Obezitatea de gradul 1: tot ce trebuie sa stii despre aceasta
Obezitatea de gradul 1: tot ce trebuie sa stii despre aceasta
Obezitatea de gradul 1: tot ce trebuie sa stii despre aceasta
Obezitatea este o boală metabolică caracterizată de țesutul adipos excesiv. Spre deosebire de supraponderalitate, obezitatea implică un indice de masă corporală mai mare de 30.
În funcție de indicele de masă corporală, obezitatea este împărțită în 3 categorii:
- Obezitate de grad 1 – indicele de masă corporală se situează între 30 și 34,9
- Obezitate de grad 2 – indicele de masă corporală se situează între 35 și 39,9
- Obezitate de grad 3 (denumită și obezitate morbidă) – indicele de masă corporală depășește 40
Indicele de masă corporală se poată calcula astfel: greutatea împărțită la înălțimea la pătrat. Pe DOC.RO poți calcula indicele de masă corporală rapid aici.
Ce riscuri are obezitatea
Excesul de greutate, în special obezitatea, afectează aproape fiecare aspect al sănătății, de la funcția reproductivă și respiratorie până la memorie și starea de spirit. Obezitatea crește riscul apariției mai multor boli debilitante și mortale, inclusiv diabet, boli de inimă și unele tipuri de cancer. Face acest lucru printr-o varietate de căi, unele la fel de simple precum stresul mecanic de a transporta kilogramele în plus și unele implicând modificări complexe ale hormonilor și metabolismului.
Specialiștii atrag atenția că obezitatea scade calitatea vieții. Vestea bună este că pierderea în greutate poate reduce unele riscuri legate de obezitate. Pierderea a doar 5 până la 10% din greutatea corporală oferă beneficii semnificative pentru sănătate persoanelor care sunt obeze, chiar dacă nu își ating niciodată greutatea „ideală” și chiar dacă încep să slăbească abia mai târziu în viață.
Așa cum am precizat mai sus, obezitatea prezintă o serie de riscuri pentru sănătatea pacientului. Este adevărat însă că, cu cât gradul de obezitate este mai mare, cu atât riscurile devin și mai mari – obezitatea morbidă este cea mai periculoasă.
În timp, netratată, obezitatea de grad 1 poate evolua, transformându-se în obezitate de grad 2 și apoi în obezitate morbidă. Scopul tratamentului obezității constă în reducerea greutății, implicit a riscurilor asociate cu aceasta.
Concret, obezitatea crește riscul pentru următoarele condiții/ afecțiuni:
Rezistența la insulină
Insulina este necesară pentru transportarea glucozei către celule, care o folosesc pentru a produce energie. Transportând glucoza către celule, insulina menține nivelul de zahăr din sânge în limite normale. Însă rezistența la insulină reduce eficiența insulinei atunci când vine vorba despre transportarea glucozei. Celulele din țesuturile adipoase sunt mai rezistente la insulină, comparativ cu celulele musculare. De aceea, o cauză des întâlnită a rezistenței la insulină este obezitatea. În timp, această afecțiune poate duce la instalarea diabetului de tip 2.
În cadrul Nurses’ Health Study, care a urmărit 114.000 de femei de vârstă mijlocie timp de 14 ani, riscul de a dezvolta diabet a fost de 93 de ori mai mare în rândul femeilor care aveau un indice de masă corporală (IMC) de 35 sau mai mare la începutul studiului, comparativ cu cu femeile cu IMC mai mic de 22.
Creșterea în greutate la vârsta adultă a crescut, de asemenea, riscul de diabet, chiar și în rândul femeilor cu IMC în intervalul sănătos. Celulele adipoase, în special cele stocate în jurul taliei, secretă hormoni și alte substanțe care declanșează inflamația. Deși inflamația este o componentă esențială a sistemului imunitar și o parte a procesului de vindecare, inflamația necorespunzătoare cauzează o varietate de probleme de sănătate. De exemplu, poate face organismul să răspundă mai puțin la insulină și poate schimba modul în care organismul metabolizează grăsimile și carbohidrații, ducând la niveluri mai mari de zahăr din sânge și, în cele din urmă, la diabet și numeroasele sale complicații.
Hipertensiune
Studiile au arătat că hipertensiunea este o afecțiune des întâlnită în rândul adulților care suferă de obezitate. Greutatea corporală este direct asociată cu diverși factori de risc cardiovascular. Pe măsură ce indicele de masă corporală crește, la fel cresc și tensiunea arterială, lipoproteinele cu densitate joasă (LDL sau colesterolul „rău”), trigliceridele, zahărul din sânge și inflamația. Aceste modificări se traduc printr-un risc crescut de boală coronariană, accident vascular cerebral și deces cardiovascular.
Accidentul vascular cerebral ischemic (cauzat de cheaguri) și boala coronariană au mulți factori de risc. O meta-analiză a 25 de studii de cohortă prospective cu 2,3 milioane de participanți a demonstrat o asociere directă, gradată, între excesul de greutate și riscul de accident vascular cerebral. Excesul de greutate a crescut riscul de accident vascular cerebral ischemic cu 22%, iar obezitatea l-a crescut cu 64%.
Cu toate acestea, nu a existat o relație semnificativă între excesul de greutate sau obezitate și accidentul vascular cerebral hemoragic (cauzat de sângerare). Într-o meta-analiză mai veche a 26 de studii observaționale care au inclus 390.000 de bărbați și femei, obezitatea a fost asociată în mod semnificativ cu decesul cauzat de bolile cardiovasculare. Femeile cu IMC de 30 sau mai mare au avut un risc cu 62% mai mare de a muri precoce din cauza bolilor cardiovasculare și, de asemenea, au avut un risc cu 53% mai mare de a muri precoce din cauza oricărui tip de boală cardiovasculară, comparativ cu femeile care aveau IMC în intervalul normal (18,5 până la 24,9).
Vestea bună este că pierderea în greutate de 5 până la 10% din greutatea corporală poate scădea tensiunea arterială, colesterolul LDL și trigliceridele și poate îmbunătăți alți factori de risc cardiovascular.
Cancer
Asocierea dintre obezitate și cancer nu este la fel de clară precum asocierea dintre diabet și bolile cardiovasculare. Acest lucru se datorează în parte faptului că această maladie nu este o singură boală, ci o colecție de boli individuale.
Într-o analiză exhaustivă a datelor, publicată în 2007, un grup de experți a concluzionat că există dovezi convingătoare ale unei asocieri între obezitate și apariția de cancere de esofag, pancreas, colon și rect, sân, endometru și rinichi și o asociere probabilă între obezitate și cancerul vezicii biliare. Obezitatea abdominală și creșterea în greutate la vârsta adultă au fost, de asemenea, legate de mai multe tipuri de cancer.
Probleme de reproducere
Obezitatea poate influența diverse aspecte ale reproducerii, de la activitatea sexuală până la concepție. În timpul sarcinii, obezitatea crește riscul de avort spontan precoce și tardiv, diabet gestațional, preeclampsie și complicații în timpul travaliului și nașterii. De asemenea, crește ușor șansele de a naște un copil cu anomalii congenitale.
Probleme respiratorii
Excesul de greutate afectează funcția respiratorie prin căi mecanice și metabolice. Acumularea de grăsime abdominală, de exemplu, poate limita coborârea diafragmei și, la rândul său, expansiunea plămânilor, în timp ce acumularea de grăsime viscerală poate reduce flexibilitatea peretelui toracic, poate reduce puterea mușchilor respiratori și căile respiratorii înguste din plămâni. Citokinele generate de starea inflamatorie de grad scăzut care însoțește obezitatea pot, de asemenea, împiedica funcționarea corectă a plămânilor.
Ce trebuie să faci după ce primești diagnosticul de obezitate de grad 1
Statistic vorbind, pe lângă riscurile pentru sănătate pe care le implică obezitatea de grad 1, aceasta scurtează viața cu aproximativ 3 ani. Așadar, imediat ce primești diagnosticul de obezitate de grad 1, trebuie să înțelegi că trebuie să faci ceva pentru a ajunge la greutatea normală pentru vârsta și înălțimea ta.
La obezitate de grad 1 se recomandă tratamentul nechirurgical. Tratamentul chirurgical e indicat în cazuri rare, dacă alte metode de slăbire nu dau rezultate și pacientul are de-a face cu complicații ce îi pun sănătatea în pericol.
Activitatea fizică și regimul alimentar sunt singurele variante eficiente în combaterea obezității. Prin restricțiile alimentare se va reduce numărul de calorii, în timp ce prin exercițiile fizice se va mari numărul de calorii “arse”.
Recomandări cu privire la activitatea fizică pentru obezitatea de grad 1
- Practică minimum 30 de minute de exerciții fizice 5-7 zile pe săptămână – jogging, înot, mers în ritm alert sau orice alt tip de mișcare este binevenit.
- Durata exercițiilor se va extinde treptat, pe măsură ce trece timpul.
- Dacă suferi de boli cardiace, astm, artrită sau osteoporoză, e indicat să te consulți cu medicul cu privire la activitățile sportive pe care le poți desfășura.
- Poți apela la ajutorul unui antrenor de fitness pentru a îți forma o rutină zilnică potrivită pentru nevoile tale.
Recomandări cu privire la dietă pentru obezitatea de grad 1
În primă fază, rolul dietei adoptate de pacientul obez este acela de a opri procesul de acumulare a kilogramelor. Apoi, dieta va avea rolul de a reduce greutatea.
În primul rând, trebuie să restricționezi aportul caloric consumat zilnic. O jumătate de kilogram este egal cu 3.500 de calorii. Asta înseamnă că trebuie să arzi 3.500 de calorii pentru a scăpa de o jumătate de kilogram. În general, un adult are nevoie de 1.200 – 2.800 de calorii pe zi, în funcție de statura sa, dar și de activitățile desfășurate în timpul zilei.
Dieta trebuie să fie una echilibrată, care să ofere organismului nutrienții necesari.
Se recomandă consumul de alimente cu densitate calorică mică precum: legumele, fructele, carnea slabă, peștele, cerealele și fasolea.
Se recomandă evitarea alimentelor cu densitate energetică mare precum: carnea roșie, gălbenușul, alimentele prăjite, zaharurile, produsele de patiserie, untul, dressingurile de salată.
Peste 55% din caloriile consumate ar trebui să provină din carbohidrați complecși. Carbohidrații complecși se regăsesc în: orez brun, pâine din făină integrală, fructe, legume. Carbohidrații simpli precum zahărul și dulciurile trebuie evitați.
Ideal ar fi să discuți cu medicul generalist, poate chiar cu un nutriționist, despre planul alimentar pe care trebuie să îl adopți pentru a scădea în greutate.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases - Health Risks of Overweight & Obesity
https://www.niddk.nih.gov/health-information/weight-management/adult-overweight-obesity/health-risks
Centers for Disease Control and Prevention - Overweight & Obesity
https://www.cdc.gov/obesity/index.html
Te-ar mai putea interesa și...
