemenea intervenție chirurgicală de mișoarare a stomacului, pacientul trebuie să respecte indicațiile medicului cu privire la alimentația sa. Acesta vă observa că sațietatea se va instala imediat, ceea ce îl va determina să mănânce puțin și des. Chiar și după o asemenea operație, e esențial pentru sănătatea pacientului că acesta să adopte o dietă sănătoasă și echilibrată. Până când pacientul se recuperează complet, se recomandă în prima faza consumul de supe și alimente în stare lichida, apoi consumul de piureuri și alimente pasate, iar abia după două săptămâni de la operație se poate reveni la alimentația obișnuită.

Integrarea persoanelor obeze în societate

Persoanele obeze se simt adesea discriminate, iar depresia este o consecință frecventă a obezității. Campaniile anti-obezitate încearcă să schimbe atât modul de viață al pacienților care suferă de obezitate și percepția acestora asupra propriei sănătăți, cât și percepția societății în ceea ce privește persoanele supraponderale.

Contraindicații pentru regimul alimentar sau intervenții chirurgicale în obezitate

Cu toate că obezitatea trebuie luată în serios și combătută cât mai rapid, există situații în care regimul alimentar hipocaloric sau foarte drastic, precum și intervențiile chirurgicale nu sunt recomandate.

Perioada de sarcină sau alăptare

De pildă, în timpul sarcinii și al alăptării, nu e indicat deficitul caloric care ar putea afecta sarcina, respectiv calitatea laptelui. Totuși, pacientele obeze aflate pe perioada sarcinii sau alăptării pot adopta o dietă sănătoasă, eliminând alimentele nerecomandate precum grăsimile nesănătoase și zaharurile.

Greutatea oscilantă

Greutatea oscilantă poate reprezenta un obstacol atât pentru pacientul obez, cât și pentru medicii care îl tratează. În general, există un motiv pentru care greutatea oscilează – dereglări hormonale, anumite afecțiuni sau curele de slăbire drastice ținute într-un mod haotic și nesănătos. După ce va depista cauza greutății oscilante, medicul va putea face recomandările cele mai potrivite.

Anumite afecțiuni

Există și situații în care unele afecțiuni nu permit ținerea unui regim alimentar sau o intervenție chirurgicală pentru tratarea obezității, însă aceste situații sunt destul de rare.

Cum se poate preveni obezitatea

Obezitatea poate fi prevenită prin adoptarea unei diete sănătoase și a unui stil de viață activ. Kilogramele în plus se acumulează în urma unui consum caloric mai mare decât nevoile organismului.

Adoptarea unui stil de viață sănătos

Chiar dacă nu avem încă probleme cu greutatea, riscul de obezitate există dacă nu avem un stil de viață sănătos și nu mâncăm echilibrat. Pentru a reduce riscul de obezitate, trebuie să ne modificăm stilul de viață. Astfel, nu numai că eliminăm posibilitatea de îngrășare, însă reducem totodată și riscul de îmbolnăvire.

Alimentație echilibrată, sănătoasă

O dietă sănătoasă și echilibrată, bazată pe legume, fructe, cereale integrale și proteine de calitate, consumate în cantități moderate, ne asigură o greutate normală.

Mișcare fizică zilnică

Sedentarismul crește riscul de obezitate, de aceea este atât de important să facem mișcare zilnic, fie că vorbim despre plimbări în ritm alert, alergat, activități casnice, fitness sau aerobic.
 

Monitorizarea regulată a masei corporale

Kilogramele în plus se acumulează de cele mai multe ori treptat, de aceea este important să ne calculam constant indicele de masă corporală. Monitorizarea regulată a masei corporale ne oferă prilejul de a depista cât mai timpuriu dacă apar probleme.

Reguli pentru păstrarea unei mase corporale relative constante

Monitorizând evoluția în timp a masei corporale, observăm imediat dacă apar fluctuații ale greutății. Pentru menținerea unei mase corporale constante, de fiecare dată când observăm creșteri ale acesteia, trebuie să luăm atitudine.

Imediat ce observăm kilograme în plus, reducem numărul de calorii consumate, mărim timpul dedicat activităților fizice zilnice, ne odihnim suficient pentru a combate poftele nesănătoase și apoi ne cântărim iar. În acest fel, obezitatea nu are prilejul de a se instala întrucât luăm atitudine imediat ce apar mici probleme la acest capitol.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Centers for Disease Control and Prevention - Defining Adult Overweight & Obesity
https://www.cdc.gov/obesity/basics/adult-defining.html?CDC_AA_refVal=https%3A%2F%2Fwww.cdc.gov%2Fobesity%2Fadult%2Fdefining.html
World Health Organization - Obesity and overweight
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/obesity-and-overweight
Dietary Guidelines for Americans  - http://www.dietaryguidelines.gov/sites/default/files/2020-12/Dietary_Guidelines_for_Americans_2020-2025.pdf 
Endocrine Society - Obesity
https://www.endocrine.org/patient-engagement/endocrine-library/obesity
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases - Prescription Medications to Treat Overweight & Obesity
https://www.niddk.nih.gov/health-information/weight-management/prescription-medications-treat-overweight-obesity
1 Studiul „Obesity and Cardiovascular Disease: A Scientific Statement From the American Heart Association”, Circulation, Tiffany M. Powell-Wiley, Paul Poirier, Lora E. Burke, Jean-Pierre Després, Penny Gordon-Larsen, Carl J. Lavie, Scott A. Lear, Chiadi E. Ndumele, Ian J. Neeland, Prashanthan Sanders, Marie-Pierre St-Onge
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIR.0000000000000973#d1e2582
 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

Te-ar mai putea interesa și...

 

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0