Obezitatea: cauze, grade, complicații, tratament
Rezumat: Obezitatea este o boală cronică și complexă, influențată de alimentație, activitate fizică, genetică, hormoni, somn, stres, medicamente și mediul de viață.
La adulți, evaluarea pornește frecvent de la indicele de masă corporală, dar IMC-ul trebuie interpretat împreună cu alți indicatori ai sănătății. Există obezitate grad 1, obezitate grad 2 și obezitate grad 3.
Complicațiile pot include diabet de tip 2, boli cardiovasculare, apnee de somn și afecțiuni hepatice. Tratamentul poate combina alimentația, mișcarea, intervențiile comportamentale, medicamentele și chirurgia bariatrică.
Slăbirea sănătoasă este graduală, iar menținerea greutății necesită strategie pe termen lung.
1. Ce este obezitatea și cum se stabilește diagnosticul?
2. Care sunt principalele cauze ale obezității?
a. Alimentație și aport caloric
b. Sedentarism și lipsa activității fizice
c. Factori genetici și hormonali
d. Somn, stres și anumite medicamente
3. Gradele de obezitate
a. Obezitate grad 1
b. Obezitate grad 2
c. Obezitate grad 3
4. Ce complicații poate provoca obezitatea?
a. Diabet și boli cardiovasculare
b. Probleme articulare și respiratorii
c. Ficat gras și alte afecțiuni metabolice
d. Impactul asupra sănătății mintale și calității vieții
5. Cum se tratează obezitatea?
a. Alimentație și schimbări ale stilului de viață
b. Mișcare și obiective realiste de slăbire
c. Medicamente pentru obezitate
d. Chirurgie bariatrică
6. Cât durează perioada de slăbire la modul sănătos?
7. Cum poate fi prevenită revenirea kilogramelor după slăbire?
8. Concluzie
1. Ce este obezitatea și cum se stabilește diagnosticul?
Obezitatea reprezintă acumularea excesivă de grăsime corporală într-o măsură care poate afecta sănătatea. Nu este doar o problemă de aspect fizic sau de „voință”, ci o afecțiune cronică influențată de numeroși factori biologici, comportamentali și de mediu.
La adulți, un instrument folosit frecvent este indicele de masă corporală, prescurtat IMC. Acesta se calculează împărțind greutatea exprimată în kilograme la pătratul înălțimii în metri.
Un IMC de cel puțin 30 kg/m² intră în categoria obezității. Totuși, IMC-ul este un instrument de screening, nu o măsurare directă a grăsimii corporale și nu descrie singur starea de sănătate a unei persoane.
Medicul ia în calcul și circumferința taliei, distribuția țesutului adipos, tensiunea arterială, glicemia, colesterolul, istoricul familial și bolile deja existente. Două persoane cu același IMC pot avea riscuri diferite. Evaluarea medicală trebuie să privească întregul tablou, nu doar numărul de pe cântar.
2. Care sunt principalele cauze ale obezității?
Obezitatea apare atunci când, în timp, organismul stochează mai multă energie decât consumă. Explicația este însă mult mai complexă decât formula „mănânci prea mult și te miști prea puțin”.
Cercetările actuale arată că greutatea este influențată de genetică, hormoni, mediul alimentar, somn, stres, medicamente, factori sociali și numeroase mecanisme biologice care reglează foamea și consumul energetic.
a. Alimentație și aport caloric
Alimentele foarte dense caloric, porțiile mari și consumul frecvent de produse bogate în zahăr sau grăsimi pot favoriza un aport energetic mai mare decât necesarul organismului.
Aceasta nu înseamnă că există un singur aliment care „provoacă” obezitate. Contează modelul alimentar general, cantitatea, frecvența meselor, accesul la alimente și comportamentele dezvoltate în timp.
Mediul modern tinde să încurajeze aportul caloric prea mare prin disponibilitatea permanentă a alimentelor foarte gustoase, ieftine și intens procesate. Factorii sociali și economici influențează și ei alegerile alimentare.
b. Sedentarism și lipsa activității fizice
Un nivel scăzut de mișcare reduce energia consumată zilnic și poate contribui la creșterea în greutate.
Activitatea fizică nu este importantă doar pentru slăbire. Ea contribuie la sănătatea inimii, controlul glicemiei, condiția fizică, forța musculară și menținerea funcționalității.
O analiză din 2023 arată că exercițiul aerobic produce, în medie, o scădere suplimentară modestă în greutate, dar poate reduce grăsimea viscerală și îmbunătăți condiția cardiovasculară. Antrenamentul de forță ajută la păstrarea masei musculare în timpul slăbirii.
c. Factori genetici și hormonali
Genele pot influența apetitul, senzația de sațietate, modul în care corpul depozitează grăsimea și consumul de energie.
Pentru majoritatea oamenilor nu există o singură „genă a obezității”. Sunt implicate multiple variante genetice care interacționează cu mediul și stilul de viață.
Există și forme genetice rare, uneori manifestate prin obezitate severă încă din copilărie. Aceste situații necesită evaluare medicală specializată.
Anumite afecțiuni endocrine pot favoriza creșterea în greutate, dar ele nu explică majoritatea cazurilor de obezitate. De aceea, investigațiile hormonale sunt recomandate în funcție de simptome și istoricul pacientului.
d. Somn, stres și anumite medicamente
Somnul insuficient este asociat cu dereglări ale apetitului și cu dificultăți în controlul greutății. Stresul poate modifica atât comportamentul alimentar, cât și somnul și activitatea fizică.
Unele medicamente pot contribui, de asemenea, la creșterea în greutate. Printre ele se pot afla anumite tratamente psihiatrice, anticonvulsivante, corticosteroizi și alte medicamente, în funcție de situație.
Nu întrerupe niciodată un tratament prescris pentru a slăbi fără recomandarea medicului. Dacă observi o creștere importantă în greutate după începerea unui medicament, discută cu specialistul care l-a prescris.
3. Gradele de obezitate
La adulți, clasificarea clasică bazată pe IMC împarte obezitatea în trei clase. Aceste praguri ajută la descrierea severității excesului ponderal, dar nu înlocuiesc evaluarea individuală a riscului.
a. Obezitate grad 1
Obezitate grad 1 înseamnă un IMC între 30,0 și 34,9 kg/m².
O persoană cu obezitate grad 1 poate avea sau nu complicații metabolice. Riscul se apreciază și în funcție de circumferința taliei, glicemie, tensiune, lipide, condiția fizică și alte caracteristici medicale.
b. Obezitate grad 2
Obezitate grad 2 corespunde unui IMC între 35,0 și 39,9 kg/m².
La acest nivel, probabilitatea unor probleme asociate obezității este în general mai mare, iar medicul poate discuta opțiuni terapeutice mai intensive, în funcție de bolile asociate și tratamentele încercate anterior.
c. Obezitate grad 3
Obezitate grad 3 înseamnă un IMC de cel puțin 40 kg/m² și este numită uneori obezitate severăm sau morbidă.
Persoanele cu obezitate grad 3 au nevoie de o abordare multidisciplinară care să includă nutriție, activitate fizică adaptată, tratament medicamentos și, pentru pacienții eligibili, evaluare pentru chirurgie bariatrică.
4. Ce complicații poate provoca obezitatea?
Obezitatea este asociată cu un risc crescut pentru numeroase boli cronice. Riscul nu este identic pentru fiecare persoană și poate fi influențat de durata obezității, distribuția grăsimii, genetică, vârstă și stil de viață.
a. Diabet și boli cardiovasculare
Excesul de țesut adipos, în special grăsimea abdominală viscerală, este asociat cu rezistența la insulină și poate contribui la apariția diabetului de tip 2.
Obezitatea este asociată și cu hipertensiune arterială, modificări ale colesterolului, boală cardiovasculară și alte tulburări cardiometabolice.
O reducere chiar și moderată a greutății poate produce îmbunătățiri ale unor factori de risc, precum glicemia, tensiunea arterială și profilul lipidic.
b. Probleme articulare și respiratorii
Greutatea suplimentară crește solicitarea articulațiilor care susțin corpul, în special genunchii și șoldurile. Acest lucru poate contribui la durere și limitarea mobilității.
Obezitatea este asociată și cu apneea obstructivă în somn, în care respirația se oprește repetat pentru scurt timp în timpul somnului.
Somnul fragmentat poate provoca oboseală în timpul zilei și poate influența negativ tensiunea arterială, metabolismul și calitatea vieții.
c. Ficat gras și alte afecțiuni metabolice
Obezitatea este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice.
În această boală se acumulează grăsime în ficat. Unele persoane pot dezvolta inflamație, fibroză și, în timp, forme avansate de boală hepatică.
Slăbirea susținută poate reduce cantitatea de grăsime hepatică și poate îmbunătăți unele modificări ale ficatului.
d. Impactul asupra sănătății mintale și calității vieții
Persoanele cu obezitate pot suferi discriminare și stigmatizare în familie, la serviciu, în spațiul public și chiar în sistemul medical.
Stigma legată de greutate poate afecta imaginea corporală, sănătatea psihologică și calitatea vieții și poate face mai dificilă solicitarea ajutorului medical.
Abordarea terapeutică nu ar trebui să se bazeze pe rușinare sau culpabilizare. Obezitatea este o boală complexă, iar tratamentul trebuie adaptat nevoilor fiecărei persoane.
5. Cum se tratează obezitatea?
Tratamentul urmărește îmbunătățirea sănătății și reducerea riscurilor, nu atingerea obligatorie a unei anumite cifre estetice pe cântar.
În funcție de severitate și de bolile asociate, planul poate combina intervenții alimentare, mișcare, terapie comportamentală, medicamente și chirurgie metabolică sau bariatrică.
a. Alimentație și schimbări ale stilului de viață
Un plan de slăbire trebuie să poată fi menținut. Dietele extrem de restrictive pot produce scădere rapidă în greutate, dar sunt greu de continuat și pot crește riscul de revenire la vechile obiceiuri.
Strategia potrivită diferă între persoane. În general, obiectivul este reducerea moderată și sustenabilă a aportului energetic, cu accent pe alimente nutritive și porții adaptate.
Somnul, gestionarea stresului, monitorizarea obiceiurilor și sprijinul profesional pot face parte din tratament.
b. Mișcare și obiective realiste de slăbire
Activitatea fizică trebuie adaptată condiției fizice, bolilor articulare, cardiovasculare și altor limitări.
Mișcarea contribuie la slăbire, dar beneficiile ei depășesc numărul kilogramelor pierdute. Poate îmbunătăți condiția cardiovasculară, forța, mobilitatea și sănătatea metabolică.
Combinarea exercițiului aerobic cu antrenamentul de forță este utilă, în special pentru păstrarea masei musculare pe parcursul unei perioade de slăbire.
c. Medicamente pentru obezitate
Medicamentele pot fi recomandate atunci când schimbările stilului de viață nu sunt suficiente și pacientul îndeplinește criteriile medicale.
Printre medicamentele autorizate în Uniunea Europeană pentru managementul greutății, în anumite indicații, se numără orlistatul, naltrexona/bupropionul, liraglutida, semaglutida și tirzepatida.
Setmelanotida este destinată anumitor forme genetice rare de obezitate. Combinația fentermină/topiramat nu are autorizație centralizată la nivelul UE, deși poate fi disponibilă în unele state prin autorizări naționale
Semaglutida și tirzepatida acționează asupra unor căi hormonale implicate în reglarea apetitului. Studiile clinice au demonstrat scăderi importante ale greutății la unii pacienți, însă răspunsul individual variază.
Aceste medicamente au indicații, contraindicații și reacții adverse și trebuie prescrise și monitorizate medical. Ele nu ar trebui cumpărate sau utilizate fără evaluare profesională!
d. Chirurgie bariatrică
Chirurgia metabolică și bariatrică modifică sistemul digestiv pentru a facilita pierderea în greutate și poate produce îmbunătățiri importante ale unor boli asociate obezității.
Poate fi luată în considerare, de exemplu, la adulți cu IMC de cel puțin 40 sau cu IMC de cel puțin 35 și o problemă gravă de sănătate asociată obezității. În anumite cazuri de diabet de tip 2 dificil de controlat, poate fi considerată de la un IMC de 30.
Operația nu reprezintă însă „soluția ușoară”. Necesită evaluare preoperatorie, schimbări alimentare pe termen lung, monitorizare medicală și, în funcție de procedură, suplimentarea anumitor vitamine și minerale.
6. Cât durează perioada de slăbire la modul sănătos?
Nu există o perioadă universală. Durata depinde de greutatea inițială, obiectiv, vârstă, tratament, boli asociate și răspunsul biologic al fiecărei persoane.
Un reper folosit frecvent pentru slăbirea graduală este aproximativ 1 kilogram pe săptămână, deși inițial se poate slăbi mai mult. Persoanele care slăbesc treptat au șanse mai bune de menținere decât cele care pierd foarte rapid în greutate.
Asta nu înseamnă că fiecare săptămână trebuie să arate la fel. Greutatea fluctuează, iar ritmul de slăbire încetinește frecvent în timp.
În tratamentele moderne, obiectivul nu este o „cură” cu termen fix, ci controlul pe termen lung al obezității și al complicațiilor sale.
7. Cum poate fi prevenită revenirea kilogramelor după slăbire?
Recâștigarea unei părți din greutate este frecventă și are explicații biologice. După slăbire, organismul poate răspunde prin creșterea apetitului și reducerea consumului energetic, favorizând revenirea kilogramelor.
De aceea, menținerea trebuie planificată încă din perioada de slăbire. Sunt importante alimentația sustenabilă, mișcarea regulată, monitorizarea greutății și sprijinul pe termen lung.
Pentru unele medicamente, întreruperea tratamentului poate fi urmată de revenirea semnificativă în greutate. În extensia unui studiu cu semaglutidă, participanții au recâștigat în anul de după oprire aproximativ două treimi din greutatea pierdută anterior.
Aceasta este una dintre explicațiile pentru care obezitatea este abordată astăzi ca o boală cronică ce poate necesita tratament și supraveghere pe termen lung.
8. Concluzie
Obezitatea este o afecțiune complexă determinată de interacțiunea dintre biologie, comportament, mediu și numeroși factori sociali.
IMC-ul ajută la clasificarea în obezitate grad 1, obezitate grad 2 și obezitate grad 3, dar evaluarea riscului trebuie să includă și starea metabolică și bolile asociate.
Tratamentul nu se limitează la dietă. Alimentația, mișcarea, somnul, intervențiile comportamentale, medicamentele și chirurgia bariatrică pot avea roluri diferite în funcție de pacient.
O perioadă de slăbire sănătoasă nu înseamnă neapărat o scădere rapidă. Contează obținerea unor rezultate care pot fi menținute și care reduc riscurile pentru sănătate.
Menținerea greutății este parte din tratament, nu etapa în care tratamentul „s-a terminat”.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Este obezitatea o boală?
Răspuns: Da. Obezitatea este considerată o boală cronică și complexă, care poate necesita îngrijire pe termen lung și tratamentul complicațiilor asociate.
Întrebare: Care sunt medicamentele utilizate pentru tratarea obezității?
Răspuns: Printre opțiunile aprobate pentru utilizare se află orlistat, naltrexonă-bupropion, liraglutidă, semaglutidă și tirzepatidă. Alegerea trebuie făcută de medic, în funcție de indicații și contraindicații.
Întrebare: Ce înseamnă obezitate grad 1, 2 și 3?
Răspuns: La adulți, obezitate grad 1 corespunde unui IMC 30–34,9, obezitate grad 2 unui IMC 35–39,9, iar obezitate grad 3 unui IMC de minimum 40 kg/m².
Întrebare: Cât este sănătos să slăbești pe săptămână?
Răspuns: Un ritm gradual de aproximativ 1 kg pe săptămână este frecvent folosit ca reper. Ritmul potrivit poate fi însă diferit în funcție de tratament și situația medicală.
Întrebare: Kilogramele pot reveni după slăbire?
Răspuns: Da. Recâștigarea greutății este frecventă deoarece organismul se adaptează biologic la scăderea ponderală. Menținerea necesită obiceiuri sustenabile și, pentru unele persoane, tratament medical pe termen lung.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - The Effectiveness of Nonsurgical Interventions for Weight Loss Maintenance in Adults: An Updated, GRADE-Assessed Systematic Review and Meta-Analysis of Randomized Clinical Trials
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39311875/
Studiul „The Effectiveness of Nonsurgical Interventions for Weight Loss Maintenance in Adults: An Updated, GRADE-Assessed Systematic Review and Meta-Analysis of Randomized Clinical Trials”, apărut în Nutr Rev. 2025 May 1;83(5):809-818. doi: 10.1093/nutrit/nuae128, autori: Seyed Mojtaba Ghoreishy et al.
Pub Med - Physical activity and exercise for weight loss and maintenance in people living with obesity
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37142892/
Studiul „Physical activity and exercise for weight loss and maintenance in people living with obesity”, apărut în Rev Endocr Metab Disord. 2023 Oct;24(5):937-949. doi: 10.1007/s11154-023-09805-5. Epub 2023 May 5, autori: Jean-Michel Oppert et al.
Pub Med - Weight regain and cardiometabolic effects after withdrawal of semaglutide: The STEP 1 trial extension
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35441470/
Studiul „Weight regain and cardiometabolic effects after withdrawal of semaglutide: The STEP 1 trial extension”, apărut în Diabetes Obes Metab. 2022 Aug;24(8):1553-1564. doi: 10.1111/dom.14725. Epub 2022 May 19, autori: John P H Wilding et al.
Te-ar mai putea interesa și...
